Platforma Med Expert Education
CardiologiePCN-78ed. Vmartie 2023

Dislipidemiile

Ordinul MS nr.157 din 03.03.2023

Depistarea, clasificarea și managementul dislipidemiilor la adult: risc cardiovascular, ținte lipidice și tratament.

Esențialul protocolului — pe întrebările medicului

Baza fișei: Ediția V, 2023; aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 157 din 03.03.2023
Sursa — Ministerul Sănătății al RM. Fișa este o sinteză prelucrată a protocolului oficial: prescurtată, tradusă și grupată după întrebările medicului. Sunt posibile inexactități: înainte de decizie verificați PDF-ul protocolului. Dacă ați observat o inexactitate, vă rugăm neapărat să ne semnalați. Semnalați o inexactitate →
!Ce s-a schimbat în abordare

Protocolul nu are o secțiune separată „ce este nou”. Mai jos — doar prevederile pe care protocolul însuși le numește noi sau actualizate. pag. 19

  • Sistemul SCORE actualizat în 2021 — SCORE2: riscul la 10 ani de apariție a unui prim eveniment aterosclerotic fatal; SCORE2-OP — evenimentele cardiovasculare fatale și nefatale pe 5 și 10 ani la persoanele aparent sănătoase cu vârsta ≥70 de ani. Ce diagrame SCORE se utilizează în R. Moldova — protocolul indică contradictoriu (vezi contradicțiile). pag. 19
  • Recent, o nouă clasă de medicamente, inhibitori de PCSK9, a devenit accesibilă; singurii inhibitori de PCSK9 aprobați sunt doi anticorpi umani, alirocumab și evolocumab. În tabelul remediilor, inhibitorii PCSK9* sunt marcați: la moment nu este disponibil în R. Moldova. pag. 24pag. 25
  • Acizii grași polinesaturați ω-3, derivați din peștii mărilor glaciale, includ un grup de preparate dietetice noi; eficacitatea hipolipemiantă este exercitată în special asupra trigliceridelor serice. Indicațiile, contraindicațiile și dozele — în răspunsurile despre tratament și stările acute. pag. 25
  • Renunțarea la fumat: un agent farmacologic nou este agonistul receptorilor nicotinici acetilcolină – Vareniclinum*, care pare a fi mai eficientă decât Bupropionum*. * La moment nu sunt disponibile în R. Moldova. pag. 26
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Ce diagrame SCORE se utilizează în R. Moldova
Caseta 6: pentru toate celelalte persoane se vor utiliza diagramele SCORE pentru regiunile din Europa la risc înalt. pag. 18Caseta 7 și ghidul pentru pacienți: diagramele SCORE (SCORE2, SCORE2-OP; în ghid – „SCORE-OP” (așa în protocol)) pentru țările europene cu risc foarte înalt. pag. 19pag. 48

Tratament la consultație

Tratamentul: ținte, inițiere, intensificaretabel · 66 puncte13 diferențe
Algoritm de conduită (C.1.1)
  • În toate cazurile, evaluați și tratați toți factorii de risc. Persoanele cu BCV instalată, diabet tip 2 sau tip 1 cu proteinurie, sau cu hiperlipidemie severă, BCR au deja un risc mult crescut. Pentru toate celelalte persoane, puteți utiliza diagramele de risc SCORE.
  • BCV instalată, diabet, nivele mult crescute ale lipidelor: reducerea tuturor factorilor de risc specifici; stratificarea riscului CV, apoi atingerea țintelor LDL-C în funcție de categoria de risc: la risc foarte înalt <1,4 mmol/l (<55 mg/dl), la risc înalt <1,8 mmol/l (<70 mg/dl) și reducere cu cel puțin 50% din valoarea de bază.
  • Risc SCORE ≥5% și <10%: consiliere asupra modului de viață timp de 3 luni, apoi reevaluarea SCORE și a lipidelor à jeun; risc SCORE ≥5% — ținta LDL-colesterolului <2,6 mmol/l (~100 mg/dl); risc SCORE actual <5% — ca la risc SCORE <5%.
  • Risc SCORE <5%: consiliere asupra modului de viață pentru reducerea LDL-colesterolului <3 mmol/l (115 mg/dl); controale regulate.
  • Nu sunt definite obiective ale tratamentului pentru HDL-colesterol și trigliceride, dar valori ale HDL-colesterolului <1 mmol/l (40 mg/dl) la bărbați și <1,2 mmol/l (48 mg/dl) la femei și valori à jeun ale trigliceridelor >1,7 mmol/l (150 mg/dl) sunt markeri pentru un risc cardiovascular crescut.
Strategiile intervenționale în funcție de riscul SCORE și nivelul LDL-C bazal fără tratament (tabelul 5, ESC 2019); în paranteze — clasa/nivelul
Riscul CV total (SCORE) %<1,4 mmol/L (<55 mg/dL)1,4 – <1,8 mmol/L (55 – <70 mg/dL)1,8 – <2,6 mmol/L (70 – <100 mg/dL)2,6 – <3,0 mmol/L (100 – <116 mg/dL)3,0 – <4,9 mmol/L (116 – <190 mg/dL)>4,9 mmol/L (>190 mg/dL)
Prevenție primară: <1 — risc scăzut pag. 21Modificarea stilului de viață (I/C)Modificarea stilului de viață (I/C)Modificarea stilului de viață (I/C)Modificarea stilului de viață (I/C)Modificarea stilului de viață, se ia în considerare tratamentul medicamentos dacă nivelurile LDL-C nu sunt controlate (IIa/A)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (IIa/A)
Prevenție primară: >1 până la <5 — risc moderat pag. 21Modificarea stilului de viață (I/C)Modificarea stilului de viață (I/C)Modificarea stilului de viață (IIa/A)Modificarea stilului de viață, se ia în considerare tratamentul medicamentos dacă nivelurile LDL-C nu sunt controlate (IIa/A)Modificarea stilului de viață, se ia în considerare tratamentul medicamentos dacă nivelurile LDL-C nu sunt controlate (IIa/A)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (IIa/A)
Prevenție primară: >5 până la <10 sau risc înalt pag. 21Modificarea stilului de viață (IIa/A)Modificarea stilului de viață (IIa/A)Modificarea stilului de viață, se ia în considerare tratamentul medicamentos dacă nivelurile LDL-C nu sunt controlate (IIa/A)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (I/A)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (I/A)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (I/A)
Prevenție primară: >10 sau risc foarte crescut datorat unei condiții la risc pag. 22Modificarea stilului de viață (IIa/B)Modificarea stilului de viață, se ia în considerare tratamentul medicamentos dacă nivelurile LDL-C nu sunt controlate (I/A)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (I/A)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (I/A)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (I/A)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (I/A)
Prevenție secundară: risc foarte înalt pag. 22Modificarea stilului de viață, se ia în considerare tratamentul medicamentos dacă nivelurile LDL-C nu sunt controlate (IIa/A)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (I/A)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (II/A — așa în protocol)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (II/A — așa în protocol)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (II/A — așa în protocol)Modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (II/A — așa în protocol)
Recomandări pentru valorile țintă terapeutice pentru LDL-C (tabelul 4)
RecomandareClasăNivel de dovezi
În prevenția secundară, la pacienții cu risc CV foarte înalt, o reducere a LDL-C cu >50% față de valoarea de bază și o țintă LDL-C <1,4 mmol/L (<55 mg/dL) sunt recomandate pag. 20IA
În prevenția primară, la pacienții cu risc CV foarte înalt, dar fără HF, o reducere a LDL-C cu >50% și o țintă LDL-C <1,4 mmol/L (<55 mg/dL) sunt recomandate pag. 21IC
În prevenția primară, la pacienții cu FH și risc CV foarte înalt, o reducere a LDL-C cu >50% și o țintă LDL-C <1,4 mmol/L (<55 mg/dL) ar trebui luate în considerare pag. 21IIaC
La pacienții cu BCV aterosclerotică care suferă un al doilea eveniment vascular în primii 2 ani (nu este necesar să fie același tip de eveniment) sub tratament cu statină în doza maxim tolerată, o țintă a LDL-C <1,0 mmol/L (<40 mg/dL) ar putea fi luată în considerare pag. 21IIbB
La pacienții cu risc înalt, o reducere a LDL-C cu >50% și o țintă a LDL-C <1,8 mmol/L (<70 mg/dL) sunt recomandate pag. 21IA
La pacienții cu risc moderat, o țintă a LDL-C <2,6 mmol/L (<100 mg/dL) ar trebui luată în considerare pag. 21IIaA
La pacienții cu risc scăzut, o țintă a LDL-C <3,0 mmol/L (<116 mg/dl) poate fi luată în considerare pag. 21IIbA

Termenul de „valoare de bază” se referă la nivelul de LDL-C la o persoană ce nu urmează niciun tratament hipolipemiant; la pacienții care primesc medicamente, nivelurile de bază ale LDL-C ar trebui estimate în funcție de eficacitatea medicației respective sau a combinației. LDL-colesterolul este identificat drept țintă principală (primară) a terapiei hipolipemiante. pag. 20pag. 21

Obiectivele și țintele tratamentului pentru prevenția bolilor cardiovasculare (tabelul 3)
ParametruObiectiv
FumatulNicio expunere la tutun, sub nicio formă a acestuia
DietaDietă sănătoasă, săracă în grăsimi saturate, bogată în cerealele integrale, legume, fructe și pește
Activitatea fizică3,5-7 ore de activitate fizică moderată pe săptămână, sau 30-60 de minute în majoritatea zilelor
Greutatea corporalăIMC 20-25 kg/m2, circumferința taliei <94 cm (bărbați) și <80 cm (femei)
Tensiunea arterială<140/90 mmHg (ținte mai scăzute de tratament sunt recomandate pentru majoritatea pacienților hipertensivi, dacă tratamentul este bine tolerat)
LDL-C, risc foarte înalt în prevenția primară sau secundarăReducere a LDL-C de >50% din valoarea de bază și o țintă LDL-C <1,4 mmol/L (<55 mg/dL). Fără statină în tratament: cel mai probabil este necesar tratament pentru scăderea intensivă a LDL-C; în tratament de scădere a LDL-C: este necesară o creștere a intensității tratamentului
LDL-C, risc înaltReducere a LDL-C de >50% din valoarea de bază și o țintă a LDL-C <1,8 mmol/L (<70 mg/dL)
LDL-C, risc moderat<2,6 mmol/L (<100 mg/dL)
LDL-C, risc scăzut<3,0 mmol/L (<116 mg/dL)
Non-HDL-CȚinte secundare <2,2, 2,6 și 3,4 mmol/L (<85, 100 și 130 mg/dL) pentru pacienții cu risc foarte înalt, înalt și, respectiv, moderat
Apolipoproteina BȚinte secundare <65, 80 și 100 mg/dL pentru pacienții cu risc foarte înalt, înalt și, respectiv, moderat
TriglicerideleNiciun obiectiv, dar <1,7 mmol/L (<150 mg/dL) indică un risc scăzut, iar valori mai mari indică necesitatea căutării altor factori de risc
DiabetHbA1c: <7% (<53 mmol/mol)
Valorile optimale ale parametrilor lipidici în funcție de nivelul riscului (tabelul 2)
ParametrulRisc micRisc moderatRisc înaltRisc foarte înalt
LDL colesterol, mmol/l<3,0<2,6<1,8<1,4
Lp(a), mg/dl<50neprecizat<30neprecizat
  • Colesterol total, mmol/l — o celulă comună pentru toate categoriile: se folosește pentru estimarea riscului CV total prin intermediul sistemului SCORE.
  • HDL colesterol, mmol/l — toate categoriile: bărbați > 1,0; femei > 1,2.
  • Trigliceride, mmol/l — toate categoriile: <1,7.
Modificarea stilului de viață: recomandări obligatorii la nivelul AMP (B.1)
  • Reducerea ponderală: de a menține masa corporală în limitele normei (IMC 20-25 kg/m2); efectul scontat: scăderea nivelelor de LDL-colesterol și colesterol total.
  • Dieta cu conținut redus de grăsimi, în special saturate, bogată în fructe și legume, cereale integrale și pește; efectul scontat: reducerea nivelului de LDL-colesterol <1,8 mmol/l în cazul unui risc cardiovascular sporit.
  • Efectuarea sistematică a exercițiilor fizice (2,5-5 ore/săpt.); efectul scontat: scăderea nivelelor de LDL-colesterol și a colesterolului total, elevarea HDL-colesterolului.
  • Limitarea consumului de alcool pentru bărbați < 20 g/zi, pentru femei < 10 g/zi; efectul scontat: scăderea valorilor colesterolului total și a LDL-colesterolului, reducerea trigliceridelor.
  • Renunțarea la fumat: să se efectueze consultul pacientului cu privire la renunțarea la fumat, cu sau fără terapia de substituție.
  • Rezultatul va depinde de durata de respectare a recomandărilor și intensitatea de aplicare a lor. La unii pacienți efectul poate fi marcant.
Modificarea stilului de viață (caseta 8)
  • Măsurile cu privire la schimbarea stilului de viață sunt oportune atât în menținerea riscului scăzut, cât și în favorizarea reducerii riscului majorat prin asigurarea unui control riguros al factorilor de risc cardiovascular.
  • La persoanele cu risc majorat, în special în cazurile de BCV instalată, diabet zaharat tip 2 sau tip 1 cu microalbuminurie, sau cu hiperlipidemie severă măsurile legate de stilul de viață vor fi asociate tratamentului farmacologic.
  • O dietă sănătoasă: varietate largă de alimente; ajustarea aportului caloric pentru a preveni excesul ponderal; majorarea consumului de fructe, legume, cereale și pâine integrală, pește (în special pește gras), carne slabă, produse lactate degresate; înlocuirea grăsimilor saturate (animaliere) cu grăsimi mono- și polinesaturate (vegetale și marine); reducerea aportului de sare de bucătărie sub 5 g/zi; micșorarea aportului de alcool până la 20 g/zi pentru bărbați și 10 g/zi pentru femei; excludere la pacienții cu hipertrigliceridemie.
  • Activitate fizică: 3,5-7 ore de activitate fizică moderată pe săptămână, sau 30-60 de minute în majoritatea zilelor.
  • Controlul factorilor de risc: renunțare la fumat, inclusiv și prin suport farmacologic; scăderea ponderală este recomandată la persoanele obeze (IMC ≥30 kg/m2) și trebuie avută în vedere la persoanele supraponderale (IMC ≥25 kg/m2 și <30 kg/m2); se recomandă ca bărbații cu o circumferință a taliei de 94 cm și femeile cu o circumferință a taliei de 80 cm să nu crească suplimentar în greutate; exercițiile fizice și scăderea ponderală pot preveni diabetul zaharat.
  • Discuțiile cu pacientul necesită a fi efectuate pe înțelesul acestuia, recomandările cu privire la stilul sănătos de viață trebuie consolidate sistematic la fiecare vizită la medic, iar eforturile și progresele pacientului vor fi încurajate.
Impactul modificărilor specifice ale stilului de viață asupra nivelului lipidelor (caseta 8a)
  • Micșorarea CT și LDL-colesterolului: evitarea grăsimilor trans din alimentație; reducerea grăsimilor saturate din alimentație; creșterea fibrelor din alimentație; consumul de alimente funcționale îmbogățite cu fitosteroli; consumul de suplimente cu drojdie de orez roșu; reducerea greutății corporale excesive; reducerea colesterolului din alimentație; intensificarea activității fizice obișnuite.
  • Micșorarea TG: reducerea greutății corporale excesive; reducerea consumului de alcool; intensificarea activității fizice obișnuite; reducerea cantității totale de carbohidrați din alimentație; utilizarea suplimentelor cu grăsimi polinesaturate n-3; reducerea aportului de mono- și dizaharide; înlocuirea grăsimilor saturate cu mono- sau polinesaturate.
  • Majorarea HDL-colesterolului: evitarea grăsimilor trans din alimentație; intensificarea activității fizice obișnuite; reducerea greutății corporale excesive; reducerea carbohidraților din alimentație și înlocuirea acestora cu grăsimi nesaturate; consumul în cantitate mică de alcool poate fi continuat la cei care consumă deja alcool (până la 20-30 g/zi pentru bărbați și 10-20 g/zi pentru femei); renunțarea la fumat.
Recomandări privind modificarea alimentației în scopul reducerii nivelului seric de colesterol (anexa 1)
ProduseRecomandabileUtilizare moderată 1-3 ori/săptămânăNerecomandate
Grăsimi pag. 42Toate grăsimile trebuie limitateUlei de floarea soarelui, porumb, soia, măsline, margarină cu conținut sporit de acizi alifatici nesaturați, paste și pateuri pentru tartine cu conținut redus de grăsimiUnt de vaci, ulei de cacao, grăsimi de origine animală, slănină, grăsimi hidrogenizate (în stare solidă)
Carne pag. 42Carne de găină, curcan, vițel, iepure, vânat, miel de lapteCarne de vacă, șuncă, carne de porc, carne de oaie, pateuri nu mai frecvent de odată în săptămână (≈180g)Grăsime vizibilă pe carne, carne de porc grasă de pe partea abdominală, salamuri afumate, carne tocată, carne de rață, piele de pasăre
Pește pag. 42Pește alb: cambala, sardina, scumbrie, evitarea pieliiPește prăjit, pateuri de pește, crustacee – nu mai frecvent de o dată în săptămânăIcre de pești
Lactatele pag. 42Brânză și cașcaval degresat, iaurt degresat, chefir, lapte degresat, albuș de ouCașcavaluri cu conținut de grăsimi <30%; Edam gauda, lapte smântânit nu mai frecvent de o dată în săptămână; 2 ouă în săptămânăLapte integral uscat și condensat; cașcavaluri topite, chefir gras
Supe pag. 42Supe transparente, supe vegetariene de casăSupe din concentrate, supe din cărnuriSupe-piure, supe pe bulion gras
Pâine, produse de panificație pag. 42Pâine integrală, ovăz, produse din porumb, orez, pastă, muesliPâine albă, dulciuri din boabe, terciuri dulci, biscuiți semidulci, checuri, prăjituri preparate pe margarină acceptată sau ulei vegetal – nu mai frecvent de 2 ori în săptămânăPâine din făină de calitate superioară, pateuri cu carne de porc și bovină, prăjituri, checuri și biscuiți preparați pe grăsimi saturate
Legume, fructe pag. 42Toate legumele în stare proaspătă și congelată (nu conservate cu multă sare), mazăre, porumb dulce, boboase, cartof fiert cu pieliță, fructe în stare proaspătă, legume (mazăre, fasole etc.), fructe uscate, fructe conservate cu conținut redus de zahăr, nuci, castaneCartofi prăjiți și uscați – preparat pe ulei vegetal – o dată în 2 săptămâni, fructe în sirop, alune, migdaleCartofi prăjiți și uscați preparați pe grăsimi animale, nuca de cocos
Condimente pag. 42Arome și specii, muștar, ardei oțet, marinade transparentePaste de carne și pește, maioneză și smântână hipocalorică, sos de tomate, sos de soiaSmântână obișnuită, maioneză, sosuri pe unt sau smântână, cașcaval topit, ketchup
Dulciuri pag. 43Substituitorii zahărului, puding degresat, înghețată de fructe, peltea, puding de lapte bătut, muss, bezeCompoturile dulci, dulcețuri, marmeladă, miere, sirop, zahăr, sorbit, glucoză, fructozăCiocolată, înghețată de ciocolată, puding preparat pe grăsimi animale, bastonașe de cocos
Băuturi pag. 43Ceai, cafea slabă, apă minerală, băuturi nealcoolice fără zahăr, sucuri fără zahăr, bere fără alcoolBăuturi nealcoolice fără zahăr (repetat din coloana „Recomandabile” — așa în protocol), ciocolată degresată, băuturi alcooliceCafea tare, ciocolată obișnuită
Tratamentul medicamentos: principii și alegerea medicației (casetele 9–12)
  • Principii: inițiere cu doze mici, care pot fi ulterior majorate; evaluarea sistematică a eficacității hipolipemiante; monitorizarea, în special, inițial a efectelor adverse posibile; control periodic al complianței pacientului, inclusiv pentru regimul dietetic hipolipemiant. pag. 23
  • Beneficiile terapiei hipolipemiante depind de nivelele inițiale ale riscului: cu cât riscul este mai mare, cu atât și beneficiile sunt mai mari. Tratament medicamentos trebuie asociat cu modificări eficiente ale stilului de viață, în particular cu intervenții asupra dietei. pag. 23
  • Arsenalul: inhibitori ai HMG-CoA-reductazei (statine), fibrați, sechestranți de acizi biliari, niacină (Acid nicotinic), inhibitori selectivi ai absorbției colesterolului (ex. Ezetimib), inhibitorii PCSK9 (inhibitorii PCSK9 sunt marcați în tabelul 6 ca indisponibili la moment în R. Moldova). pag. 23pag. 25
  • Statinele trebuie utilizate ca agenți de primă intenție: reduc hiperlipidemia, evenimentele și mortalitatea de cauză cardiovasculară, necesitatea efectuării intervențiilor de by-pass coronarian și a diverselor forme de angioplastie coronariană; în doze maxime par să stopeze progresia sau să inducă regresia aterosclerozei coronariene. pag. 23
  • Sechestranții de acizi biliari reduc colesterolul total și LDL-colesterolul, dar tind să crească trigliceridele. Fibrații și Acidul nicotinic se utilizează în principal pentru scăderea trigliceridelor și creșterea HDL-colesterolului; uleiurile de pește (acizii grași omega-3) — pentru scăderea trigliceridelor. pag. 23pag. 24
  • Ghidul ACC/AHA sugerează că o reducere a nivelului LDL-colesterolului de 50% la subiecții tratați cu statine de înaltă eficacitate ar trebui folosită ca un indicator de complianță la tratament. pag. 24
  • Lomitapid — inhibă proteina microzomală de transfer a trigliceridelor (MTP), previne formarea de VLDL în ficat și de chilomicroni în intestin. Mipomersen este indicat la pacienții cu dislipidemie familială ca adjuvant la medicația hipolipemiantă și dietă; aprobat de FDA, dar nu și de EMA. pag. 24
  • Medicația combinată: la pacienții care nu ating valorile țintă prin monoterapia cu statine este necesar tratamentul combinat; în asociere cu statine este recomandabilă utilizarea de inhibitori selectivi ai absorbției colesterolului sau sechestranți de acizi biliari (nu sunt la moment disponibili; în tabelul 6 și secțiunea D Ezetimibum este marcat ca indisponibil). pag. 24pag. 25pag. 37
  • Interacțiuni ale statinelor cu fibrații, Acidul nicotinic, Ciclosporină, macrolide, antifungice azolice, antagoniști de calciu (Verapamil, Diltiazem), inhibitori de proteaze, Sildenafil, Warfarină, Digoxină, Amiodaronă, contraceptive orale, suc de grepfrut (>1 l/zi). Asocierea statinelor cu fibrații implică un risc moderat de miopatie și, ocazional, cu rabdomioliză: pacienții trebuie selectați cu atenție și informați asupra simptomelor de alarmă; aceste reacții adverse sunt foarte rare și nu trebuie să împiedice administrarea unui tratament combinat la pacienții care au indicații. pag. 24
  • La unii pacienți, valorile țintă nu pot fi atinse nici sub tratament hipolipemiant maximal, dar aceștia vor avea totuși un beneficiu prin reducerea colesterolului. pag. 24
  • Acizi grași polinesaturați ω-3: eficacitatea hipolipemiantă este exercitată în special asupra trigliceridelor; sunt indicați în profilaxia secundară a infarctului miocardic, hipertrigliceridemia endogenă (tip IV Fredrickson), tip IIa (așa în protocol; conform tabelului 1, la tipul IIa TG sunt normale) și III; contraindicați în hipertrigliceridemia exogenă (tip I Fredrickson), sarcină, lactație. pag. 15pag. 25
  • Monacolina și drojdia din orez roșu: suplimentele nutriționale ce conțin drojdie purificată pot fi luate în considerare la persoanele cu nivel plasmatic crescut al colesterolului care nu se încadrează pentru terapia cu statine din prisma riscului CV global. pag. 25pag. 26
  • „Intoleranța” la statină: adevărata intoleranță la statină este rară și, în general, este posibilă instituirea unei forme de terapie cu statină (prin schimbarea statinei sau reducerea dozei) în majoritatea covârșitoare a pacienților. pag. 4
  • Până la această dată nu există efecte adverse cunoscute la concentrații foarte reduse ale LDL-C (<1 mmol/L, 40 mg/dL). pag. 4
Tratamentul factorilor de risc asociați (caseta 13, B.1)
  • De considerat necesară medicația antihipertensivă dacă TA ≥140/90 mm Hg la persoane cu risc SCORE <5%, valorile țintă ale TA fiind <140/90 mm Hg. pag. 11pag. 26
  • Inițiere certă a terapiei antihipertensive la persoanele cu BCV instalată, diabet zaharat, afectare a organelor țintă sau cu risc SCORE ≥5% dacă TA ≥140/90 mmHg, valorile țintă ale TA fiind <140/90 mmHg și, respectiv, <140/85 mmHg la pacienții cu diabet zaharat, iar la pacienții în vârstă TA sistolică țintă fiind 140-150 mmHg. pag. 11pag. 26
  • Controlul glicemiei: la persoane fără diabet zaharat nivelul glicemiei trebuie menținut <6 mmol/l (110 mg/dl); la pacienții cu diabet zaharat va fi efectuat un tratament hipoglicemiant (dietetic și medicamentos) pentru reducerea glicemiei à jeun <7,2 mmol/l și a HbA1c <7%. pag. 11pag. 26
  • Tratament antiagregant: tuturor pacienților cu BCV instalată (inclusiv la pacienții diabetici), exceptând cazurile cu contraindicații, se recomandă tratament cu doze mici de Acidum acetylsalicylicum (75-150 mg pe zi) pentru toată viața. În compartimentul B.1: acidul acetilsalicilic în doze mici (75-100 mg/zi) este indicat pacienților hipertensivi cu risc înalt și foarte înalt, doar în cazul controlului eficient al TA. pag. 11pag. 26
  • La persoanele asimptomatice cu indicii de ateroscleroză preclinică (indice gleznă-braț redus, semne imagistice la ecografia carotidiană sau la tomografia computerizată), Acidum acetylsalicylicum trebuie administrat numai atunci când riscul la 10 ani de mortalitate prin BCV este mult crescut (risc SCORE >10%), iar tensiunea arterială este controlată. pag. 26
  • Clopidogrelum: în cazurile de alergie la Acidum acetylsalicylicum; în asociere cu Acidum acetylsalicylicum, în sindroamele coronariene acute, timp de 9-12 luni; nu este recomandată asocierea de rutină a Acidum acetylsalicylicum cu Clopidogrelum în boala aterosclerotică stabilă. pag. 26
  • Fumatul: la necesitate, în primele săptămâni sau luni pot fi folosite gumele de mestecat și emplastrele transdermice cu nicotină; medicația antidepresivă (Bupropionum* și Nortriptylinum*) și-a demonstrat eficacitatea; Vareniclinum* pare a fi mai eficientă decât Bupropionum*. * La moment nu sunt disponibile în R. Moldova. pag. 26
Strategiile terapeutice particulare (C.2.3)
  • Vârstnici: de tratamentul hipolipemiant cu statine pot beneficia pacienții vârstnici (până la 75 de ani) în caz de BCV instalată (în regim de prevenție secundară) și risc cardiovascular înalt în lipsa de BCV; în cadrul prevenției primare la vârstnici cu risc cardiovascular scăzut este recomandată dieta; este recomandat ca inițierea tratamentului cu statine să se realizeze cu doze reduse dacă există afectare renală semnificativă și/sau potențial de interacțiuni medicamentoase, și apoi să se crească progresiv pentru atingerea țintelor LDL-C; atenție pentru formele secundare (hipotiroidism asimptomatic, insuficiență renală incipientă, diabet zaharat, administrarea diureticelor sau antiinflamatoarelor steroidiene); deciziile referitor la tratamentul vârstnicului >75 ani vor fi dirijate de contextul clinic (evidențele sunt limitate). pag. 29
  • Diabet zaharat și sindromul metabolic: statinele sunt agenți de primă intenție, concomitent cu modificarea stilului de viață și reducerea altor factori de risc; statinele sunt recomandate la pacienții cu DZ tip 1 cu risc înalt sau foarte înalt; la DZ tip 2 cu risc foarte înalt, o reducere a LDL-C cu mai mult de 50% și o țintă <1,4 mmol/L (<55 mg/dL) este recomandată; la DZ tip 2 și risc înalt — >50% și <1,8 mmol/L (<70 mg/dL) este recomandată; intensificarea terapiei cu statine ar trebui considerată înaintea terapiei combinate; dacă nu este atinsă ținta, ar trebui luată în considerare o combinație a statinei cu ezetimib; terapia cu statină ar putea fi luată în considerare la DZ tip 1 și tip 2 cu vârsta ≤30 ani cu afectare de organ-țintă și/sau LDL-C >2,5 mmol/L, cât timp nu este planificată o sarcină. Circumferința abdominală crescută (bărbați ≥94cm, femei ≥80cm) și TG majorate — instrument simplu pentru identificarea Smet. pag. 30
  • Boli vasculare cerebrale: terapia cu statine pentru obținerea țintelor terapeutice este recomandată la pacienții cu risc total crescut; tratamentul intensiv cu statine este recomandat la pacienții cu antecedente de accident ischemic non-cardioembolic sau accident ischemic tranzitor. După un AVC ischemic sau AIT, pacienții se află la un risc nu doar de recurență a evenimentelor cerebrovasculare, dar și de alte evenimente CV majore, inclusiv IM; prevenția secundară cu statine reduce riscul de AVC recurent (cu 12% pentru scăderea LDL-C cu 1 mmol/L), IM și moarte de cauză vasculară. Modificările aterosclerotice ale arterelor retiniene se corelează cu nivelurile TC, LDL-C, TG și apoB, precum și cu boala arterială coronariană; fenofibratul reduce progresia retinopatiei diabetice. pag. 30
  • Ateroscleroza vaselor periferice (inclusiv carotide): terapia cu statine este recomandată pentru reducerea progresiei aterosclerozei carotidiene; la pacienții cu boala arterială periferică, tratamentul hipolipemiant, incluzând statine în doză maximă tolerată plus ezetimib sau o combinație cu inhibitori PCSK9 dacă este necesar, este recomandat (inhibitorii PCSK9 sunt marcați în tabelul 6 ca indisponibili la moment în R. Moldova). pag. 25pag. 30
  • SCA și post angioplastie coronariană: la toți pacienții cu SCA, tratamentul cu statine de înaltă intensitate (în absența contraindicațiilor sau intoleranței) trebuie inițiat precoce (în primele 1-4 zile) de la internare, indiferent de nivelul colesterolului, cu scopul unui nivel al LDL-colesterolului <1,4 mmol/l (<55mg/dl); la cei cu evenimente recurente în decurs de 2 ani, sub doza de statină maxim tolerată, trebuie avută în vedere o țintă <1,0 mmol/L (<40 mg/dL); după externare — modificări eficiente ale stilului de viață; reevaluarea lipidogramei peste 4-6 săptămâni; doze mai mici la pacienții cu risc crescut pentru reacții adverse (vârstnici, afectare hepatică și/sau renală, interacțiuni medicamentoase); dacă țintele nu au fost atinse după 4-6 săptămâni cu doza maximal tolerată de statină, se va considera combinarea cu ezetimibe; dacă ținta nu este atinsă după 4-6 săptămâni în ciuda tratamentului cu doza maximă tolerată de statină și ezetimib, adăugarea unui inhibitor PCSK9 este recomandată; la intoleranța la statină confirmată sau la cei la care statina este contraindicată, ezetimib ar trebui luat în considerare; pretratamentul de scurtă durată (de la 1 zi sau > de 2 săptămâni) sau încărcarea cu doze înalte de statine anterior PCI poate fi considerată în PCI elective sau în SCA (inhibitorii PCSK9 sunt marcați în tabelul 6 ca indisponibili la moment în R. Moldova). pag. 25pag. 31
  • CPI, angor pectoral stabil și angor vasospastic: tratamentul de durată cu statine (în absența contraindicațiilor) va fi administrat tuturor pacienților cu orice formă de cardiopatie ischemică; tratamentul farmacologic va fi combinat cu corecție dietetică și la necesitate cu alți agenți hipolipemianți, pentru a reduce LDL-colesterolul la valori țintă sau se va precăuta reducerea >50% a nivelului LDL-colesterolului când valorile țintă nu pot fi atinse; tratamentul cu fibrați poate fi recomandat pacienților cu HDL-colesterol redus și trigliceride majorate, care au concomitent diabet zaharat sau sindrom metabolic; pentru angorul vasospastic se va iniția tratamentul cu statine la pacienții cu hiperlipidemie. pag. 31
  • Insuficiență cardiacă cronică și valvulopatii: inițierea terapiei hipolipemiante nu este recomandată la pacienții cu IC în absența altor indicații; la pacienții cu stenoza valvulară aortică fără boală arterială coronariană, pentru încetinirea progresiei stenozei, în absența altor indicații — nu este recomandată. pag. 31pag. 32
  • Femeile: tratamentul cu statine este recomandat în prevenția primară la femeile cu risc înalt; statinele sunt recomandate în prevenția secundară cu aceleași indicații și ținte terapeutice ca la bărbați; medicația hipolipemiantă nu ar trebui administrată dacă se planifică o sarcină, în timpul sarcinii sau alăptării; în cazul dislipidemiei familiale severe, ar putea fi luați în considerare sechestranții de acizi biliari (care nu sunt absorbiți) și/sau afereza LDL. pag. 32
  • Copii: dislipidemiile la copii vor fi tratate cu dietă și prin corecția dizordinilor metabolice, și doar în hipercolesterolemia familială tratamentul medicamentos va fi luat în considerare (de la vârsta de 10-18 ani). Tratamentul copiilor cu HF include un stil de viață sănătos și tratament cu statine; tratamentul cu statine ar trebui început de la 6-10 ani, în doze mici, cu creșterea progresivă până la atingerea țintelor; la copii >10 ani, obiectivul este LDL-C <3,5 mmol/L (<135 mg/dL), iar la vârste mai mici, o reducere ≥50% din valoarea inițială a LDL-C. pag. 32
  • Hipercolesterolemia familială: tratamentul hipocolesterolemiant ar trebui inițiat cât mai curând posibil după diagnostic; pentru îmbunătățirea evaluării riscului se recomandă utilizarea tehnicilor imagistice pentru detectarea aterosclerozei asimptomatice; tratamentul ar trebui inițiat cu statine de intensitate mare, în majoritatea cazurilor în combinație cu ezetimib; la risc foarte mare (BCV aterosclerotică sau alt factor de risc major) — reducere ≥50% și LDL-C <1,4 mmol/L (<55 mg/dL); în absența BCV aterosclerotice sau a altui factor de risc major — risc înalt: ≥50% și <1,8 mmol/L (<70 mg/dL); inhibitorii PCSK9 sunt recomandați la HF cu risc foarte înalt dacă obiectivul nu este atins cu statină maximal tolerată și ezetimib, și la pacienții cu HF care nu tolerează statinele (inhibitorii PCSK9 sunt marcați în tabelul 6 ca indisponibili la moment în R. Moldova). pag. 25pag. 33pag. 34
  • Boli autoimune (artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, psoriazisul, sindromul antifosfolipidic): la moment nu sunt indicații pentru instituirea tratamentului farmacologic hipolipemiant cu scop profilactic, doar în baza prezenței diagnosticului de boală autoimună. pag. 34
  • BCR și transplant: statinele trebuie luate în considerare ca agenți de linia întâi la pacienții cu transplant, terapia trebuie inițiată cu doze mici, cu creștere atentă a dozelor și cu precauții privind interacțiunile medicamentoase, în special la cei tratați cu ciclosporină; la pacienții cu intoleranța la statine sau cu dislipidemii semnificative și risc rezidual înalt în pofida dozei de statină maxim tolerate, poate fi luată în considerare terapia cu ezetimib (anomalia principală — LDL-colesterol crescut), fibrați sau niacină (anomalia principală — hipertrigliceridemia și/sau HDL-colesterol scăzut); este recomandat ca pacienții cu BRC stadiile 3-5c (așa în protocol) KDOQI să fie considerați ca având risc înalt sau foarte înalt; statinele sau combinația statină/ezetimib este recomandată la BRC stadiile 3-5 non-dependente de dializă; la pacienții aflați deja pe statină, ezetimib sau combinație la momentul inițierii dializei, continuarea ar trebui luată în considerare, mai ales la pacienții cu BCV aterosclerotică; la BRC dependentă de dializă fără BCV aterosclerotică nu se recomandă începerea terapiei cu statine; după transplant renal se vor prefera statinele cu eliminare preponderent hepatică (fluvastatina sau atorvastatina; Fluvastatinum* este marcat în tabelul 6 ca indisponibil la moment — vezi contradicțiile). pag. 25pag. 34pag. 35pag. 36
  • Pacienții cu HIV: tratamentul antiretroviral cauzează creșterea LDL-colesterolului și a TG; terapia hipolipemiantă, în principal statinele, trebuie avută în vedere pentru a obține valoarea țintă a LDL-colesterolului definită pentru subiecții cu nivel înalt de risc. pag. 34
Formele secundare de dislipidemii: conduita (C.2.4)
  • Hipodinamia și alimentația incorectă: hipertrigliceridemia alimentară (exces de glucide și alcool) se corectează printr-o dietă riguroasă și excluderea sau un consum modest de alcool (până la 10g alcool/zi); exercițiul fizic la aer liber (mers rapid, înot, ciclism, schi, patinaj etc.) reduce trigliceridele și majorează HDL-colesterolul, recomandabil nu mai rar de 3 ori pe săptămână; terapia dietetică a hipercolesterolemiei — reducerea graduală a surselor de grăsimi saturate și colesterol. pag. 34pag. 35
  • Diabet zaharat: este recomandată o strategie terapeutică particulară (C.2.3.2). pag. 35
  • Hipotiroidism: terapia hormonală de substituție normalizează valorile LDL-colesterolului; tratamentul hipolipemiant cu statine la pacienții cu hipotiroidism majorează riscul de apariție a efectelor adverse miopatice, inclusiv a rabdomiolizei. pag. 35
  • Sindrom nefrotic: se va iniția tratamentul specific al patologiei renale și se va lua în considerație posibilitatea utilizării remediilor hipolipemiante, de elecție fiind statinele. pag. 35
  • Insuficiență renală cronică, hemodializă, posttransplant renal: scăderea LDL-colesterolului este recomandată drept țintă terapeutică principală; statinele trebuie luate în considerare pentru încetinirea ratei de scădere a funcției renale și, astfel, pentru a proteja împotriva apariției bolii renale în stadiul terminal (ESRD) care necesită dializă; statinele sau combinarea statine/ezetimibe este indicată la pacienții cu BCR care nu depind de dializă; la cei dependenți de dializă fără BCV aterosclerotică tratamentul cu statine nu va fi inițiat; pacienții deja în tratament cu statine, ezetimibe sau combinația lor în momentul inițierii dializei vor continua aceste preparate, în special în prezența BCV. pag. 35pag. 36
  • Patologii hepatice obstructive: unica terapie eficientă este tratamentul de bază al afecțiunii respective. pag. 36
  • Dislipidemii induse de medicamente (antivirale, imunodepresive): algoritmul este similar celui pentru persoane cu risc cardiovascular crescut; de elecție sunt statinele (Fluvastatina, Rosuvastatina și Pravastatina – la moment nu sînt disponibile); pentru profilaxia pancreatitei acute în cazul hipertrigliceridemiei marcate se vor recomanda fibrații. Efectele antihipertensivelor sunt modeste și nu trebuie să influențeze selectarea medicamentului antihipertensiv, dacă sunt indicații speciale. pag. 36
Aderența și complianța (C.2.5)
  • Aderența la modificările stilului de viață: dezvoltarea unui parteneriat viabil cu pacientul; asigurarea înțelegerii de către pacient a modului în care stilul de viață influențează boala cardiovasculară și utilizarea acestei înțelegeri pentru angajamentul față de modificarea comportamentului nesănătos; explorarea potențialelor obstacole; crearea împreună cu pacientul a unui plan realist și încurajator; încurajarea eforturilor pacientului; implicarea altor experți în cazurile în care este necesar și posibil; planificarea unui program de vizite de urmărire. pag. 36
  • Complianța la mai multe terapii medicamentoase: simplificarea schemei de administrare prin reducerea dozelor zilnice și a medicațiilor concomitente; alegerea unor alternative mai puțin costisitoare; asigurarea de instrucțiuni clare, orale și în scris; întreținerea unui dialog cu pacientul referitor la aderență; individualizarea regimului terapeutic la stilul de viață și necesitățile pacientului; implicarea pacientului ca partener în tratament; utilizarea strategiilor comportamentale (sisteme de reamintire, auto-monitorizare, feedback, încurajare). pag. 36pag. 37
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Ținta LDL-C la risc SCORE ≥5% și <10% (risc înalt)
Algoritmul C.1.1: la risc SCORE ≥5% după 3 luni de consiliere asupra modului de viață ținta LDL-colesterolului <2,6 mmol/l (~100 mg/dl); la risc SCORE <5% — <3 mmol/l (115 mg/dl). Ghidul pentru pacienți: la risc cardiovascular înalt sub 2,6 mmol/l. pag. 14pag. 50Caseta 6, tabelele 3 și 4: risc SCORE ≥5% și <10% — risc înalt; ținta — reducerea LDL-C cu >50% față de valoarea de bază și <1,8 mmol/L (<70 mg/dL) (clasa I, nivel A); ținta <2,6 mmol/L se referă la riscul moderat. pag. 18pag. 20pag. 21
Când se inițiază terapia medicamentoasă în prevenția primară: imediat sau după 3 luni de modificare a stilului de viață
Algoritmul C.1.1 și caseta 14 (ESC 2019): la risc SCORE ≥5% (sau ≥5% la proiectarea la vârsta de 60 ani) — consiliere asupra modului de viață timp de 3 luni, apoi reevaluarea SCORE și a lipidelor; doar dacă riscul total rămâne ≥5% — trebuie avută în vedere inițierea terapiei hipolipemiante. La risc SCORE <5% (și nu va depăși 5% la proiectarea la vârsta de 60 ani) — doar consiliere, evaluarea riscului repetată la intervale de 5 ani. pag. 14pag. 26pag. 27Tabelul 5 (ESC 2019), prevenție primară: la risc SCORE >5 până la <10% sau risc înalt și LDL-C fără tratament de 2,6 mmol/L (100 mg/dL) și mai mult, iar la SCORE >10% sau risc foarte crescut și LDL-C de 1,8 mmol/L (70 mg/dL) și mai mult — modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (I/A), fără o perioadă prealabilă de modificare a stilului de viață; la SCORE <1% și >1 până la <5% și LDL-C >4,9 mmol/L (>190 mg/dL) — modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (IIa/A). pag. 21pag. 22
Ținta LDL-C la risc foarte înalt și criteriul de control
Algoritmul, tabelele 3 și 4, compartimentul SCA: risc foarte înalt — LDL-C <1,4 mmol/L (<55 mg/dL) și reducere >50%; risc înalt — <1,8; moderat — <2,6; scăzut — <3,0 mmol/L. pag. 14pag. 20pag. 21pag. 31Ghidul pentru pacienți: risc foarte înalt — sub 1,8 mmol/l, risc înalt — sub 2,6, ceilalți — sub 3 mmol/l. Indicatorii (compartimentul E): control — LDL-colesterol ≤3 mmol/l la toți pacienții cu hiperlipidemie, ≤1,8 mmol/l la cei cu diabet zaharat și cu cardiopatie ischemică. pag. 40pag. 50
Clasa de recomandare a terapiei medicamentoase în prevenția secundară
Tabelul 5 (strategii): prevenție secundară, risc foarte înalt — la LDL-C 1,4-<1,8 mmol/L clasa I/A, la LDL-C ≥1,8 mmol/L (restul coloanelor) — II/A. pag. 22Tabelul 4: în prevenția secundară, la pacienții cu risc CV foarte înalt, o reducere a LDL-C cu >50% și o țintă LDL-C <1,4 mmol/L sunt recomandate — clasa I, nivel A. pag. 20
Volumul activității fizice
Compartimentul B.1: efectuarea sistematică a exercițiilor fizice (2,5-5 ore/săpt.). pag. 10Caseta 8 și tabelul 3: 3,5-7 ore de activitate fizică moderată pe săptămână, sau 30-60 de minute în majoritatea zilelor. C.2.4.1: nu mai rar de 3 ori pe săptămână; ghidul pentru pacienți: cel puțin 30 de minute pe zi, nu mai rar de 3 zile în săptămână. pag. 20pag. 22pag. 35pag. 49
Consumul admis de alcool
Compartimentul B.1 și caseta 8: bărbați < 20 g/zi, femei < 10 g/zi (caseta 8: până la 20 g/zi și 10 g/zi); excludere la pacienții cu hipertrigliceridemie (caseta 8). pag. 10pag. 22Caseta 8a: la cei care consumă deja alcool — până la 20-30 g/zi pentru bărbați și 10-20 g/zi pentru femei. C.2.4.1: în hipertrigliceridemia alimentară — excluderea sau un consum modest de alcool (până la 10g alcool/zi). Ghidul pentru pacienți: cantitate mare — mai mult de 21 de unități pe săptămână pentru bărbați și 14 pentru femei. pag. 23pag. 34pag. 49
Doza și indicațiile acidului acetilsalicilic
Compartimentul B.1: acidul acetilsalicilic în doze mici (75-100 mg/zi) este indicat pacienților hipertensivi cu risc înalt și foarte înalt, doar în cazul în care este realizat controlul eficient al TA. pag. 11Caseta 13: tuturor pacienților cu BCV instalată (inclusiv diabetici), exceptând contraindicațiile, se recomandă Acidum acetylsalicylicum în doze mici (75-150 mg pe zi) pentru toată viața. pag. 26
Disponibilitatea rosuvastatinei în R. Moldova
Tabelul 6 (grupele de remedii) și listele de medicamente din compartimentul D: Rosuvastatinum fără mențiunea de indisponibilitate. pag. 25pag. 37pag. 38pag. 39C.2.4.7: Fluvastatina, Rosuvastatina și Pravastatina – la moment nu sînt disponibile. pag. 36
Disponibilitatea fluvastatinei în R. Moldova
Tabelul 6: Fluvastatinum* — la moment nu este disponibil în R. Moldova. C.2.4.7: Fluvastatina, Rosuvastatina și Pravastatina – la moment nu sînt disponibile. pag. 25pag. 36Listele de medicamente din compartimentul D: Fluvastatinum fără asterisc. C.2.4.5: la pacienții cu transplant renal se vor prefera statinele cu eliminare preponderent hepatică (fluvastatina sau atorvastatina) — fără mențiunea de indisponibilitate. pag. 36pag. 37pag. 38pag. 39
Disponibilitatea fenofibratului în R. Moldova
Tabelul 6: Fenofibratum* — la moment nu este disponibil în R. Moldova (ca și Gemfibrozilum*). pag. 25Listele de medicamente din compartimentul D: Fenofibrat fără asterisc (asterisc doar la Gemfibrozilum*). Ghidul pentru pacienți: din cele cinci grupe doar două (statinele și fibrații) sunt disponibile în farmaciile Republicii Moldova. pag. 37pag. 38pag. 39pag. 50
De la ce vârstă tratamentul medicamentos al HF la copii
C.2.3.11, primul punct: doar în hipercolesterolemia familială tratamentul medicamentos va fi luat în considerare (de la vârsta de 10-18 ani). pag. 32Același compartiment, mai jos: tratamentul cu statine ar trebui început de la 6-10 ani; obiectiv definit și la vârste mai mici de 10 ani (reducere ≥50%). pag. 32
Pacienții aflați deja pe statină și/sau ezetimib la inițierea dializei: forța recomandării de continuare
C.2.3.14: continuarea acestor medicamente ar trebui luată în considerare, mai ales la pacienții cu BCV aterosclerotică. pag. 34C.2.4.5: pacienții deja în tratament cu statine, ezetimibe sau combinarea statină/ezetimibe în momentul inițierii dializei vor continua aceste preparate, în special în prezența BCV. pag. 36
Intensitatea inițială a terapiei cu statine
Caseta 9 (principiu general): inițiere cu doze mici, care pot fi ulterior majorate. pag. 23SCA: tratamentul cu statine de înaltă intensitate trebuie inițiat precoce (în primele 1-4 zile) de la internare; HF: tratamentul ar trebui inițiat cu statine de intensitate mare; tabelul 3: la risc foarte înalt, fără statină în tratament, cel mai probabil este necesar tratament pentru scăderea intensivă a LDL-C. pag. 20pag. 31pag. 33
Verificat pe paginile protocolului
Preparate și dozetabel · 7 puncte4 diferențe
Grupele de remedii hipolipemiante și efectele asupra lipidelor serice (tabelul 6)
Grup de remediiEfectDoze utilizateDoze standard
LovastatinumLDL-c ↓ 18-55%, HDL-c ↑ 5-15%, TG ↓ 7-30% (comun pentru statine)20-80 mg40 mg
Pravastatinum*idem (comun pentru statine)10-80 mg40 mg
Simvastatinumidem (comun pentru statine)10-40 mg20-40 mg
Fluvastatinum*idem (comun pentru statine)20-80 mg40-80 mg
Atorvastatinumidem (comun pentru statine)10-80 mg10 mg
Rosuvastatinumidem (comun pentru statine)10-40 mg5-10 mg (așa în protocol)
Ezetimibum* (inhibitor selectiv al absorbției colesterolului)LDL-c ↓ 18%, HDL-c ↑ 1%, TG ↓ 1%10 mgneprecizată
Gemfibrozilum*LDL-c ↓ 5-20%, HDL-c ↑ 10-35%, TG ↓ 20-50% (comun pentru fibrați)600-1200 mgneprecizată
Fenofibratum*idem (comun pentru fibrați)200 mgneprecizată
Inhibitorii PCSK9*LDL-c ↓ 50-70%; HDL-c și TG fără efecte majorePână la 150 mg odată/săptămână (așa în protocol)neprecizată

* la moment nu este disponibil în R. Moldova (nota tabelului). Frecvența administrării statinelor nu este precizată în tabel. pag. 25

Alte doze precizate în protocol
  • Acizi grași polinesaturați ω-3: doze recomandabile 1-4 g/zi. pag. 25
  • Pentru a preîntâmpina apariția pancreatitei acute: fibrați (Gemfibrozilum* 600 mg x 2 ori/zi) sau Acidum nicotinicum în doze >2g/zi (tolerat dificil; precauții deosebite în diabet zaharat – majorează glicemia). pag. 32
  • Acidum nicotinicum: se menționează doza zilnică de 1,5 g (evaluarea ALT peste 6-8 săptămâni după atingerea ei); la moment nu sînt disponibile forme farmaceutice cu dozaje corespunzătoare și cu eliberare lentă. pag. 27pag. 39
  • Acidum acetylsalicylicum: 75-150 mg pe zi pentru toată viața la BCV instalată (caseta 13); 75-100 mg/zi la pacienții hipertensivi cu risc înalt și foarte înalt, cu controlul TA (compartimentul B.1). pag. 11pag. 26
  • Clopidogrelum: doza neprecizată; în asociere cu Acidum acetylsalicylicum în SCA — timp de 9-12 luni. pag. 26
  • Statine: inițiere cu doze mici, care pot fi ulterior majorate; dacă există afectare renală semnificativă și/sau potențial de interacțiuni medicamentoase — doze reduse, apoi crescute progresiv pentru atingerea țintelor. pag. 23pag. 29
  • La simptome musculare cu CFK ≤4xLSN se suspendă statinele și se vor reevalua simptomele peste 6 săptămâni și indicația pentru tratamentul cu statine; apoi se va lua în considerare administrarea dozelor mici de statină, dozarea peste o zi sau de 1-2 ori pe săptămână, sau terapia combinată (algoritmul complet — în răspunsul despre supraveghere). pag. 29
Efectele adverse majore și contraindicațiile preparatelor hipolipemiante (al doilea „tabelul 5” — așa în protocol)
Grup de remediiEfecte adverse majoreContraindicații absoluteContraindicații relative
Inhibitorii HMG-CoA reductazeiMiopatie; majorarea transaminazelor și creatinfosfokinazeiPatologie hepatică activă sau cronică; sarcinăAdministrare concomitentă de ciclosporină, macrolide, antifungice ș.a. inhibitori ai citocromului P-450; N.B.: fibrații și acid nicotinic — cu precauții deosebite
Inhibitori selectivi ai absorbției colesteroluluiDereglări gastrointestinale; dereglări musculo-scheletale; infecții, infestăriInsuficiență hepatică moderată și severăAdministrare concomitentă de fibrați sau chelatori de acizi biliari – cu precauție
FibrațiDispepsie ș.a. dereglări gastrointestinale; calculi biliari colesterinici; miopatieInsuficiență hepatică; insuficiență renalăneprecizate
Inhibitorii PCSK9Prurit la locul injectării și simptome asemănătoare gripei; în unele studii o creștere a efectelor neurocognitive (constatare ce impune o verificare suplimentară)Patologie hepatică activă; sarcină, alăptare; vârsta până la 18 ani; hipersensibilitate la preparatneprecizate
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Doza și indicațiile acidului acetilsalicilic
Compartimentul B.1: acidul acetilsalicilic în doze mici (75-100 mg/zi) este indicat pacienților hipertensivi cu risc înalt și foarte înalt, doar în cazul în care este realizat controlul eficient al TA. pag. 11Caseta 13: tuturor pacienților cu BCV instalată (inclusiv diabetici), exceptând contraindicațiile, se recomandă Acidum acetylsalicylicum în doze mici (75-150 mg pe zi) pentru toată viața. pag. 26
Disponibilitatea rosuvastatinei în R. Moldova
Tabelul 6 (grupele de remedii) și listele de medicamente din compartimentul D: Rosuvastatinum fără mențiunea de indisponibilitate. pag. 25pag. 37pag. 38pag. 39C.2.4.7: Fluvastatina, Rosuvastatina și Pravastatina – la moment nu sînt disponibile. pag. 36
Disponibilitatea fluvastatinei în R. Moldova
Tabelul 6: Fluvastatinum* — la moment nu este disponibil în R. Moldova. C.2.4.7: Fluvastatina, Rosuvastatina și Pravastatina – la moment nu sînt disponibile. pag. 25pag. 36Listele de medicamente din compartimentul D: Fluvastatinum fără asterisc. C.2.4.5: la pacienții cu transplant renal se vor prefera statinele cu eliminare preponderent hepatică (fluvastatina sau atorvastatina) — fără mențiunea de indisponibilitate. pag. 36pag. 37pag. 38pag. 39
Disponibilitatea fenofibratului în R. Moldova
Tabelul 6: Fenofibratum* — la moment nu este disponibil în R. Moldova (ca și Gemfibrozilum*). pag. 25Listele de medicamente din compartimentul D: Fenofibrat fără asterisc (asterisc doar la Gemfibrozilum*). Ghidul pentru pacienți: din cele cinci grupe doar două (statinele și fibrații) sunt disponibile în farmaciile Republicii Moldova. pag. 37pag. 38pag. 39pag. 50
Verificat pe paginile protocolului
Medicamente compensate (CNAM)tabel1 diferență
  • Rosuvastatinum
    CNAM: Parțial1,45–2,93 MDL/unit.

    Statină — agent de primă intenție; doze utilizate 10-40 mg, standard 5-10 mg (așa în protocol) (în C.2.4.7 indicat ca indisponibil la moment) pag. 23pag. 25pag. 36

    Fișa medicamentului →
  • Rosuvastatinum + Ezetimibum
    CNAM: Parțial2,67–3,20 MDL/unit.

    Statină + ezetimib, pe grupe: DZ tip 2 — intensificarea terapiei cu statine ar trebui considerată înaintea terapiei combinate, dacă nu este atinsă ținta LDL-C, ar trebui luată în considerare o combinație a statinei cu ezetimib; post SCA — dacă țintele LDL-C nu au fost atinse după 4-6 săptămâni cu doza maximal tolerată de statină, se va considera combinarea cu ezetimib; HF — tratamentul ar trebui inițiat cu statine de intensitate mare, în majoritatea cazurilor în combinație cu ezetimib; boala arterială periferică — tratamentul hipolipemiant, incluzând statine în doză maximă tolerată plus ezetimib (sau o combinație cu inhibitori PCSK9 dacă este necesar), este recomandat; BRC stadiile 3-5 non-dependente de dializă — utilizarea statinelor sau combinația statină/ezetimib este recomandată. Ezetimibul este marcat în protocol ca indisponibil în R. Moldova pag. 25pag. 30pag. 31pag. 33pag. 34

    Fișa medicamentului →
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Disponibilitatea rosuvastatinei în R. Moldova
Tabelul 6 (grupele de remedii) și listele de medicamente din compartimentul D: Rosuvastatinum fără mențiunea de indisponibilitate. pag. 25pag. 37pag. 38pag. 39C.2.4.7: Fluvastatina, Rosuvastatina și Pravastatina – la moment nu sînt disponibile. pag. 36
Verificat pe paginile protocolului

Urgențe și direcționare

Hipertrigliceridemia severă: risc de pancreatită acută7 puncte2 diferențe
  • Hipertrigliceridemia severă (prin excese alimentare, abuzuri alcoolice, unele forme familiare de hipertrigliceridemii etc.) cu valori ≥11,4 mmol/l (≥1000 mg/dl) determină un risc extrem pentru dezvoltarea pancreatitei acute. Această stare se recomandă a fi apreciată și abordată ca stare de urgență. pag. 32
  • Pentru a preîntâmpina apariția pancreatitei acute se va iniția tratamentul cu fibrați (Gemfibrozilum* 600 mg x 2 ori/zi) sau Acidum nicotinicum** în doze >2g/zi (tolerat dificil; precauții deosebite în diabet zaharat – majorează glicemia). * Gemfibrozilum la moment nu este disponibil în R. Moldova. ** Acidul nicotinic: la moment nu sînt disponibile forme farmaceutice cu dozaje corespunzătoare și cu eliberare lentă. pag. 25pag. 32pag. 37pag. 38pag. 39
  • Sechestranții acizilor biliari sunt contraindicați, deoarece tind să majoreze trigliceridele. pag. 32
  • Se vor exclude grăsimile alimentare și alcoolul. pag. 32
  • Pentru a grăbi reducerea valorilor trigliceridemiei cel puțin sub 5,6 mmol/l (500 mg/dl) se recomandă terapia combinată cu acizii grași polinesaturați ω-3 (doze recomandabile 1-4 g/zi); acizii grași ω-3 sunt contraindicați în hipertrigliceridemia exogenă (tip I Fredrickson). pag. 25pag. 32
  • Pentru profilaxia pancreatitei acute în cazul hipertrigliceridemiei marcate induse de preparate antivirale sau imunodepresive se vor recomanda fibrații. pag. 36
  • La examenul clinic: dureri abdominale, manifestări de pancreatită, hepatosplenomegalie; xantoame eruptive pe fese și coate; „lipemia retinalis”. pag. 16

Protocolul nu conține criterii de chemare a asistenței medicale urgente, de spitalizare sau un algoritm separat de urgență în hipertrigliceridemie. Pentru alte urgențe (hipertensive, SCA, AVC) protocolul trimite la protocoalele respective. pag. 12pag. 32

Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Pragul TG pentru riscul de pancreatită acută: „≥” sau „>”
C.2.3.8: valori ≥11,4 mmol/l (≥1000 mg/dl); tratament cu fibrați sau Acidum nicotinicum. pag. 32C.2.4.1: hipertrigliceridemie marcată >11,4 mmol/l (>1000mg/dl); preîntâmpinată prin administrarea de fibrați (posibil Acid nicotinic). pag. 35
Disponibilitatea fenofibratului în R. Moldova
Tabelul 6: Fenofibratum* — la moment nu este disponibil în R. Moldova (ca și Gemfibrozilum*). pag. 25Listele de medicamente din compartimentul D: Fenofibrat fără asterisc (asterisc doar la Gemfibrozilum*). Ghidul pentru pacienți: din cele cinci grupe doar două (statinele și fibrații) sunt disponibile în farmaciile Republicii Moldova. pag. 37pag. 38pag. 39pag. 50
Verificat pe paginile protocolului
Când se trimite la specialist7 puncte
  • Obligatoriu: evidențierea semnelor care sugerează hipercolesterolemia secundară cu îndreptarea la specialist în domeniu (endocrinolog, gastroenterolog etc). pag. 9
  • Confirmarea dislipidemiei secundare când aceasta este sugerată de antecedente, examenul fizic sau de testele de rutină: obligatoriu — consultația specialistului din domeniul patologiei de bază; investigațiile suplimentare recomandate de specialist la necesitate. pag. 12
  • Descendenții pacienților cu dislipidemie severă: screening și redirecționarea lor în clinici de specialitate, în cazul în care sunt modificări. pag. 15
  • Nivel consultativ specializat (cardiolog): confirmarea prezenței dislipidemiei și precizarea riscului cardiovascular — investigațiile paraclinice recomandate de către specialist; tratamentul în condiții de ambulatoriu — selectarea și administrarea medicației hipolipemiante în scopul atingerii valorilor-țintă ale LDL-colesterolului și colesterolului total în dependență de riscul cardiovascular global. pag. 11pag. 12
  • Investigații indicate de către specialist: ecocardiografia; test de efort dacă este suspectată prezența angorului pectoral; ultrasonografia 2D duplex a arterelor carotidiene, arterelor periferice; tomografia computerizată (scorul de calciu); complementar (aria specialistului, la indicații) — evidențierea suplimentară a leziunilor vasculare, inclusiv prin tehnici invazive de diagnosticare. pag. 17pag. 18
  • Nivel spitalicesc (secțiile de terapie ale spitalelor raionale, municipale; secțiile de cardiologie ale spitalelor municipale și republicane): acces la consultații calificate — neurolog, nefrolog, endocrinolog, oftalmolog, hepatolog. pag. 38
  • Fișa de audit (anexa 2) înregistrează referirea la cardiolog, oftalmolog, endocrinolog, nefrolog, neurolog și alți specialiști — fără criterii de referire. pag. 45
Verificat pe paginile protocolului
Când se spitalizează8 puncte
  • Prezența dislipidemiei per se nu este un motiv pentru spitalizare, ea fiind depistată la pacienții spitalizați pentru alte motive: urgențe hipertensive, sindrom coronarian acut, AVC. În aceste situații se recomandă inițierea tratamentului dislipidemic.
  • Criteriile de spitalizare: pacienții cu dislipidemii se vor spitaliza pentru alte patologii (vezi: PCN-1 HTA la adult, PCN Urgențe hipertensive, PCN IMA, PCN CPI, PCN-13 AVC, PCN-33 Diabet zaharat).
  • Dislipidemia secundară suspectată la nivelurile precedente: identificarea cauzelor primare necesită, în anumite situații, spitalizarea pacientului.
Conduita în staționar
  • Precizarea diagnosticului (investigații recomandabile): ecocardiografia; ultrasonografia carotidiană 2D duplex; indicele gleznă-braț; testul de toleranță la glucoză (dacă glicemia à jeun >5,6 mmol/l (100 mg/dl)). pag. 12
  • Dislipidemia secundară: obligatoriu — consultația specialistului din domeniul patologiei suspectate a fi cauza dislipidemiei; recomandabil — ecografia, investigațiile recomandate de specialiști. pag. 12pag. 13
  • Tratamentul: ajustarea tratamentului în dependență de patologia care a servit drept cauză pentru spitalizare și de riscul cardiovascular prezentat; ajustarea conduitei terapeutice a dislipidemiei secundare în funcție de cauză; intervenții educaționale pentru sănătate. pag. 13
  • SCA: tratamentul cu statine de înaltă intensitate trebuie inițiat precoce (în primele 1-4 zile) de la internare, indiferent de nivelul colesterolului, cu scopul unui nivel al LDL-colesterolului <1,4 mmol/l (<55mg/dl). pag. 31
  • Externarea cu referirea la nivelul primar pentru tratamentul continuu și supraveghere; extrasul va conține obligatoriu: diagnosticul precis desfășurat; rezultatele investigațiilor efectuate; recomandările explicite pentru pacient; recomandările pentru medicul de familie. pag. 13
Verificat pe paginile protocolului
Nu este în protocol: Când în terapie intensivă

Diagnostic și supraveghere

Cum se depistează și se confirmă dislipidemiatabel · 68 puncte3 diferențe
Formularea diagnosticului și codul CIM 10

Codul bolii (CIM 10): E78. Diagnosticul de dislipidemie rareori poate fi confirmat ca unul de sine stătător, mai frecvent fiind asociat altor patologii ca HTA, CPI. Exemple de diagnostice clinice: pag. 5pag. 6

  • Hipertensiune arterială de gradul III, risc adițional foarte înalt. Cardiopatie hipertensivă (cord hipertensiv compensat). Insuficiența cardiacă de gradul II (NYHA). Stadiul B (ACC/AHHA — așa în protocol). Hipercolesterolemie. Ateroscleroză carotidiană hemodinamic nesemnificativă. pag. 5
  • Hipertensiune arterială de gradul II, risc adițional foarte înalt. Insuficiența cardiacă de gradul I (NYHA). Stadiul B (ACC/AHHA — așa în protocol). Diabet zaharat tip 2, gravitate medie. Hipertrigliceridemie. pag. 5
  • CPI. Angină pectorală de efort CF III. Infarct miocardic vechi (se va indica data și zona). Hipertensiune arterială de gradul II, risc adițional foarte înalt. Insuficiența cardiacă de gradul III (NYHA). Stadiul C (ACC/AHHA — așa în protocol). Hiperlipidemie combinată. pag. 5
  • CPI. Angină pectorală de efort CF II. Leziuni aterosclerotice bicoronariene. Stare după implant de stent medicamentos (zotarolimus) pe LAD II (03.04.2021). Hipertensiune arterială de gradul II, risc adițional foarte înalt. Insuficiența cardiacă de gradul III (NYHA). Stadiul C (ACC/AHHA — așa în protocol). Dislipidemie în tratament. pag. 5pag. 6
Pe cine examinăm (screening)
  • Obligatoriu: tuturor persoanelor peste 40 de ani cu risc cardiovascular sporit și cu antecedente eredocolaterale agravate. pag. 9
  • Recomandabil: tuturor persoanelor peste 18 ani cu risc cardiovascular sporit. pag. 9
  • Screening-ul de rutină al dislipidemiei se recomandă a fi efectuat prin aprecierea lipidogramei serice tuturor persoanelor de sex masculin în vârstă ≥40 de ani și de sex feminin în vârstă de ≥50 de ani sau în post-menopauză. pag. 15
  • Este indicat screening-ul descendenților pacienților cu dislipidemie severă și redirecționarea lor în clinici de specialitate, în cazul în care sunt modificări. Similar se efectuează screening-ul pentru tulburări semnificative de lipoproteine la membrii de familie ai pacienților cu BCV prematură, pacienților cu risc SCORE ≥5%, precum și celor cu BCR. pag. 15
  • Screening-ul se va efectua anual sau mai frecvent la necesitate. pag. 15
Confirmarea
  • După evaluarea pacientului cardiac cu HTA, CPI, în mod obligatoriu se vor evalua lipidele sangvine (colesterol total, trigliceride) și în funcție de posibilitățile de efectuare HDL-colesterolul și LDL-colesterolul, se va estima riscul cardiovascular. pag. 9
  • Obligatoriu: evaluarea repetată a lipidogramei în condiții standard, la toți indivizii suspectați ca fiind dislipidemici. pag. 9
  • Înaintea începerii tratamentului hipolipemiant, cel puțin două măsurări sunt necesare la interval de 1-12 săpt., cu excepția condițiilor în care tratamentul medicamentos concomitent este aplicat imediat (pacienții cu sindrom coronarian acut sau cu risc CVS foarte înalt); în tabelul 6a — situațiile de tratament urgent (ex. sindrom coronarian acut); vezi contradicțiile. pag. 14pag. 28
  • Colesterolul total și trigliceridele se determină à jeun; în ghidul pentru pacienți — după o foame de 12 ore. pag. 17pag. 48
  • Orice persoană cu LDL-colesterol majorat sau altă formă de hiperlipidemie trebuie supusă evaluării clinice și de laborator pentru a exclude dislipidemia secundară până a iniția tratamentul hipolipemiant. pag. 24
Investigații obligatorii (de rutină)
  • Colesterol total seric à jeun
  • LDL-colesterol
  • Trigliceride serice à jeun
  • HDL-colesterol seric
  • Glicemie à jeun
  • Acid uric seric
  • Creatinină serică
  • Analize urinare (pentru glicozurie și microalbuminurie prin dipstick, examen microscopic)
  • Electrocardiogramă
Recomandări pentru analiza nivelului lipidelor în estimarea riscului
RecomandareClasă, nivel
LDL-colesterolul este recomandat a fi utilizat ca analiză lipidică principală pentru screening, diagnostic și managementI C
CT este utilizat pentru încadrarea în tabelul de risc SCOREI C
HDL-C este recomandat pentru estimarea mai exactă a riscului utilizând sistemul online SCOREI C
TG fac parte din analiza de rutină a profilului lipidicI C
Non-HDL-colesterolul trebuie luat în considerație în evaluarea riscului, în special la persoanele cu niveluri crescute de TG, diabet, obezitate sau niveluri foarte scăzute de LDL-CI C
Dozarea ApoB este recomandată pentru evaluarea riscului, în special la persoanele cu niveluri crescute de TG, diabet, obezitate sau niveluri foarte scăzute de LDL-C; poate fi folosită ca o alternativă la LDL-C, dacă este disponibilă, ca metodă primordială de screening, diagnostic și management, și poate fi preferată comparativ cu non-HDL-C la aceste persoaneI C
Măsurarea Lp(a) ar trebui luată în considerare cel puțin o dată în viața adultă pentru a identifica persoanele cu niveluri crescute moștenite de Lp(a) >180 mg/dl (>430 mmol/L — așa în protocol) care au un risc pe durata vieții de a dezvolta boală cardiovasculară aterosclerotică echivalent cu cel al persoanelor cu hipercolesterolemie familială heterozigotăIIa C
Lp(a) ar trebui luată în considerare la pacienții selectați cu un istoric familial de boală cardiovasculară prematură și pentru reclasificarea persoanelor cu risc la limită, între moderat și severIIa C
Investigații efectuate la necesitate (diagnostic diferențial cu forme secundare de hiperlipidemii, tratamentul cu hipolipemiante)
  • Transaminaze serice (ALT, AST) pag. 17
  • Creatinfosfokinaza totală pag. 17
  • Glicemie à jeun pag. 17
  • Testul de toleranță la glucoză (dacă glicemia à jeun > 5,6 mmol/l [100 mg/dl]) pag. 17
  • Acid uric seric pag. 17
  • Bilirubina serică, fosfataza alcalină, γ-glutamiltranspeptidaza pag. 17
  • Clearance-ul creatininei sau rata filtrării glomerulare pag. 17
  • Proteinuria cantitativă pag. 17
  • TSH pag. 18
  • α-amilaza în ser și urină pag. 18
Anamneza: recomandări pentru evaluarea antecedentelor
  • Antecedente personale de hiperlipidemie și nivelele lipidelor apreciate anterior pag. 15
  • Anamnestic de BCV aterosclerotică (coronariană, cerebrală, aortală, renală, periferică) pag. 15
  • Evaluarea determinantelor genetice: antecedente eredocolaterale de dislipidemie; antecedente eredocolaterale de BCV aterosclerotică precoce pag. 15
  • Factori de risc: vârstă, sex, menopauză; erori alimentare, abuz de alcool; fumat; obezitate; sedentarism; tip de personalitate, stres pag. 15pag. 16
  • Afecțiuni și condiții determinante (pentru dislipidemii secundare): diabet zaharat dezechilibrat; hipotiroidism; sindrom Cushing; sindrom nefrotic, insuficiență renală cronică; ictere obstructive, ciroză biliară primitivă; sarcină; transplant renal, cardiac; anorexia nervoasă; administrarea de medicamente (corticosteroizi, anticoncepționale orale, anabolizante steroidiene, diuretice, ciclosporină ș.a. imunosupresoare, rosiglitazonă, ß-blocante fără activitate simpatomimetică intrinsecă – atenolol, metoprolol, propranolol, nadolol, timolol, inhibitori de proteaze) pag. 16
  • Terapie hipolipidemiantă anterioară: medicamente utilizate, eficacitate, reacții adverse pag. 16
  • Factori personali, familiali, sociali, de mediu pag. 16
  • Cauze posibile ale hipertrigliceridemiei: predispoziție genetică; obezitate; diabet zaharat tip 2; consum de alcool; dieta bogată în glucide simple; boală renală; hipotiroidie; sarcină (fiziologic concentrația TG se dublează în timpul trimestrului al treilea); afecțiuni autoimune, precum paraproteinemii sau lupus eritematos sistemic; medicamente (corticosteroizi, estrogeni — în special cei administrați oral, tamoxifen, antihipertensive — blocante β-adrenergice, cu excepția carvedilol, tiazide; isotretinoină, rășini chelatoare de acizi biliari, ciclosporină, regimuri antiretrovirale — inhibitori de proteaze; medicamente antipsihotice — fenotiazine, antipsihotice de generația a doua) pag. 16
Examenul clinic
  • Tensiune arterială
  • Frecvența contracțiilor cardiace
  • Auscultația cardiacă și pulmonară
  • Pulsul periferic la nivelul membrelor inferioare
  • Înălțimea
  • Greutatea (indice de masă corporală Ketle = greutate (kg)/talia (m)2)
  • Circumferința taliei
  • Xantomatoza (xantoame eruptive pe fese și coate, xantoame tendinoase la nivelul tendonului ahile și extensorilor membrelor superioare, xantoame tuberoase la coate și xantoame palmare „palme galbene”)
  • Stigmate oculare (xantelasme, arcul cornean, „lipemia retinalis”)
  • Manifestări gastro-intestinale (dureri abdominale, manifestări de pancreatită, hepatosplenomegalie)
  • Manifestările clinice ale aterosclerozei coronariene, cerebrale, periferice
Formele secundare: la ce să fiți atenți
  • Hipercolesterolemiile secundare constituie aproximativ 6% din toate cazurile de hipercolesterolemii și vor necesita măsuri diagnostice și curative speciale pentru maladia de bază. pag. 9pag. 10
  • Cea mai importantă cauză a hipercolesterolemiei secundare este hipodinamia alături de un aport alimentar excesiv de grăsimi aterogenice - grăsimi saturate și colesterol. Hipertrigliceridemia alimentară derivă din exces de glucide și alcool. pag. 34
  • Hipotiroidism: este importantă suspectarea unui hipotiroidism „mascat” sau subclinic la pacienții cu hipercolesterolemie izolată, în special vârstnici; la o valoare a LDL-colesterolului >4,1mmol/l (>160mg/dl) se va aprecia nivelul TSH. pag. 35
  • Diabet zaharat: dislipidemia diabetică sau aterogenă, caracterizată prin majorarea trigliceridelor și LDL-colesterolului, și reducerea HDL-colesterolului. pag. 35
  • Sindrom nefrotic: proteinurie, edeme, hipercolesterolemie-LDL severă, uneori și hipertrigliceridemie. pag. 35
  • Insuficiență renală cronică și hemodializă: cea mai frecventă este hipertrigliceridemia și reducerea HDL-colesterolului; după transplantare renală este caracteristică hipercolesterolemia și hipertrigliceridemia. pag. 35
  • Obstrucția biliară induce o hipercolesterolemie severă, rezistentă la terapia hipolipemiantă. pag. 36
  • Induse de medicamente: preparatele antivirale sau imunodepresive — dislipidemie aterogenă; doze mari de diuretice tiazidice cresc LDL-colesterolul și trigliceridele; diureticele de ansă cresc LDL-colesterolul și reduc HDL-colesterolul; β-blocantele fără activitate simpatomimetică intrinsecă reduc HDL-colesterolul și majorează trigliceridele; estrogenii și retinoizii — hipertrigliceridemie; glucocorticosteroizii — hipercolesterolemie cu majorarea LDL-colesterolului; anabolizantele steroidiene măresc LDL-colesterolul și reduc HDL-colesterolul; efectele sunt reversibile după sistarea tratamentului. pag. 36
Hipercolesterolemia familială (HF)
  • Clinic poate fi recunoscută datorită nivelelor LDL-colesterolului deosebit de înalte, deobicei între 5-10 mmol/l.
  • HF este suspectată la pacienții cu BCV cu vârsta <50 ani la bărbați sau <60 ani la femei, la subiecții cu rude cu BCV prematură sau la subiecții cu HF cunoscută în familie.
  • Diagnosticul de HF se bazează adesea pe tabloul clinic; cele mai frecvent utilizate criterii ale Dutch Lipid Clinic Network (DLCN); alte criterii sunt din registrul Simon Broome sau criteriile WHO.
Criterii DLCNPuncte
Antecedente familiale: rudă de gradul întâi cu boală coronariană sau vasculară prematură (bărbați <55 ani; femei <60 ani) sau rudă de gradul întâi cu LDL-C peste percentila 951
Antecedente familiale: rudă de gradul întâi cu xantom tendinos și/sau arc cornean, sau copii <18 ani cu LDL-C peste percentila 952
Antecedente clinice personale: pacient cu boală coronariană prematură (bărbați <55 ani; femei <60 ani)2
Antecedente clinice personale: pacient cu boală vasculară cerebrală sau periferică prematură (bărbați <55 ani; femei <60 ani)1
Examen fizic: xantoame tendinoase6
Examen fizic: arc cornean sub vârsta de 45 de ani4
LDL-C (fără tratament) ≥8,5 mmol/L (≥325 mg/dL)8
LDL-C (fără tratament) 6,5-8,4 mmol/L (251-325 mg/dL — așa în protocol: 325 mg/dL este inclus și în rândul „≥325”, 8 puncte)5
LDL-C (fără tratament) 5,0-6,4 mmol/L (191-250 mg/dL)3
LDL-C (fără tratament) 4,0-4,9 mmol/L (155-190 mg/dL)1
Analiza ADN: mutații funcționale la nivelul genelor LDLR, apoB sau PCSK98
  • Alegeți doar un scor pe grupă, cel mai înalt aplicabil; diagnosticul se bazează pe numărul total de puncte obținute. La examenul fizic se exclud una pe cealaltă (ex. maxim 6 puncte dacă ambele sunt prezente). pag. 33
  • FH „certă” necesită >8 puncte; FH „probabilă” necesită 6-8 puncte; FH „posibilă” necesită 3-5 puncte. pag. 33
  • Este recomandată confirmarea diagnosticului prin criterii clinice sau ori de câte ori resursele sunt disponibile prin analiza ADN. pag. 33
  • Screening-ul familial este indicat atunci când este diagnosticat un pacient cu HF; dacă sunt disponibile resurse se recomandă efectuarea acestuia sub forma unui screening în cascadă: toate rudele de gradul întâi trec prin screening și apoi toate rudele celor noi depistați. pag. 33
  • Copii: HF este diagnosticată pe baza unor criterii fenotipice care includ valori crescute ale LDL-C plus un istoric familial de LDL-C crescut, boala arterială coronariană prematură și/sau testări genetice pozitive. La copiii cu istoric familial de colesterol crescut sau boală coronariană prematură, limita acceptată este ≥4,0 mmol/L (≥160 mg/dL); dacă un părinte are o mutație genetică documentată, limita diagnostică la copil este ≥3,5 mmol/L (≥130 mg/dL); dacă este posibil, se recomandă testarea genetică a copilului. pag. 32
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Cui i se indică screening-ul dislipidemiei
Compartimentul B.1: obligatoriu — tuturor persoanelor peste 40 de ani cu risc cardiovascular sporit și cu antecedente eredocolaterale agravate; recomandabil — tuturor persoanelor peste 18 ani cu risc cardiovascular sporit. pag. 9C.2.2.1 și ghidul pentru pacienți: screening-ul de rutină — tuturor persoanelor de sex masculin ≥40 de ani și de sex feminin ≥50 de ani sau în post-menopauză (fără condiția riscului sporit). pag. 15pag. 48
Când tratamentul poate fi inițiat fără cele două măsurări prealabile ale lipidelor
Algoritmul C.1.1: excepție — condițiile în care tratamentul medicamentos concomitent este aplicat imediat (pacienții cu sindrom coronarian acut sau cu risc CVS foarte înalt). pag. 14Tabelul 6a (ESC 2019): excepție — situațiile de tratament urgent (ex. sindrom coronarian acut); riscul foarte înalt nu este menționat. pag. 28
Vârsta BCV „premature” în HF la bărbați
C.2.3.12: HF este suspectată la pacienții cu BCV cu vârsta <50 ani la bărbați sau <60 ani la femei. pag. 33Criteriile DLCN (antecedente familiale și personale) și caseta 7 (istoricul familial): BCV prematură la bărbați <55 ani, la femei <60 ani. pag. 19pag. 33
Verificat pe paginile protocolului
Cum se evaluează riscul cardiovascular și se clasifică dislipidemiatabel · 22 puncte2 diferențe
Când se va evalua riscul cardiovascular total (ESC, 2021)
  • Riscul cardiovascular total semnifică probabilitatea ca o persoană să dezvolte un oarecare eveniment cardiovascular aterosclerotic într-un interval definit de timp.
  • La cererea pacientului.
  • În cadrul consultației: adulți asimptomatici ≥40 ani fără BCV evidentă, diabet zaharat, BCR sau hipercolesterolemie familială (HF).
  • Pacienții cu risc înalt și foarte înalt vor fi detectați pe baza BCV documentată, diabet zaharat, BCR moderată sau severă, hipercolesterolemie familială (HF).
Categoriile de risc
CategoriaCriteriul
Risc foarte înalt pag. 18BCV aterosclerotică documentată, evidențiată clinic sau demonstrată cert imagistic: istoric de SCA (IM sau angină instabilă), angină stabilă, revascularizare coronariană (PCI, BPAC, alte proceduri de revascularizare arterială), accident vascular cerebral și AIT, boală arterială periferică; imagistic — plăcile de aterom semnificative la coronarografie sau CT (boala coronariană multivasculară cu două artere epicardice mari având stenoze >50%) sau la ecografia carotidiană (stenoze >50%)
Risc foarte înalt pag. 18BCR severă (rata filtrației glomerulare <30 ml/min/1,73 m2)
Risc foarte înalt pag. 18DZ cu afectare de organ țintă (microalbuminurie, retinopatie, neuropatie), >3 (așa în protocol) factori majori de risc (fumatul, HTA sau dislipidemie) sau DZ de tip 1 cu debut precoce și durată lungă (>20 de ani)
Risc foarte înalt pag. 18Risc SCORE calculat >10% pentru risc la 10 ani de BCV fatală
Risc foarte înalt pag. 18HF cu BCV aterosclerotică sau cu oricare factor de risc major
Risc înalt pag. 18Elevare marcată a unui singur factor de risc: valorile tensiunii arteriale ≥180/110 mm Hg
Risc înalt pag. 18Elevare marcată a unui singur factor de risc: nivelul colesterolului total ≥8 mmol/l (310 mg/dl), LDL colesterolului >4,9 mmol/l (>190 mg/dL)
Risc înalt pag. 18Pacienți cu DZ fără afectare de organ țintă (microalbuminurie, retinopatie sau neuropatie), cu o durată a DZ >10 ani sau alt factor de risc adițional
Risc înalt pag. 18BCR cu rata filtrației glomerulare 30-59 ml/min/1,73 m2
Risc înalt pag. 18Riscul SCORE calculat ≥5% și <10% pentru 10 ani de BCV fatal
Risc înalt pag. 18Ateroscleroză necoronariană hemodinamic neimportantă (stenoză(-e) >25-49%)
Risc extrem pag. 18pag. 19Asocierea patologiei cardiovasculare aterosclerotice clinic importante (istoric de SCA, angină stabilă, revascularizare coronariană, accident vascular cerebral și AIT, boală arterială periferică) cu DZ tip 2 sau/și HF
Risc extrem pag. 192 complicații cardiovasculare în ultimii 2 ani (infarct miocardic, angină instabilă, claudicație intermitentă, ictus ischemic/TIA) la pacienții cu patologie aterosclerotică, în pofida tratamentului optimal hipolipemiant (statine în doze maximal tolerabile combinate cu ezetimib) și/sau nivelul LDL-colesterolului atins ≤1,4 mmol/l
  • Pentru estimarea riscului cardiovascular total pentru toate celelalte persoane se vor utiliza diagramele SCORE (în caseta 6 — pentru regiunile din Europa la risc înalt). pag. 18
  • Gradațiile SCORE în tabelul strategiilor (tabelul 5): <1 — risc scăzut; >1 până la <5 — risc moderat; >5 până la <10 sau risc înalt; >10 sau risc foarte crescut datorat unei condiții la risc. pag. 21pag. 22
Sistemul SCORE2 și SCORE2-OP
  • SCORE2 (actualizat în 2021) apreciază riscul la 10 ani de apariție a unui prim eveniment aterosclerotic fatal, în funcție de vârstă, sex, valoarea tensiunii arteriale sistolice, nivelul colesterolului plasmatic și statutul de fumător.
  • SCORE2-OP estimează evenimentele cardiovasculare fatale și nefatale pe 5 și 10 ani ajustate pentru riscuri concurente la persoanele aparent sănătoase cu vârsta ≥70 de ani.
  • Republica Moldova se va utiliza diagramele SCORE pentru țările europene cu risc foarte înalt (vezi Protocolul Național pentru Prevenția Bolilor Cardiovasculare 2022).
  • Anumiți indivizi sunt la risc înalt sau foarte înalt de BCV, fără a avea nevoie de evaluarea scorului de risc: pacienții cu BCV cunoscută, indivizii mai în vârstă cu istoric îndelungat de DZ, hipercolesterolemie familială, boală renală cronică, ateromatoza carotidiană sau femurală, scor de calciu coronarian (CAC) >100, niveluri extrem de crescute ale Lp(a).
  • Riscul poate fi mai mare decât cel indicat de diagramă la subiecții cu: deprivarea socială; obezitatea și obezitatea centrală (indexul de masă corporală și circumferința taliei); inactivitatea fizică; stresul psihosocial, incluzând epuizarea vitală; istoricul familial de BCV prematură (bărbați: <55 de ani; femei: <60 de ani); boală inflamatorie cronică mediată imun; boli psihiatrice majore; tratamentul pentru infecția cu virusul imunodeficienței umane; fibrilația atrială; hipertrofia ventriculară stângă; boala renală cronică; sindromul de apnee în somn de tip obstructiv; steatoza hepatică non-alcoolică.
  • Migrena cu aură ar trebui luată în considerație la estimarea riscului cardiovascular; determinarea riscului c/v ar trebui făcută la bărbații cu disfuncție erectilă.
  • Riscul poate fi mai mic comparativ cu cel indicat în caz de valori foarte înalte ale HDL-colesterolului sau istoric familial de longevitate.
  • La persoanele aparent sănătoase după estimarea riscului evenimentelor c/v fatale și non fatale la 10 ani, riscul pe parcursul vieții și beneficiile tratamentului, factorii care modifică riscul, fragilitatea, polipragmazia, preferințele pacientului vor fi considerate (IIa).
Investigații recomandate (se indică de către specialist)
  • Ecocardiografia pag. 17
  • Test de efort dacă este suspectată prezența angorului pectoral pag. 17
  • Ultrasonografia 2D duplex a arterelor carotidiene, arterelor periferice (prezența plăcilor aterosclerotice poate reclasifica pacienții de la risc mic și moderat la înalt (clasa IIa nivel de evidență B)) pag. 17
  • Tomografia computerizată (scorul de calciu poate reclasifica pacienții de la risc mic și moderat la înalt (clasa IIa nivel de evidență B)) pag. 17
  • Investigații complementare (aria specialistului, la indicații): evidențierea suplimentară a leziunilor vasculare cerebrale, coronariene, aortice, renale, periferice, inclusiv prin tehnici invazive de diagnosticare pag. 18
Clasificarea dislipidemiilor
  • Clasificarea fenotipică după Fredrickson (OMS, 1970) — tabelul de mai jos.
  • Clasificarea etiopatogenetică (NCEP ATP III, 2002): hiperlipidemii primare (genetice); hiperlipidemii secundare — de origine alimentară, cauzate de alte boli (DZ, hipotiroidism, BCR), induse de unele medicamente.
  • Clasificare terapeutică (ESA): A — hipercolesterolemie; B — hiperlipidemie combinată; C — hipertrigliceridemie.
FenotipSinonimLipoproteine majorateColesterol plasmaticTrigliceride plasmaticeAterogenicitateFrecvență relativă
IHiperchilomicronemiechilomicroniNormal/↑↑↑↑↑Nedemonstrată<1%
IIaHipercolesterolemieLDL↑↑Normale+++10%
IIbHiperlipidemie combinatăLDL și VLDL↑↑↑↑+++40%
IIIDisbetalipoproteidemie ereditarăIDL↑↑↑↑↑+++<1%
IVHipertrigliceridemie ereditarăVLDLNormal/↑↑↑+45%
VMixtăChilomicroni sau VLDL↑/↑↑↑↑↑+5%
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Ce diagrame SCORE se utilizează în R. Moldova
Caseta 6: pentru toate celelalte persoane se vor utiliza diagramele SCORE pentru regiunile din Europa la risc înalt. pag. 18Caseta 7 și ghidul pentru pacienți: diagramele SCORE (SCORE2, SCORE2-OP; în ghid – „SCORE-OP” (așa în protocol)) pentru țările europene cu risc foarte înalt. pag. 19pag. 48
Limitele categoriilor după SCORE
Caseta 6 și algoritmul: risc înalt — SCORE ≥5% și <10%, risc foarte înalt — SCORE >10% (valoarea de exact 10% nu este încadrată). pag. 14pag. 18Tabelul 5: >1 până la <5 — risc moderat, >5 până la <10 sau risc înalt, >10 sau risc foarte crescut (valoarea de exact 5% nu este încadrată). pag. 21pag. 22
Verificat pe paginile protocolului
Supravegherea și monitorizarea tratamentuluitabel · 20 puncte6 diferențe
Periodicitatea de supraveghere de către medicul de familie (caseta 14, ESC 2019)
  • Dacă riscul cardiovascular (SCORE) este <5% și nu va depăși 5% dacă combinația individuală a factorilor de risc este proiectată la vârsta de 60 ani: consiliere specializată asupra dietei, activității fizice regulate și opririi fumatului, iar evaluarea riscului va fi repetată la intervale de 5 ani. pag. 26pag. 27
  • Dacă riscul cardiovascular (SCORE) este ≥5% sau va fi ≥5% dacă combinația individuală a factorilor de risc este proiectată la vârsta de 60 ani: analiză completă a lipidogramei plasmatice (colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol și trigliceride) și consiliere intensivă asupra stilului de viață; reevaluarea SCORE și a lipidogramei va fi repetată peste 3 luni. pag. 27
  • Dacă valorile colesterolului total și LDL-colesterolului scad sub 5 mmol/l (~190 mg/dl) și, respectiv, 3 mmol/l (~115 mg/dl), iar riscul cardiovascular total devine <5%, aceste persoane vor fi urmărite anual. pag. 27
  • Dacă riscul total rămâne ≥5%, trebuie avută în vedere inițierea terapiei hipolipemiante, cu continuarea măsurilor de corecție a stilului de viață și reevaluare la 1-3-12 luni de tratament, apoi anual sau la necesitate. pag. 27
  • La persoanele cu BCV instalată, diabet tip 2 sau tip 1 cu microalbuminurie, sau cu hiperlipidemie severă se vor iniția concomitent tratamentul hipolipemiant și măsurile referitoare la stilul de viață, cu reevaluare la 1-3-12 luni de tratament, apoi anual sau la necesitate. pag. 27
  • Supravegherea pacienților aflați sub tratament cu hipolipemiante are ca scop monitorizarea eficacității tratamentului (atingerea nivelelor țintă) și controlul reacțiilor adverse probabile; obligatoriu — reevaluarea riscului cardiovascular global și a inofensivității tratamentului. pag. 11pag. 27
  • După SCA reevaluarea lipidogramei se va efectua peste 4-6 săptămâni. pag. 31
  • Screening-ul se va efectua anual sau mai frecvent la necesitate. pag. 15
  • Ghidul pentru pacienți: dacă ați atins și mențineți nivelele-țintă — examen obligatoriu anual la medicul de familie. pag. 50
Monitorizarea lipidelor și enzimelor (tabelul 6a, ESC 2019)
  • Lipidele: până la inițierea terapiei medicamentoase hipolipemiante se vor efectua cel puțin 2 testări, la un interval de 1-12 săptămâni, cu excepția situațiilor de tratament urgent (ex. sindrom coronarian acut); la 8 (±4) săptămâni după inițierea terapiei; la 8 (±4) săptămâni după corecția terapiei până la atingerea obiectivului; la atingerea nivelului țintă — reevaluare anuală (în lipsa circumstanțelor specifice). pag. 28
  • ALT: până la inițierea terapiei medicamentoase hipolipemiante; 8 săptămâni după inițierea terapiei sau după fiecare creștere de dozaj; controlul de rutină al ALT după aceasta nu este recomandat. pag. 28
  • Majorare <3xLSN: se va continua terapia; reevaluarea enzimelor după 4-6 săptămâni. pag. 28
  • Majorare ≥3xLSN: suspendarea statinei sau micșorarea dozei, cu reevaluarea enzimelor după 4-6 săptămâni; reintroducerea terapiei cu precauții poate fi luată în considerare după revenirea enzimelor la normal; dacă ALT rămâne elevat verificați alte cauze. pag. 28
  • CFK totală: până la inițierea terapiei medicamentoase; dacă CFK inițial >4xLSN nu se va iniția tratamentul medicamentos, reevaluare în dinamică; monitorizarea de rutină a CFK totale nu este necesară; aprecierea CFK totală dacă pacientul prezintă mialgii; atenție sporită la miopatie și creșteri de CFK totală la vârstnici, interacțiuni medicamentoase, terapii combinate, afecțiuni hepatice sau renale. pag. 28pag. 29
  • CFK >4xLSN pe fondalul terapiei: dacă CFK >10xLSN — suspendarea tratamentului, cu evaluarea funcției renale și CFK fiecare 2 săptămâni; dacă CFK <10xLSN fără simptome — continuați terapia hipolipemiantă cu monitorizarea CFK; dacă CFK <10xLSN și sunt simptome — opriți statinele și monitorizați normalizarea CFK înainte de a reîncerca cu o doză mică de statină; creșteri tranzitorii ale CFK determinate de alte cauze (ex. efort fizic); cauzele secundare de miopatie dacă CFK rămâne majorată după suspendarea tratamentului; combinarea terapiei hipolipemiante sau un medicament alternativ. pag. 29
  • CFK ≤4xLSN: în lipsa simptomelor musculare se va continua statina (pacientul va fi avertizat în privința raportării simptomelor; reevaluări CFK în dinamică); în prezența simptomelor musculare se suspendă statinele și se vor reevalua simptomele peste 6 săptămâni și indicația pentru tratamentul cu statine; reîncercarea cu aceeași sau altă statină; administrarea dozelor mici de statină, dozarea peste o zi sau de 1-2 ori pe săptămână, sau terapia combinată. pag. 29
  • HbA1c sau glicemia: controale regulate ar trebui considerate la pacienții cu risc înalt de a dezvolta diabet, sau la pacienții aflați pe doze mari de statină; monitorizarea glicemiei — la vârstnici și la pacienții cu sindrom metabolic, obezitate sau alte semne de rezistență la insulină. pag. 29
Parametrii monitorizați privind inofensivitatea preparatelor (tabelul 6)
Grup de remediiParametri monitorizațiRecomandări
Inhibitorii HMG-CoA reductazei pag. 27Încordare, slăbiciune sau durere muscularăEvaluarea simptomelor musculare și CFK totale inițial; evaluarea simptomelor musculare la fiecare vizită; aprecierea CFK totale la acuzarea încordării, slăbiciunii sau durerii musculare
Inhibitorii HMG-CoA reductazei pag. 27ALTEvaluarea ALT inițial, peste 12 săptămâni de la inițiere, apoi anual sau mai frecvent dacă sunt indicații*
Sechestranți de acizi biliari pag. 27Dispepsie, meteorism, constipație, dureri abdominale, grețuriEvaluarea simptomelor inițial și apoi la fiecare vizită; atenție la timpul de administrare a altor preparate
Acidum nicotinicum pag. 27Hiperemia feței, prurit, bufeuri, erupții cutanate, cefalee, grețuri, eructații, pirozis, astenieEvaluarea simptomelor inițial și apoi la fiecare vizită
Acidum nicotinicum pag. 27Ulcer pepticEvaluarea simptomelor inițial și apoi la necesitate
Acidum nicotinicum pag. 27Glicemia à jeun, acid uricApreciere inițial, peste 6-8 săptămâni de la inițiere, apoi anual sau mai frecvent dacă sunt indicații pentru monitorizarea hiperglicemiei și hiperuricemiei
Acidum nicotinicum pag. 27ALTEvaluarea ALT inițial, peste 6-8 săptămâni după atingerea dozei zilnice de 1,5 g, peste 6-8 săptămâni după atingerea dozei zilnice maxime, apoi anual sau mai frecvent dacă sunt indicații*
Inhibitori selectivi ai absorbției colesterolului pag. 27pag. 28ALTEvaluarea ALT inițial, peste 12 săptămâni de la inițiere, apoi anual sau mai frecvent dacă sunt indicații*
Inhibitori selectivi ai absorbției colesterolului pag. 28Încordare, slăbiciune sau durere muscularăEvaluarea simptomelor musculare și CFK totale inițial; evaluarea simptomelor musculare la fiecare vizită; aprecierea CFK totale la acuzarea încordării, slăbiciunii sau durerii musculare
Fibrați pag. 28Dureri abdominale, dispepsie, cefalee, somnolențăEvaluarea simptomelor inițial și apoi la fiecare vizită
Fibrați pag. 28ColelitiazăEvaluarea istoricului și simptomelor inițial și apoi la necesitate

* majorarea dozelor, inițierea terapiei combinate, pacient simptomatic (icter, discomfort sau dureri în hipocondrul drept, somnolență, astenie, fatigabilitate). pag. 28

Indicatorii de monitorizare (compartimentul E)
  • Ponderea pacienților cu diagnostic confirmat de hiperlipidemie, la care valorile LDL-colesterolului ≤3 mmol/l pe parcursul a cel puțin 6 luni în an.
  • Ponderea pacienților cu hiperlipidemie și diabet zaharat, la care valorile LDL-colesterolului ≤1,8 mmol/l pe parcursul a cel puțin 6 luni în an.
  • Ponderea pacienților cu hiperlipidemie și cu cardiopatie ischemică la care valorile LDL-colesterolului ≤1,8 mmol/l pe parcursul a cel puțin 6 luni în an.
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Monitorizarea ALT sub statine și ezetimib
Tabelul 6: evaluarea ALT inițial, peste 12 săptămâni de la inițiere, apoi anual sau mai frecvent dacă sunt indicații. pag. 27pag. 28Tabelul 6a: ALT până la inițierea terapiei, 8 săptămâni după inițierea terapiei sau după fiecare creștere de dozaj; controlul de rutină al ALT după aceasta nu este recomandat. pag. 28
Când se repetă lipidograma după inițierea sau corecția terapiei
Caseta 14: reevaluare la 1-3-12 luni de tratament, apoi anual sau la necesitate; după SCA — peste 4-6 săptămâni. pag. 27pag. 31Tabelul 6a: la 8 (±4) săptămâni după inițierea terapiei și după corecția terapiei până la atingerea obiectivului, apoi reevaluare anuală. pag. 28
Frecvența screening-ului/reevaluării la risc scăzut
C.2.2.1: screening-ul se va efectua anual sau mai frecvent la necesitate. pag. 15Caseta 14: la risc SCORE <5% (și sub 5% proiectat la 60 ani) evaluarea riscului va fi repetată la intervale de 5 ani. pag. 26pag. 27
Ținta LDL-C la risc foarte înalt și criteriul de control
Algoritmul, tabelele 3 și 4, compartimentul SCA: risc foarte înalt — LDL-C <1,4 mmol/L (<55 mg/dL) și reducere >50%; risc înalt — <1,8; moderat — <2,6; scăzut — <3,0 mmol/L. pag. 14pag. 20pag. 21pag. 31Ghidul pentru pacienți: risc foarte înalt — sub 1,8 mmol/l, risc înalt — sub 2,6, ceilalți — sub 3 mmol/l. Indicatorii (compartimentul E): control — LDL-colesterol ≤3 mmol/l la toți pacienții cu hiperlipidemie, ≤1,8 mmol/l la cei cu diabet zaharat și cu cardiopatie ischemică. pag. 40pag. 50
Când se inițiază terapia medicamentoasă în prevenția primară: imediat sau după 3 luni de modificare a stilului de viață
Algoritmul C.1.1 și caseta 14 (ESC 2019): la risc SCORE ≥5% (sau ≥5% la proiectarea la vârsta de 60 ani) — consiliere asupra modului de viață timp de 3 luni, apoi reevaluarea SCORE și a lipidelor; doar dacă riscul total rămâne ≥5% — trebuie avută în vedere inițierea terapiei hipolipemiante. La risc SCORE <5% (și nu va depăși 5% la proiectarea la vârsta de 60 ani) — doar consiliere, evaluarea riscului repetată la intervale de 5 ani. pag. 14pag. 26pag. 27Tabelul 5 (ESC 2019), prevenție primară: la risc SCORE >5 până la <10% sau risc înalt și LDL-C fără tratament de 2,6 mmol/L (100 mg/dL) și mai mult, iar la SCORE >10% sau risc foarte crescut și LDL-C de 1,8 mmol/L (70 mg/dL) și mai mult — modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (I/A), fără o perioadă prealabilă de modificare a stilului de viață; la SCORE <1% și >1 până la <5% și LDL-C >4,9 mmol/L (>190 mg/dL) — modificarea stilului de viață și terapie medicamentoasă (IIa/A). pag. 21pag. 22
Când tratamentul poate fi inițiat fără cele două măsurări prealabile ale lipidelor
Algoritmul C.1.1: excepție — condițiile în care tratamentul medicamentos concomitent este aplicat imediat (pacienții cu sindrom coronarian acut sau cu risc CVS foarte înalt). pag. 14Tabelul 6a (ESC 2019): excepție — situațiile de tratament urgent (ex. sindrom coronarian acut); riscul foarte înalt nu este menționat. pag. 28
Verificat pe paginile protocolului

Sursa datelor este protocolul clinic aprobat de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și publicat pe ms.gov.md. Med Expert nu este autorul protocolului.

Fișa nu este un document oficial. Este o sinteză de referință, verificată pe paginile protocolului. Sunt posibile inexactități și omisiuni, iar protocolul poate fi actualizat înaintea fișei.

Fișa nu înlocuiește raționamentul clinic. Deciziile de diagnostic și tratament le ia medicul curant, consultând textul integral al protocolului. Med Expert nu poartă răspundere pentru deciziile luate pe baza fișei.

Datele despre compensare — conform listei CNAM din 24.09.2026; statutul actual îl verificați pe cnam.md.

Dacă ați observat o inexactitate, vă rugăm neapărat să ne semnalați — o vom verifica după protocol și o vom corecta.

Sinteza vă este utilă?

Ce compensează CNAM la acest diagnostic

2 medicamente pentru adulți la tema „Dislipidemii, risc cardiovascular înalt”

CNAMSursa: lista oficială CNAMEdiția din 24.09.2026 · cnam.md ↗
Informație de referință. Versiunea actuală și completă a protocolului — doar în sursa oficială pe ms.gov.md.

Învățați pe această temă

Cursuri EMFC
Urmăriți actualizările

Protocoalele se revizuiesc. Primiți notificare când ministerul actualizează un protocol din specialitatea „Cardiologie” — fără a verifica site-ul manual.

Urmăriți — gratuit