Prevenția bolilor cardiovasculare
Ordinul MS nr.96 din 15.02.2023
Esențialul protocolului — pe întrebările medicului
Protocol clinic național, ediția I, 2023; aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 96 din 15.02.2023. Data revizuirii următoare: 2028. pag. 1pag. 2pag. 7
- În anul 2021 de către ESC a fost elaborat noul Ghid de cardiologie preventivă; în acest protocol discutăm despre: clasificarea riscului de boală cardiovasculară, noua diagramă SCORE2; noile concepte de comunicare a riscului de boli cardiovasculare către pacient; optimizarea managementului riscului cardiovascular în prevenția primară; prevenția secundară și terțiară; rolul reabilitării cardiovasculare; telereabilitarea ca punte de continuitate. pag. 6
- Graficele de risc SCORE actualizat—SCORE2 estimează riscul la 10 ani de apariție a evenimentelor BCV fatale și non-fatale (infarct miocardic, accident vascular cerebral) la persoanele aparent sănătoase în vârstă de 40-69 de ani; SCORE2-OP estimează evenimentele cardiovasculare fatale și nefatale pe 5 și 10 ani la persoanele aparent sănătoase cu vârsta ≥70 de ani. Sistemul SCORE a fost conceput pentru evaluarea riscului apariției la 10 ani a unui eveniment CV fatal. pag. 8pag. 18
Tratament la consultație
Reducerea riscului cardiovascular: ținte, etape, intervențiitabel · 39 puncte11 diferențe
Principiu: abordarea etapizată
O abordare etapizată începe cu ţinte de prevenţie pentru toţi, indiferent de riscul CV, urmate de stratificarea riscului CV şi discutarea împreună cu pacientul a potenţialelor beneficii ale tratamentului. În cazul în care se iniţiază un tratament, efectul acestuia trebuie evaluat şi trebuie stabilită necesitatea unei intensificări a terapiei pentru a atinge obiectivele finale, luând în considerare beneficiile suplimentare, comorbidităţile şi fragilitatea, în funcţie de preferinţele pacientului. Abordarea etapizată trebuie să fie aplicată ca un întreg: după ETAPA 1 este obligatoriu să se ia în considerare intensificarea tratamentului conform ETAPEI 2. pag. 17pag. 23
Caracteristicile de bază pentru persoanele care tind să rămână sănătoase (A.2)
- Absenţa fumatului.
- Alegerea unei alimentaţii sănătoase.
- Activitate fizică: 30 de minute de activitate moderată pe zi.
- IMC <25 kg/m2 şi evitarea obezităţii centrale.
- TA <140/90 mmHg.
- LDL-colesterol <2,6 mmol/l.
- Obţinerea unui control mai riguros al factorilor de risc la pacienţii cu risc înalt, în special la cei cu BCV instalate sau cu diabet: tensiune arterială <130/80 mmHg, dacă este posibil.
- Risc înalt — LDL-colesterol <1,8 mmol/l, la cei cu risc foarte înalt <1,4 mmol/l.
- Risc înalt — glicemie à jeun <5,6 mmol/l şi HbA1c <7%.
- Se va lua în considerare un tratament medicamentos cardioprotector la pacienţii cu risc înalt, mai ales la cei cu BCV aterosclerotică instalată.
Ţinte ale tratamentului pentru diferite categorii de pacienţi
| Categoria de pacient | Ţinte de prevenţie (Etapa 1) | Ţinte de prevenţie intensificate/adiţionale (Etapa 2) |
|---|---|---|
| Pacienţi aparent sănătoşi | Pentru TA şi lipide: iniţierea terapiei medicamentoase pe baza evaluării riscului CV sau TAS >160 mmHg | — |
| <50 de ani | Întreruperea fumatului şi optimizarea stilului de viaţă; TAS <140 până la 130 mmHg dacă este tolerată*; LDL-C <2,6 mmol/L (100 mg/dL) | TAS <130 mmHg dacă este tolerată*; LDL-C <1,8 mmol/L (70 mg/dL) şi o reducere ≥50% la pacienţi cu risc înalt; LDL-C <1,4 mmol/L (55 mg/dL) şi o reducere ≥50% la pacienţi cu risc foarte înalt |
| 50-69 de ani | Întreruperea fumatului şi optimizarea stilului de viaţă; TAS <140 până la 130 mmHg dacă este tolerată*; LDL-C <2,6 mmol/L (100 mg/dL) | TAS <130 mmHg dacă este tolerată*; LDL-C <1,8 mmol/L (70 mg/dL) şi o reducere ≥50% la pacienţi cu risc înalt; LDL-C <1,4 mmol/L (55 mg/dL) şi o reducere ≥50% la pacienţi cu risc foarte înalt |
| ≥70 de ani | Întreruperea fumatului şi optimizarea stilului de viaţă; TAS <140 mmHg dacă este tolerată*; LDL-C <2,6 mmol/L (100 mg/dL) | Pentru managementul factorilor de risc specifici la pacienţi ≥70 de ani, a se vedea secţiunile relevante în Secţiunea 4 (așa în protocol: o astfel de secțiune lipsește din document) |
| Pacienţi cu BCR | Întreruperea fumatului şi optimizarea stilului de viaţă; TAS <140 până la 130 mmHg dacă este tolerată*; LDL-C <2,6 mmol/L (100 mg/dL) şi o reducere ≥50% a LDL-C; altfel conform istoricului de BCV aterosclerotică şi DZ | LDL-C <1,8 mmol/L (70 mg/dL) la pacienţii cu risc înalt şi LDL-C <1,4 mmol/L (55 mg/dL) la pacienţii cu risc foarte înalt |
| Pacienţi cu HF | Întreruperea fumatului şi optimizarea stilului de viaţă; TAS <140 până la 130 mmHg dacă este tolerată*; LDL-C <2,6 mmol/L (100 mg/dL) şi o reducere ≥50% a LDL-C; altfel conform istoricului de BCV aterosclerotică şi DZ | LDL-C <1,8 mmol/L (70 mg/dL) la pacienţii cu risc înalt şi LDL-C <1,4 mmol/L (55 mg/dL) la pacienţii cu risc foarte înalt |
| DZ tip 2 bine controlat cu durată scurtă (ex. <10 ani), fără evidenţă de AOT şi fără factori de risc adiţionali pentru BCV aterosclerotică | Întreruperea fumatului şi optimizarea stilului de viaţă | — |
| DZ tip 2 fără BCV aterosclerotică stabilită sau AOT severă | Întreruperea fumatului şi optimizarea stilului de viaţă; TAS <140 până la 130 mmHg dacă este tolerată*; LDL-C <2,6 mmol/L (100 mg/dL); HbA1c <53 mmol/mol (7,0%) | TAS <130 mmHg dacă este tolerată*; LDL-C <1,8 mmol/L (70 mg/dL) şi o reducere cu ≥50%; inhibitor SGLT2 sau agonist al receptorului GLP-1 |
| DZ tip 2 cu BCV aterosclerotică stabilită şi/sau AOT severă | Întreruperea fumatului şi optimizarea stilului de viaţă; TAS <140 până la 130 mmHg dacă este tolerată*; LDL-C <1,8 mmol/L (70 mg/dL); HbA1c <64 mmol/mol (8,0%); inhibitor SGLT2 sau agonist al receptorului GLP-1; BCV: terapie antiplachetară | TAS <130 mmHg dacă este tolerată*; LDL-C <1,4 mmol/L (55 mg/dL) şi o reducere cu ≥50%; inhibitor SGLT2 sau agonist al receptorului GLP-1 dacă nu se administrează deja; se pot lua în considerare tratamentele noi adiţionale: terapie dublă antiagregantă, inhibiţie duală, colchicină, etil icosapent etc. |
| Pacienţi cu BCV aterosclerotică stabilită | Întreruperea fumatului şi optimizarea stilului de viaţă; TAS <140 până la 130 mmHg dacă este tolerată*; terapie orală hipolipemiantă intensivă cu scopul de a ajunge la o reducere cu ≥50% a LDL-C şi LDL-C <1,8 mmol/L (70 mg/dL) | TAS <130 mmHg dacă este tolerată*; LDL-C <1,4 mmol/L (55 mg/dL) şi o reducere cu ≥50%; se pot lua în considerare tratamentele noi adiţionale: terapie dublă antiagregantă, inhibiţie duală, colchicină, etil icosapent etc. |
*În funcţie de riscul (rezidual) la 10 ani şi/sau beneficiul estimat pe termen lung, comorbidităţi şi preferinţa pacientului. pag. 31
Algoritmul pentru persoane aparent sănătoase
- ETAPA 1: oprirea fumatului, recomandări privind stilul de viață și menținerea TAS <160 mmHg (Clasa I).
- <50 ani (SCORE2): <2,5% — consideră modificatorii riscului, riscul CV pe termen lung şi beneficiile tratamentului, preferinţele pacientului: opţiunea standard — fără ţinte adiţionale (alternativ — ţintele ETAPEI 1); 2,5 - <7,5% — opţiunea standard — ţintele ETAPEI 1 (alternativ — fără ţinte adiţionale); ≥7,5% — ţintele ETAPEI 1.
- 50-69 ani (SCORE2): <5% — opţiunea standard — fără ţinte adiţionale (alternativ — ţintele ETAPEI 1); 5 - <10% — opţiunea standard — ţintele ETAPEI 1 (alternativ — fără ţinte adiţionale); ≥10% — ţintele ETAPEI 1.
- Ţintele ETAPEI 1 (<70 ani): TAS <140 până la 130 mmHg dacă este tolerată ŞI LDL-C <2,6 mmol/L (<100 mg/dl) (Clasa IIa).
- ≥70 ani (SCORE2 — așa în protocol: conform textului, la ≥70 ani — SCORE2-OP): <7,5% — fără ţinte adiţionale; 7,5 - <15% — consideră modificatorii riscului, beneficiile pe termen lung ale tratamentului, comorbidităţile, fragilitatea, polipragmazia şi preferinţele pacientului: opţiunea standard — fără ţinte adiţionale (alternativ — ţintele); ≥15% — opţiunea standard — ţintele (alternativ — fără ţinte adiţionale). Ţinte: TAS <140 până la 130 mmHg dacă este tolerată ŞI LDL-C <2,6 mmol/L (<100 mg/dl) (Clasa IIb).
- ETAPA 2 (<70 ani): intensificarea tratamentului în funcţie de riscul CV la 10 ani, riscul CV pe termen lung şi beneficiile tratamentului, comorbidităţi, fragilitate, preferinţele pacientului: TAS <130 mmHg dacă este tolerată (Clasa I) ŞI LDL-C (Clasa IIb): risc înalt <1,8 mmol/L (<70 mg/dl), risc foarte înalt <1,4 mmol/L (<55 mg/dl).
- ETAPA 2 (≥70 ani): pentru managementul specific al factorilor de risc la pacienţi ≥70 ani, vă rugăm să consultaţi secţiunea 4 (așa în protocol: o astfel de secțiune lipsește din document).
Algoritmul la pacienţii cu boală aterosclerotică stabilită
- ETAPA 1: oprirea fumatului şi recomandări privind stilul de viaţă (Clasa I); TAS <140 până la 130 mmHg dacă este tolerată (Clasa I); reducerea LDL-C ≥50% şi <1,8 mmol/L (<70 mg/dL) (Clasa I); terapie antitrombotică (Clasa I). Pentru pacienţii cu SCA recent aceste ţinte de prevenţie fac parte din programul de reabilitare cardiacă (Clasa IA). pag. 23pag. 24
- ETAPA 2 (intensificarea tratamentului în funcţie de riscul CV rezidual la 10 ani, riscul CV pe termen lung şi beneficiile tratamentului, comorbidităţi, fragilitate, preferinţele pacientului): TAS <130 mmHg dacă este tolerată (Clasa I); LDL-C <1,4 mmol/L (<55 mg/dL) (Clasa I); DAPT, DPI, intervenţii terapeutice noi (ex. colchicina, EPA) (Clasa IIb). pag. 23
- La pacienţii ≥70 de ani, un risc CV înalt la 10 ani poate fi asociat cu un beneficiu absolut pe termen lung mai redus al tratamentului din cauza unei speranţe de viaţă scăzută. pag. 24
Algoritmul la pacienţii cu DZ de tip 2
- ETAPA 1: oprirea fumatului şi recomandări privind stilul de viaţă (Clasa I) ŞI HbA1c <53 mmol/mol (<7,0%) (Clasa I). pag. 25
- Fără BCV aterosclerotică stabilită sau AOT severă, risc moderat: ţinte adiţionale de prevenţie nu sunt în general recomandate (Clasa III). pag. 25
- Fără BCV aterosclerotică sau AOT severă, risc înalt: TAS <140 până la 130 mmHg dacă este tolerată (Clasa I); LDL-C <2,6 mmol/L (<100 mg/dL) (Clasa I). ETAPA 2: TAS <130 mmHg dacă este tolerată (Clasa I); LDL-C <1,8 mmol/L (<70 mg/dl) (Clasa I); SGLT2-i sau GLP-1RA dacă nu primesc deja (Clasa IIb). pag. 25
- Cu BCV aterosclerotică stabilită sau AOT severă: TAS <140 până la 130 mmHg dacă este tolerată (Clasa I); reducerea LDL-C ≥50% şi <1,8 mmol/L (<70 mg/dL) (Clasa I); terapie antitrombotică (Clasa I); SGLT2-i sau GLP-1RA: pentru BCV Clasa I, pentru AOT Clasa IIb. ETAPA 2: TAS <130 mmHg dacă este tolerată (Clasa I); LDL-C <1,4 mmol/L (<55 mg/dl) (Clasa I); SGLT2-i sau GLP-1RA dacă nu primesc deja (Clasa I); DAPT, DPI, tratamente noi (de exemplu: colchicina, EPA) (Clasa IIb). pag. 25
- Pacienţilor cu IC sau BCR le este recomandat un inhibitor de SGLT2, iar la pacienţii post-AVC li se recomandă terapie cu GLP-1RA. pag. 26
Activitatea fizică
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Este recomandat pentru adulţii de toate vârstele să încerce să efectueze cel puţin 150-300 minute/săptămână de efort de intensitate moderată sau 75-150 minute/săptămână de activitate fizică intensă aerobică, sau un echivalent prin combinaţia acestora, pentru a reduce mortalitatea de orice cauză, mortalitatea CV şi morbiditatea pag. 31pag. 32 | I | A |
| Este recomandat ca adulţii care nu pot efectua 150 minute/ săptămână de activitate fizică de intensitate moderată să rămână cât mai activi posibil, în funcţie de abilităţile şi starea lor de sănătate pag. 32 | I | B |
| Este recomandată reducerea sedentarismului prin efectuarea cel puţin a unor activităţi uşoare pe parcursul zilei pentru a reduce mortalitatea de orice cauză, mortalitatea CV şi morbiditatea pag. 32 | I | B |
| Este recomandă efectuarea exerciţiilor de rezistenţă, adiţional activităţii fizice aerobice, două sau mai multe zile/săptămână pentru a reduce mortalitatea de orice cauză pag. 32 | I | B |
| Ar trebui luate în considerare intervenţiile cu privire la stilul de viaţă, precum educaţia individuală sau de grup, tehnicile de modificare comportamentală, consilierea telefonică şi utilizarea de dispozitive de urmărire destinate consumatorilor pentru a creşte participarea la activităţi fizice pag. 32 | IIa | B |
Activitatea fizică ar trebui evaluată şi prescrisă individualizat din punct de vedere al frecvenţei, intensităţii, timpului (durată), tipului şi progresiei. Cea mai importantă este încurajarea efectuării de activităţi care le fac plăcere şi/sau care pot fi incluse în rutina zilnică. Pacienţii cu o condiţie fizică mai slabă necesită în general un nivel mai mare de efort decât pacienţii cu o condiţie fizică mai bună pentru efectuarea aceleiaşi activităţi; o măsură a intensităţii relative este necesară pentru o prescriere individualizată. pag. 32
| Intensitate | MET | Exemple | %FCmax | RPE (scala Borg) | Testul vorbirii |
|---|---|---|---|---|---|
| Uşoară | 1,1-2,9 | Mers <4,7 km/h, activităţi casnice uşoare | 57-63 | 10-11 | — |
| Moderată | 3-5,9 | Mers în ritm moderat sau susţinut (4,1-6,5 km/h), mers încet pe bicicletă (15 km/h), pictură/decorare, dat cu aspiratorul, grădinărit (tuns gazonul), golf (tras crosele de golf în cărucior), tenis (la dublu), dansuri de societate, aerobic acvatic | 64-76 | 12-13 | Respiraţie mai rapidă dar cu posibilitatea rostirii unor fraze întregi |
| Mare | ≥6 | Marş, jogging sau alergare, ciclism >15 km/h, grădinărit intens (săpat continuu sau prăşit), ture de înot, tenis (simplu) | 77-95 | 14-17 | Respiraţie foarte dificilă, fără posibilitatea de a purta o conversaţie comfortabil |
%FCmax = procentul din frecvenţa cardiacă maximă măsurată sau estimată (220-vârsta); 1 MET = 3,5 ml oxigen kg/min. pag. 32
Nutriţia şi consumul de alcool
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| O dietă sănătoasă este recomandată ca element esenţial pentru prevenţia BCV la toţi pacienţii pag. 32 | I | A |
| Se recomandă adoptarea unei diete mediteraneene sau similară acesteia pentru scăderea riscului CV pag. 32 | I | A |
| Se recomandă înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate pentru scăderea riscului CV pag. 32pag. 33 | I | A |
| Se recomandă reducerea aportului de sare pentru scăderea TA şi a riscului CV pag. 33 | I | A |
| Se recomandă alegerea alimentelor pe bază de plante, bogate în fibre, care includ cerealele, fructele, legumele, leguminoasele şi nucile pag. 33 | I | B |
| Se recomandă restricţia consumului de alcool la maxim 100g pe săptămână pag. 33 | I | B |
| Se recomandă consumul de peşte, preferabil gras, cel puţin o dată pe săptămână şi restricţia cărnii (procesate) pag. 33 | I | B |
| Se recomandă restricţia consumului de zahăr, mai ales a gustărilor îndulcite cu zahăr, la un maxim de 10% din aportul energetic pag. 33 | I | B |
- Se recomandă o alimentaţie mai degrabă de origine vegetală decât de origine animală.
- Acizii graşi saturaţi ar trebui să reprezinte <10% din aportul energetic total, prin înlocuirea cu acizi graşi polinesaturaţi, mononesaturaţi şi carbohidraţi proveniţi din cereale integrale.
- Acizii graşi nesaturaţi trans ar trebui consumaţi în cantitate cât mai mică, cu evitarea celor proveniţi din alimente procesate.
- <5 g aport de sare/zi.
- 30-45 g de fibre pe zi, preferabil din cereale integrale.
- ≥200 g de fructe pe zi (≥2-3 porţii).
- ≥200g de legume pe zi (≥2-3 porţii).
- Carnea roşie ar trebui redusă la maxim 350-500 g pe săptămână, carnea procesată trebuie în special consumată în cantitate cât mai mică.
- Peştele este recomandat de 1-2 ori pe săptămână, mai ales peştele gras.
- 30 g nuci nesărate/zi.
- Consumul de alcool ar trebui limitat la maxim 100 g pe săptămână.
- Consumul băuturilor îndulcite cu zahăr, precum băuturile răcoritoare şi sucurile de fructe trebuie descurajat.
Greutatea corporală
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Este recomandat ca pacienţii supraponderali şi obezi să îşi propună o reducere a greutăţii pentru reducerea TA, dislipidemiei şi a riscului de DZ tip 2 şi astfel să îşi îmbunătăţească profilul de risc CV | I | A |
| În timp ce o varietate de diete sunt eficiente pentru scăderea în greutate, se recomandă o dietă sănătoasă din punct de vedere a riscului CV care să fie menţinută pe termen lung | I | A |
| Chirurgia bariatrică pentru pacienţii obezi cu risc înalt ar trebui luată în considerare când modificările stilului de viaţă nu sunt suficiente pentru menţinerea scăderii în greutate | IIa | B |
La persoanele aparent sănătoase mortalitatea de orice cauză este mai scăzută la un IMC de 20-25 kg/m2. pag. 33
Sănătatea psihică
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Pacienţii cu boli psihice necesită atenţie sporită şi suport pentru creşterea aderenţei la modificările stilului de viaţă şi la tratamentul medicamentos | I | C |
| Se recomandă asistenţa sănătăţii psihice bazată pe dovezi şi cooperare interdisciplinară la pacienţii cu BCV aterosclerotică şi boli psihice | I | B |
| Ar trebui luat în considerare managementul stresului prin psihoterapie la pacienţii cu BCV aterosclerotică expuşi la stres, cu scopul de a îmbunătăţi prognosticul CV şi de a reduce simptomele cauzate de stres | IIa | B |
| Ar trebui luat în considerare tratamentul antidepresiv cu ISRS la pacienţii cu boală coronariană şi depresie majoră moderat-severă | IIa | B |
| La pacienţii cu IC şi depresie majoră, ISRS, IRSN şi antidepresivele triciclice nu sunt recomandate | III | B |
Fumatul
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Fumatul produselor din tutun ar trebui întrerupt, întrucât fumatul este o cauză importantă şi independentă pentru BCV aterosclerotică pag. 34 | I | A |
| Ar trebui luate în considerare în cazul fumătorilor oferirea sprijinului în monitorizare, terapia de înlocuire a nicotinei, vareniclina şi bupropionul, individual sau în combinaţie pag. 34pag. 35 | IIa | A |
| Se recomandă întreruperea fumatului indiferent de creşterea în greutate, deoarece creşterea în greutate nu scade beneficiile obţinute prin oprirea fumatului asupra BCV aterosclerotice pag. 35 | I | B |
- Toate tipurile de tutun fumat, inclusiv tutunul cu un conţinut redus de gudron („ușoare” sau „medii”), țigarete cu filtru, trabucuri și pipe sunt dăunătoare. Expunerea la fumatul pasiv crește riscul BCV și trebuie evitată. Tinerii trebuie încurajați să nu înceapă fumatul. pag. 34
- „Sfaturi foarte scurte” (30 de secunde): ASK - stabilirea şi înregistrarea statusului de fumător; ADVISE - sfaturi asupra celor mai bune metode de renunţare; ACT - acordarea ajutorului. pag. 35
Lipidele: ţinte şi tratament
| LDL-C | Non-HDL-C | Apolipoproteina B |
|---|---|---|
| 2,6 mmol/L (100 mg/dL) | 3,4 mmol/L (131 mg/dL) | 100 mg/dL |
| 1,8 mmol/L (70 mg/dL) | 2,6 mmol/L (100 mg/dL) | 80 mg/dL |
| 1,4 mmol/L (55 mg/dL) | 2,2 mmol/L (85 mg/dL) | 65 mg/dL |
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| O abordare de intensificare treptată a tratamentului este recomandată pentru persoanele aparent sănătoase cu risc cardiovascular înalt sau foarte înalt, dar şi pacienţilor cu BCV aterosclerotică şi/sau DZ, luând în considerare riscul CV, beneficiile tratamentului, modificatorii riscului, comorbidităţile şi preferinţele pacientului pag. 35 | I | A |
| <70 ani: se recomandă prescrierea unei statine cu intensitate înaltă până la doza maxim tolerată pentru atingerea LDL-C ţintă, conform grupului de risc specific pag. 35 | I | A |
| O ţintă finală a LDL-C <1,4 mmol/L (<55 mg/dL) şi reducerea LDL-C cu ≥50% faţă de valoarea iniţială ar trebui luate în considerare la persoanele aparent sănătoase <70 ani cu risc foarte înalt pag. 35pag. 36 | IIa | C |
| O ţintă finală a LDL-C <1,8 mmol/L (<70 mg/dL) şi reducerea LDL-C cu ≥50% faţă de valoarea iniţială ar trebui luate în considerare la persoanele aparent sănătoase <70 ani cu risc înalt pag. 36 | IIa | C |
| La pacienţii cu BCV aterosclerotică documentată se recomandă tratament hipolipemiant cu ţintă finală a LDL-C <1,4 mmol/L (<55 mg/dL) şi reducerea LDL-C cu ≥50% faţă de valoarea iniţială pag. 36 | I | A |
| Dacă ţintele nu sunt obţinute cu doza maxim tolerată de statină, se recomandă adăugarea ezetimibului pag. 36 | I | B |
| Pentru prevenţie primară la pacienţii cu risc foarte înalt dar fără HF, dacă LDL-C ţintă nu este obţinut cu doza maximă de statină tolerată şi ezetimib, poate fi luată în considerare terapia combinată care să includă un inhibitor PCSK9 pag. 36 | IIb | C |
| Pentru prevenţie secundară la pacienţi ce nu ating ţintele terapeutice cu doza maximă de statină tolerată şi ezetimib, se recomandă terapia combinată care să includă un inhibitor PCSK9 pag. 36 | I | A |
| Pentru pacienţii cu HF şi risc foarte înalt (cum ar fi prezenţa BCV aterosclerotice sau a unui alt factor de risc major) ce nu ating ţintele terapeutice cu doza maximă de statină tolerată şi ezetimib, se recomandă terapia combinată care să includă un inhibitor PCSK9 pag. 36 | I | C |
| Dacă pacientul nu tolerează nicio doză de statină (chiar şi după reîncercare), ar trebui luată în considerare administrarea de ezetimib pag. 36 | IIa | B |
| Dacă pacientul nu tolerează nicio doză de statină (chiar şi după reîncercare), poate fi luată în considerare adăugarea unui inhibitor PCSK9 la ezetimib pag. 36 | IIb | C |
| Dacă ţintele terapeutice nu sunt atinse, poate fi luată în considerare adăugarea la tratamentul cu statină a unui sechestrant de acizi biliari pag. 36 | IIb | C |
| Tratamentul cu statină nu este recomandat femeilor înainte de menopauză care iau în considerare o sarcină sau nu folosesc contracepţie corespunzătoare pag. 36 | III | C |
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Tratamentul cu statine este recomandat ca medicaţie de primă intenţie pentru reducerea riscului CV la persoane cu hipertrigliceridemie şi risc înalt (trigliceride >2,3 mmol/L) | I | A |
| În cazul pacienţilor în tratament cu statine ce au obţinut LDL-C ţintă dar au trigliceride >2,3 mmol/L poate fi luată în considerare administrarea de fenofibrat sau bezafibrat | IIb | B |
| La pacienţii cu risc înalt (sau mai mare) cu trigliceride >1,5 mmol/L în ciuda tratamentului cu statine şi a modificării stilului de viaţă, administrarea de acizi graşi polinesaturaţi n-3 (icosapent etil 2 x 2 g/zi) poate fi luată în considerare în combinaţie cu o statină | IIb | B |
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Tratamentul cu statine este recomandat pentru persoane vârstnice (≥70 ani) cu BCV aterosclerotică la fel ca la pacienţii mai tineri pag. 36 | I | A |
| Iniţierea tratamentului cu statine pentru prevenţie primară la persoane în vârstă ≥70 ani poate fi luată în considerare, dacă au risc înalt sau mai mare pag. 36 | IIb | B |
| Se recomandă ca tratamentul cu statină (≥70 ani) să fie început cu o doză mică dacă există insuficienţă renală semnificativă şi/sau risc de interacţiuni medicamentoase pag. 36pag. 37 | I | C |
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| La pacienţii cu DZ tip 2 cu risc foarte înalt (BCV aterosclerotică stabilită şi/sau AOT severă) se recomandă tratament hipolipemiant intensiv, cu o ţintă finală de reducere a LDL-C ≥50% şi nivel seric al LDL-C <1,4 mmol/L | I | A |
| La pacienţii cu DZ tip 2 >40 ani cu risc înalt, se recomandă tratament hipolipemiant cu o ţintă finală de reducere a LDL-C ≥50% şi nivel seric al LDL-C <1,8 mmol/L | I | A |
| Tratamentul cu statină poate fi luat în considerare la persoane cu vârstă ≤40 ani cu DZ tip 1 sau 2 cu dovezi de AOT şi/sau nivel seric al LDL-C >2,6 mmol/L, atâta timp cât nu este planificată o sarcină | IIb | C |
| Dacă ţinta LDL-C nu este atinsă, ar trebui luată în considerare asocierea statinei cu ezetimib | IIa | B |
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Utilizarea statinelor sau a combinaţiei statină-ezetimib este recomandată pacienţilor cu BCR stadiile 3-5 ce nu sunt dependenţi de dializă | I | A |
| La pacienţii aflaţi deja în tratament cu statină, ezetimib sau combinaţie a acestora în momentul iniţierii dializei ar trebui să fie luată în considerare continuarea acestor medicamente, mai ales la pacienţii cu BCV aterosclerotică | IIa | C |
| La pacienţii cu BCR dependenţi de dializă fără BCV aterosclerotică, iniţierea tratamentului cu statină nu este recomandată | III | A |
Hipertensiunea arterială
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Se recomandă iniţierea tratamentului la pacienţii cu hipertensiune arterială grad 1 în funcţie de riscul CV absolut, beneficiul global estimat şi prezenţa AOTMH | I | C |
| Se recomandă iniţierea tratamentului pentru hipertensiunea arterială grad 2 sau 3 | I | A |
| Se recomandă ca primul obiectiv al tratamentului să fie scăderea TA <140/90 mmHg la toţi pacienţii, iar obiectivele ulterioare să fie adaptate vârstei şi comorbidităţilor specifice | I | A |
| La pacienţii cu vârste între 18-69 ani aflaţi în tratament, se recomandă ca TAS să fie într-un final redusă la un interval ţintă între 120-130 mmHg la majoritatea pacienţilor | I | A |
| La pacienţii cu vârstă ≥70 ani aflaţi în tratament, se recomandă ca TAS să fie în general scăzută <140 mmHg până la 130 mmHg, în funcţie de toleranţă | I | A |
| La toţi pacienţii aflaţi în tratament, se recomandă scăderea TAD <80 mmHg | I | A |
| Modificări ale stilului de viaţă sunt recomandate persoanelor cu tensiune arterială normal înaltă sau mai mare | I | A |
| Se recomandă iniţierea tratamentului antihipertensiv cu o combinaţie de două medicamente la majoritatea pacienţilor, preferabil într-o singură pastilă. Excepţie fac pacienţii vârstnici fragili şi cei cu hipertensiune arterială grad 1 şi risc scăzut (mai ales dacă TAS <150 mmHg) | I | B |
| Se recomandă utilizarea preferenţială a unei combinaţii dintre un blocant al SRA (inhibitor al ECA sau sartan) cu un BCC sau diuretic, dar orice altă combinaţie a celor 5 clase mari poate fi utilizată (inhibitor al ECA, sartan, beta-blocant, BCC, diuretic tiazidic/tiazidic-like) | I | A |
| Dacă TA nu este controlată cu combinaţia dublă, tratamentul să fie intensificat la triplă combinaţie, de obicei un blocant SRA împreună cu un BCC şi un diuretic, preferabil într-o singură pastilă | I | A |
| Dacă TA nu este controlată cu tripla combinaţie, tratamentul să fie intensificat prin adăugarea spironolactonei sau, dacă nu este tolerată, cu alt diuretic cum ar fi amiloridul sau doze crescute de alt diuretic, un beta-blocant sau alfa-blocant sau clonidină | I | B |
| Nu este recomandată combinaţia dintre doi blocanţi ai SRA | III | A |
| Tratamentul cu statine este recomandat multor pacienţi cu hipertensiune arterială; tratamentul antiplachetar este indicat pentru prevenţie secundară la pacienţi cu hipertensiune arterială | clasă neprecizată | — |
| Grupă de vârstă | Hipertensiune arterială | + DZ | + BCR | +Boală coronariană | +AVC/AIT |
|---|---|---|---|---|---|
| 18-69 ani (valori mai scăzute ale TAS sunt acceptate în funcţie de toleranţă) | 120-130 | 120-130 | <140-130 | 120-130 | 120-130 |
| ≥70 ani | <140 mmHg, până la 130 mmHg dacă tolerat; valori mai scăzute ale TAS sunt acceptate în funcţie de toleranţă | ||||
| Ţintele TAD (mmHg) | <80 pentru toţi pacienţii trataţi |
Prima etapă la toate categoriile de pacienţi este reducerea tensiunii arteriale sistolice <140 mmHg. Ţintele ulterioare sunt enunţate mai sus. pag. 41
Diabetul zaharat
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Sunt recomandate modificările stilului de viaţă care includ renunţarea la fumat, o dietă săracă în grăsimi saturate şi bogată în fibre şi activitatea fizică de tip aerobic şi antrenamente de forţă pag. 42 | I | A |
| Este recomandată reducerea aportului energetic în vederea scăderii în greutate sau a prevenţiei respectiv reducerii creşterii în greutate pag. 42 | I | B |
| Pentru cei motivaţi să încerce, reducerea considerabilă a greutăţii prin adoptarea unei diete sărace în calorii, urmată de reintroducerea alimentelor şi de menţinerea greutăţii în fazele incipiente ale diagnosticului, poate duce la remisiunea DZ şi ar trebui luată în considerare pag. 42 | IIa | A |
| Este recomandată o ţintă a HbA1c <7,0% (53 mmol/mol) pentru a reduce riscul CV şi complicaţiile microvasculare ale DZ, la majoritatea adulţilor cu DZ tip 1 sau 2 pag. 42 | I | A |
| Pentru pacienţii cu o durată lungă a DZ şi pentru cei în vârstă sau fragili, ar trebui luată în considerare o ţintă mai puţin strictă a HbA1c pag. 42 | IIa | B |
| O ţintă a HbA1c ≤6,5% (48 mmol/mol) ar trebui luată în considerare la diagnostic sau precoce după apariţia DZ de tip 2 la persoanele care nu sunt fragile şi nu au BCV aterosclerotică pag. 42 | IIa | B |
| Metforminul este recomandat ca terapie de primă linie, după evaluarea funcţiei renale, la majoritatea pacienţilor fără BCV aterosclerotică în antecedente, BCR sau IC pag. 42 | I | B |
| În cazul persoanelor cu DZ tip 2 şi BCV aterosclerotică, Metforminul ar trebui luat în considerare, dacă nu sunt prezente contraindicaţii pag. 42 | IIa | B |
| Evitarea hipoglicemiei şi a creşterii excesive în greutate ar trebui luate în considerare pag. 42 | IIa | B |
| În cazul persoanelor cu DZ tip 2 şi BCV aterosclerotică, utilizarea agoniştilor receptorului GLP-1 sau a inhibitorilor SGLT2 cu beneficii dovedite este recomandată pentru reducerea evenimentelor CV şi/sau cardio-renale viitoare pag. 42 | I | A |
| În cazul pacienţilor cu DZ tip 2 şi AOT, utilizarea unui inhibitor de SGLT2 sau a unui agonist al receptorului GLP-1 cu beneficii dovedite ar putea fi luată în considerare pentru reducerea mortalităţii CV şi totale pag. 42 | IIb | B |
| În cazul pacienţilor cu DZ tip 2 şi BCR, utilizarea unui inhibitor de SGLT2 este recomandată pentru prevenirea evenimentelor CV şi/sau cardio-renale viitoare pag. 42 | I | A |
| În cazul pacienţilor cu DZ tip 2 şi IC cu fracţie de ejecţie redusă, utilizarea unui inhibitor de SGLT2 cu beneficii dovedite este recomandată pentru a scădea spitalizările datorate IC şi decesele de cauză CV pag. 42 | I | A |
| În cazul pacienţilor cu DZ tip 2, dar fără BCV aterosclerotică, IC sau BCR, utilizarea unui inhibitor SGLT2 sau a unui agonist al receptorului GLP-1 ar trebui luată în considerare în funcţie de riscurile viitoare estimate (ex. folosind scorul de risc ADVANCE sau modelul DIAL) pag. 43 | IIa | B |
Tratamentul antitrombotic, anti-inflamator, reabilitarea cardiacă
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Aspirina în doză de 75-100 mg/ zi este recomandată pentru prevenţia secundară a BCV | I | A |
| Clopidogrelul în doză de 75 mg/ zi este recomandat ca alternativă la aspirină în prevenţia secundară, în caz de intoleranţă la aspirină | I | B |
| Clopidogrelul în doză de 75 mg/ zi poate fi luat în considerare ca terapie preferată faţă de aspirină la pacienţii cu BCV aterosclerotică stabilită | IIb | A |
| Utilizarea concomitentă a unui inhibitor de pompă de protoni este recomandată pacienţilor care urmează terapie antiplachetară şi au risc înalt de hemoragie gastrointestinală | I | A |
| În cazul pacienţilor cu DZ şi risc CV înalt sau foarte înalt, o doză redusă de aspirină poate fi luată în considerare pentru prevenţie primară, în absenţa unor contraindicaţii clare | IIb | A |
| Terapia antiplachetară nu este recomandată persoanelor cu risc CV scăzut sau moderat din cauza riscului crescut de hemoragie majoră | III | A |
| O doză mică de colchicină (0,5 o dată pe zi — așa în protocol: fără unitate) poate fi luată în considerație pentru prevenția secundară a BCV, mai ales în situația în care alți factori de risc sunt insuficient controlați sau dacă apar evenimente recurente sub terapie optimă | IIb | A |
| Participarea într-un program de prevenţie şi de recuperare cardiacă bazată pe exerciţiu supravegheat medical, structurat, cuprinzător şi multidisciplinar a pacienţilor care au suferit evenimente asociate BCV aterosclerotice şi/sau proceduri de revascularizare şi pentru pacienţii cu IC (în special IC cu fracţie de ejecţie redusă), este recomandată | I | A |
| Metode pentru creşterea ratei de recomandare şi includere în programe de reabilitare cardiacă şi prevenţie ar trebui luate în considerare (programări electronice sau recomandări automate, vizite de legătură şi urmărirea structurată de către asistente medicale sau medici, precum şi iniţierea precoce a programului imediat după externare) | IIa | B |
| Programele de reabilitare cardiacă la domiciliu, telemedicina şi intervenţiile prin servicii mobile de sănătate pot fi luate în considerare pentru a creşte nivelul de participare al pacienţilor şi aderenţa pe termen lung la comportamente sănătoase | IIb | B |
Pacienţii cu boală arterială coronariană
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Aspirina 75-100 mg/zi este recomandată pentru pacienţii cu infarct miocardic în antecedente sau revascularizare | I | A |
| Aspirina 75-100 mg/zi poate fi luată în considerare la pacienţii fără istoric de infarct miocardic sau revascularizare, însă cu dovezi imagistice definitive pentru BCV aterosclerotică | IIb | C |
| În cazul SCA, este recomandată dubla terapie antiagregantă plachetară cu un inhibitor de P2Y12 adăugat la aspirină pentru 12 luni, cu excepţia situaţiilor în care există contraindicaţii precum un risc crescut de sângerare | I | A |
| La pacienţii cu SCC, este recomandată adăugarea de clopidogrel 75 mg/zi la aspirină pentru 6 luni după angioplastia coronariană, indiferent de tipul de stent folosit, cu excepţia situaţiei în care este indicată doar pentru 1-3 luni din cauza riscului înalt sau apariţiei unei hemoragii ameninţătoare de viaţă | I | A |
| Adăugarea unui al doilea medicament antitrombotic (inhibitor de P2Y12 sau doză mică de rivaroxaban) la aspirină pentru prevenţia secundară pe termen lung ar trebui luată în considerare la pacienţii cu risc ischemic înalt şi în absenţa riscului hemoragic înalt | IIa | A |
| Adăugarea unui al doilea medicament antitrombotic la aspirină pentru prevenţia secundară pe termen lung poate fi luată în considerare la pacienţii cu risc ischemic moderat şi în absenţa riscului hemoragic înalt | IIb | A |
| IECA (sau BRA) sunt recomandaţi în situaţia în care pacientul are alte comorbidităţi (ex. IC, hipertensiune arterială sau DZ) | I | A |
| Beta-blocantele sunt recomandate pentru pacienţii cu disfuncţie de VS sau IC sistolică | I | A |
| Pentru pacienţii cu BCV aterosclerotică stabilită este recomandat tratamentul oral cu agenţi hipolipemianţi pentru atingerea ţintelor de LDL-C <1,4 mmol/L (55 mg/dL) şi o reducere ≥50% a LDL-C comparativ cu valoarea de bază | I | A |
IC simptomatică (clasele II-IV NYHA) cu fracţie de ejecţie scăzută (FEVS <40%)
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Este recomandat ca pacienţii cu IC să fie introduşi într-un program cuprinzător de RC pentru a reduce riscurile de spitalizare şi deces datorate IC pag. 44 | I | A |
| Recuperarea cardiacă bazată pe exerciţiu este recomandată pacienţilor stabili simptomatici cu IC cu fracţie de ejecţie redusă pentru a reduce riscurile de spitalizare cauzate de IC pag. 44 | I | A |
| Este recomandat screeningul pacienţilor cu IC pentru comorbidităţi CV şi non-CV, care dacă sunt prezente, trebuie tratate, dacă există intervenţii sigure şi eficiente pag. 44 | I | A |
| IECA sunt recomandaţi împreună cu un beta-blocant şi un antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi pentru pacienţii cu IC cu fracţie de ejecţie redusă pag. 44 | I | A |
| Beta-blocantele sunt recomandate împreună cu IECA (sau ARNI) şi un antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi pentru pacienţii cu IC cu fracţie de ejecţie redusă stabilă şi simptomatică pag. 44 | I | A |
| Un antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi este recomandat pentru pacienţii cu IC cu fracţie de ejecţie redusă trataţi deja cu un IECA (sau BRA) şi beta-blocant pag. 44pag. 45 | I | A |
| Sacubitril/Valsartan este recomandat ca înlocuitor pentru IECA pag. 45 | I | B |
| Un BRA este recomandat la pacienţii simptomatici cu IC cu fracţie de ejecţie redusă care nu pot tolera un IECA şi/sau ARNI (aceşti pacienţi trebuie de asemenea să primească un beta-blocant şi un antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi) pag. 45 | I | B |
| Dapagliflozin sau empagliflozin sunt recomandate, în plus faţă de terapia optimă cu un IECA (sau ARNI), beta-blocant şi antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi pag. 45 | I | A |
| Vericiguatul poate fi luat în considerare la pacienţii simptomatici cu IC cu fracţie de ejecţie redusă care au avut episoade de decompensare a IC în ciuda tratamentului cu IECA (sau ARNI), beta-blocant şi antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi pag. 45 | IIb | B |
| Diureticele sunt recomandate pentru pacienţii cu IC cu fracţie de ejecţie redusă şi semne şi/sau simptome de congestie pag. 45 | I | C |
| Ivabradina ar trebui luată în considerare pentru pacienţii simptomatici cu FEVS ≤35%, în ritm sinusal şi cu AV în repaus ≥70 b.p.m în ciuda tratamentului cu doza dovedită a fi eficientă de beta-blocant (sau doza maximă tolerată), un IECA (sau ARNI) şi un antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi pag. 45 | IIa | B |
| Ivabradina ar trebui luată în considerare pentru pacienţii simptomatici cu FEVS ≤35%, în ritm sinusal şi cu AV de repaus ≥70 b.p.m care nu pot tolera sau au contraindicaţie de tratament cu beta-blocant (aceşti pacienţi trebuie de asemenea să primească tratament cu IECA (sau ARNI) şi un antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi) pag. 45 | IIa | C |
| Hidralazina şi isosorbidul dinitrat ar trebui luate în considerare pentru pacienţii care se identifică ca făcând parte din rasa neagră, cu FEVS ≤35% sau cu FEVS <45% şi un VS dilatat şi IC clasa III-IV NYHA, în ciuda tratamentului cu IECA (sau ARNI), beta-blocant şi un antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi pag. 45 | IIa | B |
| Hidralazina şi isosorbidul dinitrat pot fi luate în considerare la pacienţii cu IC cu fracţie de ejecţie redusă simptomatici care nu pot tolera IECA, BRA sau ARNI (sau dacă acestea sunt contraindicate), pentru a reduce riscul de deces pag. 45 | IIb | B |
| Digoxinul poate fi luat în considerare pentru pacienţii cu IC cu fracţie de ejecţie redusă simptomatică, în ritm sinusal, în ciuda tratamentului cu IECA (sau ARNI), beta-blocant şi antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi pag. 45 | IIb | B |
Pacienţii cu boală cerebrovasculară
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Se recomandă îmbunătăţirea factorilor de risc dependenţi de stilul de viaţă şi tratamentul farmacologic corespunzător la pacienţii cu evenimente cerebrovasculare pag. 45 | I | A |
| Se recomandă tratament preventiv antitrombotic la pacienţii cu AVC ischemic sau AIT; alegerea antitromboticului depinde de mecanismul evenimentului. Utilizarea unui antiagregant plachetar este recomandată pacienţilor cu AVC ischemic sau AIT non-cardioembolic, iar utilizarea unui anticoagulant este recomandată pacienţilor cu AVC ischemic sau AIT cardioembolic pag. 45pag. 46 | I | A |
| Se recomandă tratament preventiv doar cu aspirină sau dipiridamol plus aspirină sau doar cu clopidogrel la pacienţii cu AVC ischemic sau AIT non-cardioembolic pag. 46 | I | A |
| Ar trebui luat în considerare tratamentul dublu antiagregant plachetar cu aspirină şi clopidogrel sau aspirină şi ticagrelor pentru 3 săptămâni după evenimentul acut la pacienţii cu AVC ischemic minor sau AIT pag. 46 | IIa | A |
| Se recomandă scăderea valorilor tensionale la pacienţii cu AVC sau AIT ce au TA ≥140/90 mmHg pag. 46 | I | A |
Accidentul vascular cerebral minor este definit prin scor pe scala National Institutes of Health Stroke Scale ≤3 sau ≤5, în funcţie de trial. pag. 46
Pacienţii cu boală arterială a membrelor inferioare
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Încetarea fumatului este recomandată tuturor pacienţilor cu boală arterială a membrelor inferioare | I | B |
| Dieta sănătoasă şi activitatea fizică sunt recomandate tuturor pacienţilor cu boală arterială a membrelor inferioare | I | C |
| Pentru pacienţii cu claudicaţie intermitentă: este recomandat antrenamentul fizic supravegheat | I | A |
| Pentru pacienţii cu claudicaţie intermitentă: antrenamentul fizic nesupravegheat este recomandat când antrenamentul fizic supravegheat nu este fezabil sau disponibil | I | C |
| Terapia antiplachetară este recomandată pacienţilor cu boală arterială a membrelor inferioare simptomatică | I | C |
| Pentru pacienţii cu boală arterială a membrelor inferioare şi hipertensiune arterială este recomandată menţinerea TA <140/90 mmHg | I | A |
| Pentru pacienţii cu boală arterială a membrelor inferioare şi DZ este recomandat controlul glicemic strict | I | A |
| IECA sau BRA ar trebui consideraţi ca terapie de primă linie pentru pacienţii cu boală arterială a membrelor inferioare şi hipertensiune arterială | IIa | B |
| Pentru pacienţii cu DZ şi boală arterială a membrelor inferioare simptomatică fără risc mare de sângerare, poate fi luată în considerare o combinaţie cu rivaroxaban în doză mică (2,5 mg de 2 ori pe zi) şi aspirină (100 mg o dată pe zi) | IIb | B |
Pacienţii cu boală cronică de rinichi
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Tratamentul cu un IECA sau un BRA este recomandat la pacienţii cu DZ, hipertensiune arterială şi albuminurie. Aceste medicamente ar trebui titrate până la doza maximă tolerată | I | B |
| Un inhibitor de SGLT2 cu beneficii dovedite asupra evoluţiei ar trebui luat în considerare pentru prevenţia deteriorării renale şi a mortalităţii la pacienţii cu BCR | IIa | B |
| Tratamentul combinat cu IECA şi BRA nu este recomandat | III | C |
Fibrilaţia atrială: stilul de viaţă şi factorii de risc
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Identificarea şi managementul factorilor de risc şi afecţiunilor concomitente sunt recomandate ca parte integrantă a tratamentului | I | B |
| Modificarea stilului de viaţă nesănătos şi terapia ţintită a bolilor intercurente este recomandată pentru a reduce povara FA şi severitatea simptomelor | I | B |
| Este recomandat controlul atent al TA la pacienţii cu FA şi HTA pentru a reduce recurenţele FA şi riscul de AVC şi sângerare | I | B |
| La pacienţii obezi cu FA, scăderea în greutate alături de managementul altor factori de risc ar trebui luate în considerare pentru a reduce incidenţa, progresia şi recurenţele FA, dar şi simptomele | IIa | B |
| Sfatul şi managementul evitării alcoolului în exces ar trebui luate în considerare pentru prevenţia FA şi la pacienţii candidaţi la terapia anticoagulantă orală | IIa | B |
| Activitatea fizică ar trebui luată în considerare pentru a ajuta la prevenirea apariţiei sau recurenţei FA, cu excepţia exerciţiilor de anduranţă excesive, care pot provoca FA | IIa | C |
| Managementul optim al apneei obstructive în somn ar putea fi luat în considerare pentru a reduce incidenţa, progresia, recurenţele FA, dar şi simptomele | IIb | C |
Copii: obiectivele și limitele pentru tratament
| Grup | IMC | TA | LDLc | Glicemie |
|---|---|---|---|---|
| Risc înalt | ≤ p.85 (vârstă, gen) | ≤ p.90 (vârstă, gen, înălţime) sau 120/70 mmHg | ≤ 100 mg/dL (2,6 mmol/l) | <100 mg/dl (5,6 mmol/l), HgbA1C < 7% |
| Risc moderat | ≤ p.90 (vârstă, gen) | ≤ p.90 (vârstă, gen, înălţime) sau 120/70 mmHg | ≤ 130 mg/dL (3,4 mmol/l) | <100 mg/dl (5,6 mmol/l), HgbA1C < 7% |
| La risc | ≤ p.95 (vârstă, gen) | ≤ p.90 (vârstă, gen, înălţime) sau 120/70 mmHg | ≤ 160 mg/dL (4,1 mmol/l) | <100 mg/dl (5,6 mmol/l), HgbA1C < 7% |
Pas 1: stratificarea riscului; Pas 2: evaluarea altor factori de risc; Pas 3: stabilirea obiectivelor tratamentului; Pas 4: modificarea stilului de viaţă; Pas 5: terapie farmacologică — dacă obiectivele nu sunt îndeplinite, luaţi în considerare medicaţia. pag. 50
| Indicator | Limite pentru tratament: la risc | Risc moderat | Risc înalt | Țintele terapeutice |
|---|---|---|---|---|
| Obezitate pag. 52 | Terapie de primă linie: program de subspecialitate; după 6 luni de terapie pentru stilul de viață | După 3 luni de terapie pentru stilul de viață | La stabilirea diagnosticului | IMC < percentila 95 |
| Lipide LDL-C pag. 53 | Medicație de primă linie: statină ≥ 4,1 mmol/L după 6 luni de terapie pentru stilul de viață | ≥ 4,1 mmol/L după 3 luni de terapie pentru stilul de viață | ≥ 3,4 mmol/L, la stabilirea diagnosticului | La risc < 3,4 mmol/l; risc moderat < 3,4 mmol/l; risc înalt < 2,6 mmol/l |
| Lipide trigliceride pag. 53 | Opțiuni de medicamente: fenofibrați, acid gras omega-3 (≈4 g/zi EPA+DHA); statină (dacă TG ≥1,7 mmol/L și non-HDL-C ≥3,7 mmol/L); ≥4,5 mmol/L după 6 luni de terapie pentru stilul de viață | Fenofibrați, acid gras omega-3 (≈4 g/zi EPA+DHA); statină (dacă TG ≥1,7 mmol/L și non-HDL-C ≥3,7 mmol/L); ≥4,5 mmol/L după ≥ 3 luni de terapie pentru stilul de viață | ≥ 4,5 mmol/L, la stabilirea diagnosticului | TG < 1,7 mmol/l; non-HDL-C< 3,7 mmol/l |
| HTA pag. 53 | Opțiuni de medicație: IECA, RA, BCC cu acțiune prelungită, diuretice tiazidice; stadiul I: după 3 luni a terapiei stilului de viață; stadiu II: în decurs de 1 săptămână de la stabilire diagnostic | Stadiul I: după 1 lună a terapiei stilului de viață; stadiu II: în decurs de 1 săptămână de la stabilire diagnostic | Stadiu 1 și 2 HTA: în termen de 1 săptămână de la diagnostic | TAS și TAD < percentila 90 (< 13 ani) sau < 130/80 (≥ 13 ani) |
Medicamente și doze indicate în protocoltabel
| Medicament | Doza | Indicație | Clasa |
|---|---|---|---|
| Aspirina pag. 43 | 75-100 mg/zi | Prevenţia secundară a BCV | I A |
| Aspirina pag. 44 | 75-100 mg/zi | Infarct miocardic în antecedente sau revascularizare | I A |
| Aspirina pag. 44 | 75-100 mg/zi | Fără istoric de infarct miocardic sau revascularizare, cu dovezi imagistice definitive pentru BCV aterosclerotică | IIb C |
| Aspirina pag. 43 | Doză redusă | Prevenţie primară la pacienţii cu DZ şi risc CV înalt sau foarte înalt, în absenţa unor contraindicaţii clare | IIb A |
| Clopidogrel pag. 43 | 75 mg/zi | Alternativă la aspirină în prevenţia secundară, în caz de intoleranţă la aspirină | I B |
| Clopidogrel pag. 43 | 75 mg/zi | Terapie preferată faţă de aspirină la pacienţii cu BCV aterosclerotică stabilită | IIb A |
| Inhibitor de P2Y12 + aspirină pag. 44 | 12 luni | SCA, cu excepţia contraindicaţiilor precum un risc crescut de sângerare | I A |
| Clopidogrel + aspirină pag. 44 | Clopidogrel 75 mg/zi, 6 luni (1-3 luni din cauza riscului înalt sau a unei hemoragii ameninţătoare de viaţă) | SCC după angioplastia coronariană, indiferent de tipul de stent | I A |
| Al doilea medicament antitrombotic (inhibitor de P2Y12 sau doză mică de rivaroxaban) + aspirină pag. 44 | Doză mică de rivaroxaban (fără valoare numerică); doza inhibitorului de P2Y12 nu este indicată | Prevenţia secundară pe termen lung în boala arterială coronariană: risc ischemic înalt şi absenţa riscului hemoragic înalt (ar trebui luată în considerare) | IIa A |
| Al doilea medicament antitrombotic (nespecificat) + aspirină pag. 44 | Nu este indicată | Prevenţia secundară pe termen lung în boala arterială coronariană: risc ischemic moderat şi absenţa riscului hemoragic înalt (poate fi luată în considerare) | IIb A |
| Aspirină + clopidogrel sau aspirină + ticagrelor pag. 46 | 3 săptămâni după evenimentul acut | AVC ischemic minor sau AIT | IIa A |
| Rivaroxaban + aspirină pag. 46 | Rivaroxaban 2,5 mg de 2 ori pe zi + aspirină 100 mg o dată pe zi | DZ şi boală arterială a membrelor inferioare simptomatică fără risc mare de sângerare | IIb B |
| Colchicină pag. 43 | 0,5 o dată pe zi (așa în protocol: fără unitate) | Prevenția secundară a BCV, mai ales dacă alți factori de risc sunt insuficient controlați sau apar evenimente recurente sub terapie optimă | IIb A |
| Icosapent etil (AGPN n-3) pag. 36 | 2 x 2 g/zi | Risc înalt (sau mai mare) cu trigliceride >1,5 mmol/L în ciuda tratamentului cu statine şi a modificării stilului de viaţă, în combinaţie cu o statină | IIb B |
| Acid gras omega-3 (copii) pag. 53 | ≈4 g/zi EPA+DHA | Hipertrigliceridemie la copii (alături de fenofibrați) | clasă neprecizată |
Statină cu intensitate înaltă până la doza maxim tolerată (I A); la persoane ≥70 ani tratamentul cu statină să fie început cu o doză mică dacă există insuficienţă renală semnificativă şi/sau risc de interacţiuni medicamentoase (I C). Protocolul nu indică doze concrete de statine. pag. 35pag. 36pag. 37
Medicamentele protocolului compensate de CNAMtabel
- ClopidogrelumCNAM: adulților nu
75 mg/zi: alternativă la aspirină în prevenţia secundară (I B); cu aspirină 6 luni după angioplastie în SCC (I A); cu aspirină 3 săptămâni după AVC minor/AIT (IIa A) pag. 43pag. 44pag. 46
Fișa medicamentului → - ColchicinumCNAM: adulților nu
Doză mică (0,5 o dată pe zi — așa în protocol: fără unitate) pentru prevenția secundară a BCV (IIb A) pag. 43
Fișa medicamentului → - DapagliflozinumCNAM: adulților nu
IC cu fracţie de ejecţie redusă — în plus faţă de terapia optimă cu IECA (sau ARNI), beta-blocant şi antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi (I A); inhibitorii SGLT2 — în DZ tip 2 cu BCV aterosclerotică, BCR sau IC pag. 42pag. 45
Fișa medicamentului → - DigoxinumCNAM: adulților nu
Poate fi luat în considerare în IC cu fracţie de ejecţie redusă simptomatică, în ritm sinusal, în ciuda tratamentului cu IECA (sau ARNI), beta-blocant şi antagonist al receptorilor de mineralocorticoizi (IIb B) pag. 45
Fișa medicamentului → - MetforminumCNAM: adulților nu
Terapie de primă linie, după evaluarea funcţiei renale, fără BCV aterosclerotică, BCR sau IC (I B); în DZ tip 2 şi BCV aterosclerotică — ar trebui luat în considerare (IIa B) pag. 42
Fișa medicamentului → - RivaroxabanumCNAM: adulților nu
Doză mică ca al doilea antitrombotic la aspirină în prevenţia secundară pe termen lung (IIa A / IIb A); 2,5 mg de 2 ori pe zi + aspirină în DZ şi boală arterială a membrelor inferioare simptomatică (IIb B) pag. 44pag. 46
Fișa medicamentului → - SpironolactonumCNAM: adulților nu
Se adaugă dacă TA nu este controlată cu tripla combinaţie (I B) pag. 39
Fișa medicamentului → - TicagrelorumCNAM: adulților nu
Cu aspirină pentru 3 săptămâni după AVC ischemic minor sau AIT (IIa A) pag. 46
Fișa medicamentului →
Urgențe și direcționare
Valori crescute ale TA: ce prevede protocolul
Protocolul (document de prevenție) nu descrie asistența de urgență. Există doar indicația din Ghidul pentru pacient: criza hipertensivă — TA ≥180 mmHg (sistolică) sau ≥120 mmHg (diastolică) — măsurați din nou peste 5 min sau sunați la ambulanța 112 ori medicul Dvs de familie. Înregistrarea unor valori mai mari ca urmare a unei măsurători nu este un motiv de alarmă imediată. Repetă măsurătoarea de câteva ori pe parcursul a 5 minute, iar dacă valorile se păstrează solicită ajutorul personalului medical specializat. pag. 67pag. 68
Când se trimite la specialist9 puncte
- Cardiologul trebuie să fie consultat în cazurile în care prescrierea unui tratament medicamentos preventiv este discutabilă sau când opţiunile obişnuite de prevenţie sunt greu de pus în practică. pag. 11
- Cardiologul (obligatoriu): investigaţiile suplimentare recomandate la necesitate; selectarea şi administrarea medicaţiei; verificarea în mod regulat a recomandărilor de la externare ale pacienţilor care au suferit un eveniment cardiac sau o intervenţie cardiacă. pag. 11
- Dacă este identificată o problemă semnificativă a somnului care nu răspunde la măsuri de igienă a somnului în 4 săptămâni, este recomandată evaluarea de către un specialist (I C). pag. 28
- HTA: ecocardiografia este recomandată celor cu anomalii ECG sau semne/simptome de disfuncţie de VS; fundoscopia sau imagistica retinei sunt recomandate pacienţilor cu hipertensiune arterială grad 2 sau 3 şi tuturor pacienţilor hipertensivi cu DZ (I B). pag. 38
- Programul de prevenţie şi de recuperare cardiacă — pacienţii care au suferit evenimente asociate BCV aterosclerotice şi/sau proceduri de revascularizare şi pacienţii cu IC (în special IC cu fracţie de ejecţie redusă) (I A); pacienţii cu IC — într-un program cuprinzător de RC (I A). pag. 43pag. 44
- Asistenţa sănătăţii psihice bazată pe dovezi şi cooperare interdisciplinară la pacienţii cu BCV aterosclerotică şi boli psihice (I B); managementul stresului prin psihoterapie (IIa B). pag. 34
- Chirurgia bariatrică pentru pacienţii obezi cu risc înalt ar trebui luată în considerare când modificările stilului de viaţă nu sunt suficiente pentru menţinerea scăderii în greutate (IIa B). pag. 34
- Copii cu obezitate (la risc): terapie de primă linie — program de subspecialitate, după 6 luni de terapie pentru stilul de viață; risc moderat — după 3 luni de terapie pentru stilul de viață; risc înalt — la stabilirea diagnosticului. pag. 52
- Secţiile de terapie şi/ori cardiologie ale spitalelor raionale, municipale, republicane: acces la consultaţii calificate — neurolog, nefrolog, endocrinolog; indicaţiile pentru acestea nu sunt precizate în protocol. pag. 54
Diagnostic și supraveghere
Identificarea riscului cardiovascular: pe cine și cum evaluațitabel · 52 puncte6 diferențe
Recomandări privind evaluarea riscului CV
| Recomandare | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Este recomandată evaluarea sistematică globală a riscului CV la persoane cu orice factor de risc vascular major (ex. istoric familial de BCV prematură, IC, factori de risc CV cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială, DZ, nivelul crescut al lipidelor, obezitatea sau comorbidităţi ce cresc riscul CV) | I | C |
| Ar putea fi luată în considerare evaluarea sistematică sau oportunistică a riscului CV în populaţia generală la bărbaţi >40 ani şi femei >50 ani sau după menopauză, fără factori de risc cunoscuţi pentru BCV aterosclerotică | IIb | C |
| Ar putea fi luată în considerare repetarea screeningului după 5 ani (sau mai devreme dacă riscul este apropiat de o limită ce impune tratament) la acele persoane la care a fost efectuat screeningul oportunistic al riscului CV | IIb | C |
| Ar trebui luat în considerare screeningul oportunistic al TA la adulţi cu risc de apariţie a hipertensiunii arteriale, cum ar fi acei care sunt supraponderali sau cu istoric familial de hipertensiune | IIa | B |
| Nu se recomandă evaluarea sistematică a riscului CV la bărbaţi <40 ani sau femei <50 ani fără factori de risc CV cunoscuţi | III | C |
Când se evaluează riscul total de BCV
- Dacă pacientul solicită acest lucru.
- La persoanele aparent sănătoase cu vârsta <70 de ani fără BCVA, DZ, BRC, tulburări genetice/rare ale lipidelor sau TA stabilite, estimarea riscului pentru BCV fatală și nonfatală pe 10 ani cu SCORE2 este recomandat.
- Persoanele aparent sănătoase ≥ 70 de ani fără BCVA, DZ, BRC, tulburare genetică/mai rare a lipidelor sau a TA stabilite, estimare a riscului de BCV fatal și nonfatal pe 10 ani cu SCORE2-OP este recomandat.
- Pacientul are istoric familial de BCV premature sau de factori de risc major, cum este hiperlipidemia.
- Pacientul are simptome sugestive de BCV.
- Prevalenţa familială a bolii aterosclerotice sau a factorilor de risc major (hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hiperlipidemia) ar trebui cercetată sistematic la rudele de gradul I ale oricărui pacient care prezintă boli cardiovasculare premature.
Risc înalt sau foarte înalt fără SCORE2
- Pacienţii cu BCV aterosclerotică stabilită şi/sau DZ şi/sau boală renală moderat-severă şi/sau cu boli genetice/rare ale metabolismului lipidic sau ale TA sunt consideraţi a avea risc CV înalt sau foarte înalt (I A). pag. 14pag. 26
- Graficele de risc SCORE2 nu se aplică persoanelor cu BCV documentate sau cu alte afecțiuni cu risc sporit, cum ar fi DZ, IC ori alte tulburări genetice sau rare ale lipidelor TA, BRC și femeilor însărcinate. pag. 18
Examenul primar și screeningul la nivelul AMP (obligatoriu)
- Anamnesticul: evaluarea istoricului familial de BCV prematură (definit ca eveniment BCV fatal sau non-fatal sau/și diagnostic stabilit de BCV la rudele de gradul I de sex masculin înainte de 55 de ani sau de sex feminin înainte de 65 de ani). pag. 10
- Anamnesticul: evaluarea factorilor de risc individuali — stilul de viață, factorii de risc psihosociali, fumatul, apneea în somn. pag. 10
- Examenul clinic: măsurările antropometrice; aprecierea TA și determinarea gradului HTA. pag. 10
- Examenul de laborator: lipidograma, obligator LDL-colesterol; aprecierea tulburărilor glicemice. pag. 10
- Evaluarea riscului cardiovascular conform graficelor SCORE2 și SCORE2-OP și determinarea categoriei de risc. pag. 10
- Modificatori ai riscului cardiovascular total. pag. 11
- Teste non-invazive: ecografia carotidiană, indicele gleznă-braț. pag. 11
- Condiţii clinice care influenţează riscul de boală cardiovasculară: grupuri relevante; condiții clinice specifice sexului feminin. pag. 11
- Comunicarea riscului cardiovascular. pag. 11
- Abordarea în etape a factorilor de risc și a opțiunilor de tratament. pag. 11
Factorii de risc ce trebuie identificaţi pentru orientarea profilaxiei primare
- Istoric familial de boală cardiovasculară prematură (sub 55 de ani la bărbaţi, sub 65 de ani la femei). pag. 3pag. 8
- Hipercolesterolemia (LDL-C >2,6 mmol/L); non-HDL-C > 2,2; 2,6 şi 3,4 mmol/l (așa în protocol: trei praguri non-HDL-C fără indicarea categoriilor de risc cărora le corespund; vezi divergența). Non-HDL-C este folosit ca reper în SCORE2 și SCORE2-OP. pag. 3
- Sindromul metabolic (definit prin prezenţa a trei elemente dintre următoarele: obezitate abdominală, hipertensiune arterială, hipertrigliceridemie (<1,7 mmol/L — așa în protocol), HDL-colesterol scăzut (<1,0 mmol/l la bărbaţi; <1,2 mmol/l la femei), valori crescute ale glicemiei). pag. 3pag. 8
- Boală cronică renală (eGFR 15-59 mL/min/1,73 m2 cu sau fără albuminurie). pag. 3pag. 8
- Boli cronice inflamatorii (artrită reumatoidă, psoriazis, lupus, HIV/SIDA). pag. 3pag. 8
- Istoric de menopauză prematură (sub 40 de ani), istoric de preeclampsie/eclampsie. pag. 3pag. 8
- Indice gleznă-braţ (ABI) <0,9. pag. 3pag. 8
Priorităţile pentru prevenţia BCV în practica clinică
- Pacienţi cu BCV aterosclerotică instalată.
- Persoane asimptomatice cu factori de risc multipli care au ca rezultat creşterea riscului total de BCV (risc de deces prin BCV ≥5% la 10 ani).
- Persoane asimptomatice cu diabet de tip 2 şi de tip 1 cu microalbuminurie.
- Persoane asimptomatice cu creştere marcată a unui singur factor de risc, mai ales dacă se asociază cu afectarea organelor-ţintă.
- Rude de gradul I ale pacienţilor cu BCV aterosclerotice precoce sau cu risc deosebit de înalt.
Evaluarea profilului lipidic este indicată persoanelor cu
- Diabet zaharat de tip 2.
- BCV demonstrată.
- Hipertensiune arterială.
- Fumători.
- IMC ≥30 kg/m2 (sau circumferinta taliei ≥94 cm - 90 cm la bărbaţi, ≥80 cm la femei) (așa în protocol: „≥94 cm - 90 cm”).
- Cei cu istoric familial de BCV prematură.
- Boală inflamatorie cronică.
- Boală cronică de rinichi.
- Istoric familial de dislipidemie familială.
- Evaluarea profilului lipidic poate fi luată în considerare la bărbaţii >40 și femei >50 de ani.
Diagnosticul hipertensiunii arteriale
- Este recomandată clasificarea TA în optimă, normală, normal înaltă, sau hipertensiune grad 1-3, în funcţie de valorile TA din cabinet (I C).
- Diagnosticul de hipertensiune arterială se bazează pe determinări repetate ale TA în cabinetul medical, cu ocazia unor vizite diferite, exceptând situaţia în care HTA este severă (ex. grad 3 şi în special la pacienţii cu risc înalt) (I C),
- sau determinarea TA în afara cabinetului folosind MATA şi/sau MDTA când este fezabil (I C).
- Pentru evaluarea AOTMH se recomandă măsurarea creatininei serice, eRFG, electroliţilor şi RAC la toţi pacienţii; ECG la toţi pacienţii; ecocardiografia celor cu anomalii ECG sau semne/simptome de disfuncţie de VS; fundoscopia sau imagistica retinei pacienţilor cu hipertensiune arterială grad 2 sau 3 şi tututor pacienţilor hipertensivi cu DZ (I B).
| Categorie | TAS (mmHg) | TAD (mmHg) | |
|---|---|---|---|
| TA în cabinet (măsurarea convenţională) | ≥140 | şi/sau | ≥90 |
| TA în ambulator: media diurnă | ≥135 | şi/sau | ≥85 |
| TA în ambulator: media nocturnă | ≥120 | şi/sau | ≥70 |
| TA în ambulator: media pe 24 ore | ≥130 | şi/sau | ≥80 |
| Media TA la domiciliu | ≥135 | şi/sau | ≥85 |
- Screening-ul HTA: optimă <120/80 mmHg — repetă măsurarea TA la cel puțin 5 ani; normală 120-129/80-84 mmHg — repetă măsurarea TA la cel puțin 3 ani; înalt normală 130-139/85-89 mmHg — consideră HTA mascată (măsurarea TA în ambulator, MATA sau MDTA), repetă măsurarea TA cel puțin anual; hipertensiune ≥140/90 mmHg — repetă vizita pentru măsurarea TA în cabinet SAU măsurarea TA în ambulator (MATA sau MDTA).
Screeningul DZ
- În cadrul screeningului DZ la indivizii cu sau fără BCV aterosclerotică, evaluarea HbA1c (care poate fi şi non-fasting) sau a glicemiei a jeun ar trebui luate în considerare (IIa A).
Evaluarea BCV în afecţiuni clinice specifice
| Condiții clinice | Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|---|
| BCR pag. 27 | Este recomandat screeningul BVC aterosclerotice şi al progresiei bolii renale, inclusiv monitorizarea modificărilor albuminuriei, la toţi pacienţii cu BCR, cu sau fără DZ | I | C |
| Cancer pag. 27 | Este recomandată monitorizarea disfuncţiei cardiace utilizând tehnici imagistice şi biomarkeri înainte, în timpul şi după tratamentul cancerului | I | B |
| Cancer pag. 27 | Poate fi luată în considerare cardioprotecţia pentru prevenirea disfuncţiei de VS la pacienţii cu risc înalt (cei care primesc doze cumulate mari sau scheme combinate cu radioterapie) ce urmează tratament chimioterapic cu antracicline | IIb | B |
| Cancer pag. 27 | Este recomandat screeningul factorilor de risc ai BCV aterosclerotice şi optimizarea profilului de risc CV la pacienţii aflaţi în tratament oncologic | I | C |
| BPOC pag. 27 | Este recomandat ca toţi pacienţii cu BPOC să fie evaluaţi în vederea diagnosticării BCV aterosclerotice şi pentru identificarea factorilor de risc CV | I | C |
| Boli inflamatorii pag. 27 | Ar putea fi luată în considerare evaluarea riscului total CV la pacienţii adulţi cu boli inflamatorii cronice | IIb | B |
| Boli inflamatorii pag. 27pag. 28 | Ar trebui luată în considerare multiplicarea riscului cardiovascular total calculat cu 1,5 la pacienţii cu artrită reumatoidă | IIa | B |
| Migrena pag. 28 | Ar trebui luată în considerare prezenţa migrenei cu aură în cadrul evaluării riscului CV | IIa | B |
| Migrena pag. 28 | Evitarea contraceptivelor orale combinate poate fi considerată la pacientele cu migrenă cu aură | IIa | B |
| Afecţiuni ale somnului şi SASO pag. 28 | La pacienţii cu BCV aterosclerotică, obezitate şi hipertensiune, screening-ul regulat pentru somnul neodihnitor este indicat (de exemplu prin întrebarea: „de câte ori aveţi dificultăţi în a adormi sau a menţine somnul, sau dormiţi prea mult?”) | I | C |
| Afecţiuni ale somnului şi SASO pag. 28 | Dacă este identificată o problemă semnificativă a somnului care nu răspunde la măsuri de igienă a somnului în 4 săptămâni, este recomandată evaluarea de către un specialist | I | C |
| Boli mintale pag. 28 | Este recomandat ca afecţiunile psihice asociate fie cu disfuncţie funcţională severă, fie cu acces limitat la serviciile de sănătate, să fie considerate drept factor cu impact asupra riscului CV total | I | C |
| Afecţiuni specifice sexelor pag. 28 | Ar trebui luat în considerare screening-ul periodic pentru hipertensiune şi DZ la femeile cu istoric de preeclampsie şi/sau istoric de hipertensiune indusă de sarcină | IIa | B |
| Afecţiuni specifice sexelor pag. 28 | Ar trebui luat în considerare screening-ul periodic pentru DZ la femeile cu istoric de sindrom de ovare polichistice sau DZ gestaţional | IIa | B |
| Afecţiuni specifice sexelor pag. 28 | Ar putea fi luat în considerare screening-ul periodic pentru hipertensiune şi DZ la femeile cu istoric de naşteri premature sau naşterea unui făt neviabil | IIb | B |
| Afecţiuni specifice sexelor pag. 28 | Ar trebui luată în considerare evaluarea riscului CV la pacienţii cu DE | IIa | C |
Alte condiții clinice specifice (Caseta 13)
- Persoanele cu BRC sunt expuse și la alți factori de risc BCVA netradiționali, cum ar fi cei cauzați de uremie, inclusiv inflamația, stresul oxidativ și promotorii calcificării vasculare. BRC și insuficiența renală nu numai că cresc riscul de boală ischemică cardiacă, ci modifică și prezentarea clinică și simptomele cardinale. pag. 28
- Insuficiența cardiacă: diagnosticul de IC ischemică poziționează indivizii cu un risc CV foarte mare și justifică recomandări în ceea ce privește strategiile terapeutice de prevenție secundară. pag. 28
- Infecții (virusul imunodeficienței umane, gripă, parodontitoza): infecțiile virale și acute respiratorii cresc riscul cardiovascular; periodontoza și infecția HIV sunt asociate cu riscul cardiovascular, mai ales când numărul de celule CD 4 scade la ≥500 celule/mm3 (așa în protocol: „scade la ≥500”). pag. 28
- Boala ficatului gras non-alcoolic (FGNA): pacienților cu FGNA ar trebui să li se calculeze riscul cardiovascular, să fie testați pentru DZ și să li se recomande un stil de viață sănătos, cu o reducere a consumului de alcool. pag. 28
- Cancerul: ratele gradului de risc cardiovascular depind atât de toxicitatea tratamentelor BCV (așa în protocol), cât și de factorii legați de particularitățile pacientului. pag. 28
- Fibrilația atrială: factor de risc cardiovascular și comorbidități, incluzând stilul de viață, povara și comorbiditățile multiple privind riscul pe parcursul vieții, asociată cu un risc crescut de deces și de boli cardiovasculare și renale. Intervenția precoce și controlul factorilor de risc modificabili pentru BCVA ar putea reduce incidența FA. Continuarea stilului de viață nesănătos, factorii de risc ai bolilor cardiovasculare pot contribui la remodelarea atrială/cardiomiopatie și la dezvoltarea FA, care de obicei rezultă dintr-un efect combinat al mai multor factori de interacțiune. pag. 28pag. 29
Copii: factori de risc cardiovascular și strategii de screening
| Factorul de risc | Evaluare | Momentul evaluării |
|---|---|---|
| Obezitate | Înălțime (percentilă), greutate (percentilă), indicele de masă corporală (percentile) (raportul circumferinţă abdominală/înălţime) | La fiecare consultație, începând cu vârsta de 2 ani |
| Dislipidemie | Profil lipidic a jeun +/- | Screening selectiv începând cu vârsta de 2 ani pentru subiecți pediatrici cu risc înalt; screening universal (9-11 ani și 17-21 de ani) |
| HTA | Măsurarea TA (metoda auscultatorie), confirmată în 3 ocazii diferite | Cel puțin măsurare anuală pentru toți copiii începând cu vârsta de 3 ani; screening < 3 ani la sugari/copii mici cu risc înalt |
| Insulinorezistență/DZ | Glicemia a jeun (hemoglobina A1c) | Screening la subiecții pediatrici cu risc începând cu vârsta de ≈ 9-11 ani |
| Istoric familial de factori de risc cardiovascular și BCV prematură | Anamneză | La fiecare consultație |
| Activitate fizică și timp utilizat pentru gadget-uri | Anamneză | La fiecare consultație |
| Fumatul și utilizarea țigărilor electronice | Anamneză | La fiecare consultație |
Estimarea riscului cardiovascular: scoruri și categoriitabel · 30 puncte7 diferențe
Graficele de risc SCORE2 și SCORE2-OP
- Republica Moldova este inclusă în ţările cu risc foarte înalt; se utilizează graficele de risc SCORE2 și SCORE2-OP pentru țările cu risc foarte înalt. pag. 18pag. 20
- SCORE2 estimează riscul la 10 ani al evenimentelor BCV fatale și non-fatale (infarct miocardic, accident vascular cerebral) la persoanele aparent sănătoase în vârstă de 40-69 de ani, cu factori de risc care nu sunt tratați sau care au fost stabili de câțiva ani. SCORE2-OP estimează evenimentele cardiovasculare fatale și nefatale pe 5 și 10 ani, ajustate pentru riscuri concurente, la persoanele aparent sănătoase cu vârsta ≥70 de ani. pag. 18
- Găsiţi căsuţa cea mai apropiată de vârsta persoanei respective, apoi celula cea mai apropiată de TA și non-HDL-C a persoanei; estimările de risc trebuie ajustate în sus, pe măsură ce persoana se apropie de următoarea categorie de vârstă. Verificaţi calificativele. Stabiliţi riscul absolut de BCV fatale la 10 ani (așa în Caseta 4; în Caseta 3 și în graficele de risc — evenimente fatale și non-fatale, vezi divergența). Ex.: riscul unui bărbat fumător de 50 ani fără alți factori de risc este de 10%. pag. 19
- Nivelul de colesterol non-HDL se află prin formula: se scade valoarea HDL-colesterolului din valoarea colesterolului total. pag. 19
- Graficele SCORE2 și SCORE2-OP pentru țările cu risc foarte înalt — în tabelul de mai jos; scorurile de risc sunt disponibile în aplicația ESC CVD Risk Calculator și pe site-ul web u-prevent.com. pag. 20pag. 23
Graficele de risc (Figura 4): riscul la 10 ani (%) de evenimente CV fatale și non-fatale (infarct miocardic, AVC) pentru țările cu risc foarte înalt de BCV. 70-89 ani — SCORE2-OP, 40-69 ani — SCORE2. În fiecare celulă — patru valori ale riscului, pentru non-HDL-C 3,0-3,9 / 4,0-4,9 / 5,0-5,9 / 6,0-6,9 mmol/L. Categoria de risc — conform pragurilor de vârstă din tabelul categoriilor de mai jos. pag. 20
| Vârsta (ani) | TAS (mmHg) | Femei, ne-fumătoare | Femei, fumătoare | Bărbați, ne-fumători | Bărbați, fumători |
|---|---|---|---|---|---|
| 85-89 (SCORE2-OP) | 160-179 | 62 / 63 / 64 / 65 | 65 / 66 / 67 / 68 | 49 / 54 / 59 / 64 | 49 / 54 / 59 / 64 |
| 85-89 (SCORE2-OP) | 140-159 | 60 / 61 / 62 / 63 | 63 / 64 / 65 / 66 | 48 / 53 / 58 / 63 | 48 / 53 / 58 / 63 |
| 85-89 (SCORE2-OP) | 120-139 | 58 / 59 / 60 / 61 | 61 / 62 / 63 / 65 | 47 / 52 / 56 / 61 | 47 / 52 / 56 / 61 |
| 85-89 (SCORE2-OP) | 100-119 | 56 / 57 / 58 / 60 | 59 / 60 / 61 / 63 | 46 / 50 / 55 / 60 | 46 / 50 / 55 / 60 |
| 80-84 (SCORE2-OP) | 160-179 | 53 / 54 / 55 / 57 | 59 / 60 / 62 / 63 | 44 / 48 / 52 / 56 | 47 / 51 / 55 / 59 |
| 80-84 (SCORE2-OP) | 140-159 | 50 / 51 / 52 / 54 | 56 / 57 / 59 / 60 | 42 / 46 / 49 / 53 | 45 / 49 / 52 / 56 |
| 80-84 (SCORE2-OP) | 120-139 | 47 / 48 / 49 / 51 | 53 / 54 / 56 / 57 | 40 / 43 / 47 / 51 | 43 / 46 / 50 / 54 |
| 80-84 (SCORE2-OP) | 100-119 | 44 / 45 / 47 / 48 | 50 / 51 / 53 / 54 | 38 / 41 / 45 / 48 | 40 / 44 / 48 / 51 |
| 75-79 (SCORE2-OP) | 160-179 | 44 / 46 / 47 / 48 | 53 / 55 / 56 / 58 | 40 / 42 / 45 / 48 | 45 / 48 / 51 / 54 |
| 75-79 (SCORE2-OP) | 140-159 | 41 / 42 / 43 / 45 | 49 / 51 / 52 / 53 | 37 / 39 / 42 / 44 | 42 / 44 / 47 / 50 |
| 75-79 (SCORE2-OP) | 120-139 | 37 / 39 / 40 / 41 | 46 / 47 / 48 / 49 | 34 / 36 / 39 / 41 | 39 / 41 / 44 / 47 |
| 75-79 (SCORE2-OP) | 100-119 | 34 / 35 / 36 / 37 | 42 / 43 / 44 / 46 | 31 / 33 / 36 / 38 | 36 / 38 / 41 / 43 |
| 70-74 (SCORE2-OP) | 160-179 | 37 / 38 / 39 / 41 | 48 / 49 / 51 / 52 | 35 / 37 / 39 / 40 | 43 / 45 / 47 / 49 |
| 70-74 (SCORE2-OP) | 140-159 | 33 / 34 / 35 / 36 | 43 / 44 / 46 / 47 | 32 / 33 / 35 / 36 | 39 / 41 / 42 / 44 |
| 70-74 (SCORE2-OP) | 120-139 | 29 / 30 / 31 / 32 | 39 / 40 / 41 / 43 | 28 / 30 / 31 / 33 | 35 / 36 / 38 / 40 |
| 70-74 (SCORE2-OP) | 100-119 | 26 / 27 / 28 / 29 | 34 / 36 / 37 / 38 | 25 / 26 / 28 / 29 | 31 / 33 / 34 / 36 |
| 65-69 (SCORE2) | 160-179 | 27 / 28 / 30 / 31 | 41 / 42 / 44 / 46 | 26 / 28 / 30 / 32 | 36 / 39 / 42 / 44 |
| 65-69 (SCORE2) | 140-159 | 22 / 23 / 24 / 26 | 34 / 36 / 37 / 39 | 22 / 24 / 26 / 27 | 31 / 33 / 36 / 38 |
| 65-69 (SCORE2) | 120-139 | 18 / 19 / 20 / 21 | 28 / 30 / 31 / 33 | 18 / 20 / 21 / 23 | 26 / 28 / 30 / 33 |
| 65-69 (SCORE2) | 100-119 | 15 / 16 / 16 / 17 | 23 / 24 / 26 / 27 | 15 / 17 / 18 / 19 | 22 / 24 / 26 / 28 |
| 60-64 (SCORE2) | 160-179 | 20 / 21 / 22 / 24 | 33 / 35 / 37 / 39 | 20 / 23 / 25 / 27 | 31 / 33 / 36 / 40 |
| 60-64 (SCORE2) | 140-159 | 16 / 17 / 18 / 19 | 27 / 29 / 30 / 32 | 17 / 19 / 20 / 22 | 25 / 28 / 31 / 33 |
| 60-64 (SCORE2) | 120-139 | 12 / 13 / 14 / 15 | 22 / 23 / 25 / 26 | 14 / 15 / 17 / 18 | 21 / 23 / 25 / 28 |
| 60-64 (SCORE2) | 100-119 | 10 / 11 / 11 / 12 | 17 / 18 / 20 / 21 | 11 / 12 / 14 / 15 | 17 / 19 / 21 / 23 |
| 55-59 (SCORE2) | 160-179 | 14 / 15 / 17 / 18 | 26 / 28 / 31 / 33 | 16 / 18 / 20 / 23 | 25 / 28 / 32 / 35 |
| 55-59 (SCORE2) | 140-159 | 11 / 12 / 13 / 14 | 21 / 23 / 24 / 26 | 13 / 14 / 16 / 18 | 21 / 23 / 26 / 29 |
| 55-59 (SCORE2) | 120-139 | 8 / 9 / 10 / 11 | 16 / 18 / 19 / 21 | 10 / 11 / 13 / 15 | 17 / 19 / 21 / 24 |
| 55-59 (SCORE2) | 100-119 | 7 / 7 / 8 / 9 | 13 / 14 / 15 / 16 | 8 / 9 / 10 / 12 | 13 / 15 / 17 / 19 |
| 50-54 (SCORE2) | 160-179 | 10 / 11 / 12 / 14 | 21 / 23 / 25 / 28 | 12 / 14 / 16 / 19 | 21 / 24 / 28 / 31 |
| 50-54 (SCORE2) | 140-159 | 8 / 9 / 9 / 11 | 16 / 18 / 19 / 22 | 10 / 11 / 13 / 15 | 17 / 19 / 22 / 25 |
| 50-54 (SCORE2) | 120-139 | 6 / 6 / 7 / 8 | 12 / 13 / 15 / 17 | 7 / 9 / 10 / 12 | 13 / 15 / 17 / 20 |
| 50-54 (SCORE2) | 100-119 | 4 / 5 / 5 / 6 | 9 / 10 / 11 / 13 | 6 / 7 / 8 / 9 | 10 / 12 / 14 / 16 |
| 45-49 (SCORE2) | 160-179 | 7 / 8 / 9 / 10 | 16 / 18 / 21 / 23 | 9 / 11 / 13 / 16 | 17 / 20 / 24 / 28 |
| 45-49 (SCORE2) | 140-159 | 5 / 6 / 7 / 8 | 12 / 14 / 15 / 17 | 7 / 8 / 10 / 12 | 13 / 16 / 18 / 22 |
| 45-49 (SCORE2) | 120-139 | 4 / 4 / 5 / 6 | 9 / 10 / 12 / 13 | 5 / 6 / 8 / 9 | 10 / 12 / 14 / 17 |
| 45-49 (SCORE2) | 100-119 | 3 / 3 / 4 / 4 | 7 / 8 / 9 / 10 | 4 / 5 / 6 / 7 | 8 / 9 / 11 / 13 |
| 40-44 (SCORE2) | 160-179 | 5 / 6 / 7 / 8 | 13 / 15 / 17 / 19 | 7 / 9 / 11 / 13 | 14 / 17 / 20 / 24 |
| 40-44 (SCORE2) | 140-159 | 4 / 4 / 5 / 6 | 9 / 11 / 12 / 14 | 5 / 6 / 8 / 10 | 11 / 13 / 16 / 19 |
| 40-44 (SCORE2) | 120-139 | 3 / 3 / 3 / 4 | 7 / 8 / 9 / 10 | 4 / 5 / 6 / 7 | 8 / 10 / 12 / 14 |
| 40-44 (SCORE2) | 100-119 | 2 / 2 / 2 / 3 | 5 / 6 / 6 / 7 | 3 / 4 / 4 / 5 | 6 / 7 / 9 / 11 |
Categorii de risc CV conform SCORE2 şi SCORE2-OP la persoane aparent sănătoase
| Categorie | <50 ani | 50-69 ani | ≥70 ani* |
|---|---|---|---|
| Risc CV moderat-scăzut: tratamentul factorilor de risc nu este în general recomandat | <2,5% | <5% | <7,5% |
| Risc CV înalt: tratamentul factorilor de risc ar trebui luat în considerare | 2,5 până la <7,5% | 5 până la <10% | 7,5 până la <15% |
| Risc CV foarte înalt: tratamentul factorilor de risc este în general recomandat | ≥7,5% | ≥10% | ≥15% |
*La persoane aparent sănătoase ≥70 ani, recomandarea de tratament privind medicamentele hipolipemiante este de clasă IIb („poate fi luată în considerare“). O aplicare înţeleaptă a acestor limite de vârstă necesită un grad de flexibilitate în stabilirea pragurilor de risc pe măsură ce pacientul se apropie de următoarea grupă de vârstă sau dacă a trecut recent de unul dintre praguri. pag. 21
| Recomandări privind estimarea riscului cardiovascular | Clasa |
|---|---|
| La pacienţii aparent sănătoşi <70 de ani fără BCV aterosclerotică stabilită, DZ, BCR, boli genetice/boli rare ale metabolismului lipidic sau ale TA este recomandată estimarea riscului CV de evenimente fatale şi non-fatale la 10 ani folosind graficele SCORE2 | I B |
| La pacienţii aparent sănătoşi cu vârsta de ≥70 de ani fără BCV aterosclerotică stabilită, DZ, BCR, boli genetice/boli rare ale metabolismului lipidic sau ale TA este recomandată estimarea riscului CV de evenimente fatale şi non-fatale la 10 ani folosind graficele SCORE2-OP | I B |
| La pacienţii aparent sănătoşi, după estimarea riscului CV de evenimente fatale şi non-fatale la 10 ani ar trebui luate în considerare riscul pe termen lung, beneficiile tratamentului, modificatorii de risc, fragilitatea, polipragmazia şi preferinţele pacientului | IIa C |
| Pacienţii cu BCV aterosclerotică stabilită şi/sau DZ şi/sau boală renală moderat-severă şi/sau cu boli genetice/rare ale metabolismului lipidic sau ale TA sunt consideraţi a avea risc CV înalt sau foarte înalt | I A |
| Este recomandată o intensificare treptată a terapiei ţintită pe tratamentul intensiv al factorilor de risc la pacienţii aparent sănătoşi care prezintă risc CV înalt sau foarte înalt, dar şi la pacienţii cu BCV aterosclerotică stabilită şi/sau DZ, luând în considerare riscul CV, beneficiul tratamentului, modificatorii de risc, comorbidităţile şi preferinţele pacienţilor | I B |
| Tratamentul factorilor de risc asociaţi BCV aterosclerotice este recomandat la pacienţii aparent sănătoşi fără DZ, BCR, boli genetice/boli rare ale metabolismului lipidic sau ale TA, care prezintă risc CV foarte înalt (SCORE2 ≥7,5% pentru vârsta de sub 50 de ani; SCORE2 ≥10% la vârsta de 50-69 de ani; SCORE2-OP ≥15% pentru vârsta de ≥70 de ani) | I C |
| Tratamentul factorilor de risc asociaţi BCV aterosclerotice ar trebui luat în considerare la pacienţii aparent sănătoşi fără DZ, BCR, boli genetice/boli rare ale metabolismului lipidic sau ale TA, care prezintă risc CV înalt (SCORE2 de 2,5 la <7,5% pentru vârsta de sub 50 de ani; SCORE2 între 5 şi <10% la vârsta de 50-69 de ani; SCORE2-OP între 7,5 şi 15% pentru vârsta de ≥70 de ani) luând în considerare riscul pe termen lung, beneficiul tratamentului, modificatorii de risc, comorbidităţile şi preferinţele pacienţilor | IIa C |
| Este recomandată o discuţie informată cu pacientul privind riscul CV şi beneficiile tratamentului, adaptată nevoilor pacientului | I C |
Riscul CV pe termen lung şi estimarea beneficiului tratamentului (Caseta 6)
- Prevenţia bolilor CV prin tratarea factorilor de risc este de obicei efectuată dintr-o perspectivă ce cuprinde toată durata de viaţă a pacientului. Riscul CV pe termen lung poate fi aproximat pe baza experienţei clinice, utilizând criterii clinice precum vârsta, dinamica factorilor de risc, modificatori de risc, etc sau estimat la persoanele aparent sănătoase, la cele cu BCV aterosclerotică stabilită şi la cele cu DZ tip 2 utilizând scoruri specifice de risc CV.
- Beneficiul pe termen lung obţinut prin gestionarea factorilor de risc poate fi estimat prin asocierea modelelor de risc cardiovascular cu HR-ul derivat din trialurile randomizate controlate, metaanalizele trialurilor randomizate controlate sau din studiile randomizate Mendeliene.
- Beneficiul pe termen lung este calculat prin estimarea riscului CV global folosind modelul LIFE-CVD multiplicat cu HR (0,80) derivat dintr-o meta-analiză privind efectul scăderii tensiunii arteriale. Pentru scăderea TAS cu 20 mmHg, efectul mediu este aproape de două ori mai mare, etc.
- Pentru estimări individualizate ale beneficiului pe termen lung poate fi utilizată versiunea electronică a LIFE-CVD Scoruri online (cum ar fi aplicaţia ESC CVD Risk). Modelul LIFE-CVD pentru estimarea riscului CV pe termen lung şi beneficiile tratamentului este calibrat pentru regiunile cu risc scăzut şi moderat.
- Beneficiul mediu pe termen lung este uşor de interpretat şi poate îmbunătăţi comunicarea potenţialelor beneficii ale terapiei printr-un proces comun de luare a deciziilor. Acest lucru poate creşte la rândul său implicarea şi motivaţia pacientului de a adera la schimbările stilului de viaţă şi la tratamentul medicamentos.
- Riscul pe termen lung este o estimare a vârstei la care există o probabilitate de 50% ca o persoană să prezinte un eveniment cardiovascular sau să decedeze. Beneficiul pe termen lung reprezintă diferenţa dintre vârstele estimate la care există o probabilitate de 50% ca o persoană să prezinte un eveniment cardiovascular sau să decedeze, cu şi fără tratamentul propus.
- În prezent nu există praguri de tratament în ceea ce priveşte beneficiul mediu pe viaţă. În plus, beneficiul individual estimat al tratamentului pe termen lung trebuie analizat în funcţie de durata estimată a tratamentului. Durata tratamentului va fi în general mai îndelungată la tineri decât la persoanele în etate.
- Efectul şi durata tratamentului determină relaţia cost-beneficiu al tratamentului factorilor de risc. În cadrul procesului comun de luare a deciziilor dintre medic şi pacient trebuie stabilit beneficiul minim preconizat al unui tratament şi trebuie luate în considerare preferinţa pacientului, posibile efecte adverse ale tratamentului, precum şi costurile asociate.
Categorii de pacienţi şi riscul cardiovascular asociat
| Categoria de pacienți | Subgrupuri | Categorii de risc | Riscul de BCV și estimarea beneficiului terapeutic |
|---|---|---|---|
| Persoane fără BCV aterosclerotică documentată, DZ, BCR, hipercolesterolemie familială pag. 15 | <50 ani | Risc scăzut - înalt | Estimarea riscului CV la 10 ani (SCORE 2). Riscul pe termen lung și estimarea beneficiului tratamentului factorilor de risc (ex. folosind modelul LIFE-CVD) pentru a facilita comunicarea riscului CV și beneficiilor terapeutice |
| Persoane fără BCV aterosclerotică documentată, DZ, BCR, hipercolesterolemie familială pag. 15 | 50-69 ani | Risc scăzut - foarte înalt | Estimarea riscului CV la 10 ani (SCORE 2). Estimarea beneficiului pe termen lung al tratamentului factorilor de risc (ex. folosind modelul LIFE-CVD) |
| Persoane fără BCV aterosclerotică documentată, DZ, BCR, hipercolesterolemie familială pag. 15 | ≥70 ani | Risc scăzut - foarte înalt | Estimarea riscului CV la 10 ani (SCORE2-OP). Estimarea beneficiului pe termen lung al tratamentului factorilor de risc (ex. folosind modelul LIFE-CVD) |
| BCR fără DZ sau BCV aterosclerotică pag. 15 | BCR moderată (eRFG 30-44 ml/min/1,73 m2 și RAC <30 SAU eRFG 45-59 ml/min/1,73 m2 și RAC 30-300 SAU eRFG ≥60 ml/min/1,73m2 și RAC >300 | Risc înalt | N/A |
| BCR fără DZ sau BCV aterosclerotică pag. 15 | BCR severă (eRFG <30 ml/min/1,73 m2 SAU eRFG 30-44 ml/min/1,73 m2 și RAC >30) | Risc foarte înalt | N/A |
| Hipercolesterolemie familială pag. 15 | Asociată cu valori marcat crescute ale colesterolului | Risc înalt | N/A |
| Pacienți cu DZ tip 2 (pacienții cu DZ tip 1 peste 40 ani pot fi de asemenea clasificați conform acestor criterii) pag. 15 | Pacienți cu DZ de scurtă durată (<10 ani) bine controlat, fără AOT și fără factori de risc suplimentari pentru BCV aterosclerotică | Risc moderat | N/A |
| Pacienți cu DZ tip 2 pag. 15 | Pacienți cu DZ fără BCV aterosclerotică şi/sau AOT severă, care nu îndeplinesc criteriile de risc moderat | Risc înalt | Estimarea riscului CV rezidual la 10 ani după atingerea țintelor generale de prevenție (ex. folosind scorul de risc ADVANCE sau modelul DIAL). Consideră riscul pe termen lung de BCV și estimarea beneficiilor tratamentului factorilor de risc (ex. modelul DIAL) |
| Pacienți cu DZ tip 2 pag. 15 | Pacienți cu DZ cu BCV aterosclerotică şi/sau AOT severă: eRFG <45 ml/min/1,73 m2 indiferent de albuminurie; eRFG 45-59 ml/min/1,73 m2 şi microalbuminurie (RAC 30-300 mg/g); proteinurie (RAC >300 mg/g); prezenţa bolii microvasculare în cel puţin 3 teritorii (ex. microalbuminurie plus retinopatie plus neuropatie) | Risc foarte înalt | Estimarea riscului CV rezidual la 10 ani după atingerea ţintelor generale de prevenţie (ex. folosind scorul de risc SMART pentru BCV aterosclerotică stabilită sau cu scorul de risc ADVANCE sau modelul DIAL). Consideră riscul pe termen lung de BCV şi estimarea beneficiilor tratamentului factorilor de risc (ex. modelul DIAL) |
| BCV aterosclerotică documentată clar, clinic sau imagistic: istoric de IMA, SCA, revascularizare coronariană sau alte proceduri de revascularizare arterială, accident vascular cerebral şi AIT, anevrism de aortă şi BAP; plăcile de aterom la coronarografie, ultrasonografia carotidiană sau ACT (nu include valori crescute ale unor parametri cum ar fi grosimea intimă-medie a arterelor carotide) pag. 16 | N/A | Risc foarte înalt | Estimarea riscului CV rezidual după atingerea ţintelor generale de prevenţie (ex. riscul de la 10 ani folosind scorul de risc SMART pentru pacienţi cu BCV confirmată sau riscul de la 1 sau 2 ani folosind scorul de risc EUROASPIRE la pacienţi cu boală arterială coronariană). Consideră riscul pe termen lung de BCV şi estimarea beneficiilor tratamentului factorilor de risc (ex. modelul SMART-REACH sau modelul DIAL la diabetici) |
Modificatori ai riscului cardiovascular total
Exemplele de modificatori ai riscului care sunt potrivite pentru a avea potențial de reclasificare sunt: statusul socio-economic, izolarea socială sau lipsa de sprijin social; istoricul familial de BCV prematură; indicele de masă corporală și obezitatea de tip central; scorul de calciu coronarian (SCC) evaluat prin tomografie computerizată; determinarea imagistică a prezenței plăcilor aterosclerotice pe arterele carotide; indicele gleznă-braț al presiunii arteriale. pag. 26pag. 27
| Recomandări | Clasa | Nivel |
|---|---|---|
| Simptomele de stres şi stresorii psihosociali modifică riscul CV. Evaluarea acestor stresori ar trebui luată în considerare | IIa | B |
| Scorul de calciu coronarian (SCC) poate fi luat în considerare pentru a îmbunătăţi stratificarea riscului la pacienţii cu pragul de risc în jurul deciziei de tratament. Detecţia plăcilor carotidiene prin ecografie este o alternativă când scorul de calciu coronarian nu este disponibil sau nu este fezabil | IIb | B |
| Multiplicarea scorului de risc calculat cu RR-ul corespunzător subgrupurilor etnice ar trebui luată în considerare | IIa | B |
| Evaluarea de rutină a altor potenţiali modificatori cum ar fi scoruri de risc genetic, markeri plasmatici sau urinari, teste vasculare sau metode imagistice (altele decât scorul de calciu coronarian sau ecografia carotidiană pentru evaluarea plăcilor de aterom) nu este recomandată | III | B |
| Pacienţii cu risc CV (foarte) înalt ar putea fi încurajaţi să evite expunerea pe termen lung la regiuni cu poluare atmosferică ridicată | IIb | C |
| În regiunile unde populaţia este expusă pe termen lung la un nivel ridicat de poluare atmosferică, programe de screening (oportunistic) al riscului CV pot fi luate în considerare | IIb | C |
- Fragilitatea este un potențial modificator al riscului global de BCV. Evaluarea fragilității nu este o metodă pentru a determina eligibilitatea pentru un anumit tratament, ci servește mai degrabă la construirea unui plan de îngrijire individualizat cu priorități predefinite.
- Istoricul familial îmbunătățește doar marginal predicția riscului de BCV, dar poate declanșa evaluarea cuprinzătoare a riscului la persoanele cu antecedente familiale de BCV premature.
- Constitutionali: BMI, circumferinta taliei si indicele glezna-brat nu îmbunătătesc predicția riscului cardiovascular așa cum este evaluată prin reclasificare, dar ar trebui luata in considerare la persoanele cu constitutie nefavorabila.
- Majoritatea studiilor de cohortă asociază poluarea aerului pe termen lung cu un risc crescut de boala cardiaca ischemica fatală sau non-fatală și cu ateroscleroza subclinică.
Metode imagistice în prevenția bolilor cardiovasculare
- Depistarea placilor aterosclerotice în artere (carotidă și/sau femurală) prin ultrasonografia arterială trebuie considerată un modificator al riscului la persoanele cu risc redus sau moderat. pag. 47
- Indicele glezna-brat (IGB) este un test reproductibil și ușor de realizat pentru detectarea bolii aterosclerotice asimptomatice. Un IGB <0,9 indică stenoză de cel puţin 50% între aortă și arterele distale ale membrului inferior. pag. 47
- RMN: imagistica prin rezonanţă magnetică pentru detectarea plăcilor vasculare ar prezenta interes în evaluarea riscului cardiovascular la pacienții asimptomatici, dar studiile nu sunt încă convingătoare. pag. 47
- Tomografia computerizată: calcifierile coronariene indică ateroscleroză coronariană, iar extinderea calcificărilor se corelează cu gradul de afectare aterosclerotică coronariană. CAC nu este un indicator nici de stabilitate și nici de instabilitate a plăcii; specificitatea sa în ceea ce privește prezența unei stenoze ≥50% este de numai 50%. pag. 47
- Ecografia carotidiană poate fi considerată ca un modificator de risc la pacienții cu risc intermediar atunci când un scor de calciu coronarian nu este fezabil. pag. 47
- Stiffness-ul arterial poate fi privit ca un factor de risc a aterosclerozei, independent de factorii de risc clasic. Determinarea velocităţii undei pulsatile este acceptată ca fiind cea mai simplă şi noninvazivă metodă. pag. 47
- În utilizarea testelor non-invazive pentru aprecierea riscului CV la persoanele asimptomatice trebuie să se ia în considerare raportul cost/eficiență. pag. 47
- Colectarea de rutină a altor potențiali modificatori, cum ar fi scoruri de risc genetic, biomarkeri circulanți sau urinari, ori teste vasculare, ori metode imagistice (altele decât scorul de calciu sau ultrasunete pentru determinarea plăcilor), nu este recomandată (III). pag. 48
Definiții și clasificări ale nivelurilor tensiunii arteriale
| Categorie | TA sistolică (mmHg) | TA diastolică (mmHg) | |
|---|---|---|---|
| Optimă | <120 | și | <80 |
| Normală | 120-129 | și/ori | 80-84 |
| Normal înaltă | 130-139 | și/ori | 85-89 |
| Hipertensiune gradul 1 | 140-159 | și/ori | 90-99 |
| Hipertensiune gradul 2 | 160-179 | și/ori | 100-109 |
| Hipertensiune gradul 3 | ≥180 | și/ori | ≥110 |
| Hipertensiune sistolică izolată | ≥140 | și | <90 |
IMC și circumferința taliei (adulți >18 ani)
| Categorie (OMS, EASO) | IMC (kg/m2) |
|---|---|
| Subpondere | <18,5 |
| Normopondere | 18,5-24,9 |
| Suprapondere | 25-29,9 |
| Obezitate | ≥30 |
| Obezitate gr.1 | 30-34,9 |
| Obezitate gr.2 (severă) | 35-39,9 |
| Obezitate gr.3 (morbidă) | ≥40 |
| Super obezitate | ≥50 |
- Locul optim pentru măsurarea circumferinţei taliei este la mijlocul distanţei dintre marginea inferioară a coastelor și creasta iliacă superioară anterioară, în ortostatism.
- Pragul 1 — circumferinţa taliei ≥94 cm la barbați şi ≥80 cm la femei reprezintă pragul peste care nu ar trebui să mai existe o creştere suplimentară în greutate.
- Pragul 2 — circumferinţa taliei ≥102 cm la barbați şi ≥88 cm la femei reprezintă pragul la care se recomandă reducerea greutăţii.
Criteriile Dutch Lipid Clinic Network pentru hipercolesterolemia familială
| Criterii (alege doar un scor pentru fiecare grup, cel mai mare aplicabil) | Puncte |
|---|---|
| Istoricul familial: rudă de gradul întâi cu boală coronariană sau vasculară prematură (bărbaţi <55 ani, femei <60 ani) sau rudă de gradul întâi cu LDL-C peste percentila 95 | 1 |
| Istoricul familial: rudă de gradul întâi cu xantoame tendinose şi/sau arc cornean, sau copii <18 ani cu LDL-C peste percentila 95 | 2 |
| Antecedente personale: pacient cu boală coronariană prematură (bărbaţi <55 ani, femei <60 ani) | 2 |
| Antecedente personale: pacient cu boală vasculară cerebrală sau periferică prematură (bărbaţi <55 ani, femei <60 ani) | 1 |
| Examen fizic: xantoame tendinoase | 6 |
| Examen fizic: arc cornean sub vârsta de 45 de ani | 4 |
| LDL-C (fără tratament) ≥8,5 mmol/L (326 mg/dL) | 8 |
| LDL-C 6,5-8,4 mmol/L (251-325 mg/dL) | 5 |
| LDL-C 5,0-6,4 mmol/L (191-250 mg/dL) | 3 |
| LDL-C 4,0-4,9 mmol/L (155-190 mg/dL) | 1 |
| Analiza ADN: mutaţii funcţionale la nivelul genelor LDLR, apolipoproteinaB sau PCSK9 | 8 |
| FH „certă” | >8 puncte |
| FH „probabilă” | 6-8 puncte |
| FH „posibilă” | 3-5 puncte |
Copii: stratificarea pe categorii de risc
| Categorie | Patologie cu proces de ateroscleroză accelerată | Diagnostic prin evaluare coronare/cord asociat cu evenimente coronariene precoce |
|---|---|---|
| Risc înalt | Diabet zaharat (tip 1 sau 2); HF homozigotă; boală renală în stadiul final/transplant renal; vasculopatie cu transplant de organe solide | Boala Kawasaki cu anevrisme coronariene persistente; supraviețuitor al cancerului la copil în urma transplantului de celule stem |
| Risc moderat | Obezitate severă; hipertensiune arterială confirmată; HF heterozigotă; sindrom nefrotic; stenoză sau coarctație aortică; Lp (a) crescută; supraviețuitor de cancer la copil și expunere la iradiere toracică | — |
| La risc | Obezitate; rezistența la insulină cu comorbidități (de exemplu, FGNA, SOP, dislipidemie); hipertensiune arterială de halat alb; hipertensiune pulmonară; boală inflamatorie cronică (de exemplu, LES, AJI, HIV, boala inflamatorie intestinală); cardiomiopatie hipertrofică sau alte cardiomiopatii; supraviețuitor al cancerului la copil și numai cu chimioterapie cardiotoxică; fibroză chistică; condiții psihiatrice (inclusiv tulburări depresive majore și tulburare bipolară) | Boală cardiacă congenitală postintervenție chirurgicală care implică TVM, ALPACA; boala Kawasaki cu anevrisme coronariene regresate |
- Pas 2: evaluarea altor factori de risc CV sau comorbidități: istoric de BCV precoce (părinte, bunic, mătușă, unchi sau frate cu infarct miocardic, angină, accident vascular cerebral, bypass coronarian, stent sau angioplastie la < 55 de ani la bărbați și < 65 de ani la femei); fumător activ/pasiv; activitate fizică; IMC; valori crescute ale TA, la trei ocazii separate; profil lipidic a jeun; glicemie și hemoglobină glicată. pag. 50pag. 51
- Pentru copiii cu condiții de risc moderat, dacă există doi sau mai mulți factori de risc sau comorbidități suplimentare p/u BCV — gestionează ca risc înalt; pentru copiii cu condiții de risc, dacă există doi sau mai mulți factori de risc suplimentari — gestionează ca risc moderat. pag. 50
Supravegherea: cât de des și ce se monitorizează22 puncte2 diferențe
Reevaluarea riscului
- Evaluarea riscului nu este un eveniment unic; ar trebui repetat, cel puțin, la fiecare 5 ani, deși nu există date empirice care să ghideze intervalele. pag. 10
- Ar putea fi luată în considerare repetarea screeningului după 5 ani (sau mai devreme dacă riscul este apropiat de o limită ce impune tratament) la acele persoane la care a fost efectuat screeningul oportunistic al riscului CV (IIb C). pag. 14
- La tinerii între 20 şi 39 de ani, deşi nu poate fi calculat riscul cardiovascular la 10 ani, se recomandă evaluarea regulată la 4-6 ani a factorilor de risc. pag. 3
- În cazul în care se iniţiază un tratament, efectul acestuia trebuie evaluat şi trebuie stabilită necesitatea unei intensificări a terapiei pentru a atinge obiectivele finale; după ETAPA 1 este obligatoriu să se ia în considerare intensificarea tratamentului conform ETAPEI 2. pag. 17pag. 23
Ce și cât de des se monitorizează
- TA: optimă (<120/80 mmHg) — repetă măsurarea TA la cel puțin 5 ani; normală (120-129/80-84 mmHg) — la cel puțin 3 ani; înalt normală (130-139/85-89 mmHg) — cel puțin anual. pag. 40pag. 41
- Calculul IMC este recomandat anual sau mai frecvent pentru a identifica adulții supraponderali și obezi pentru consiliere și controlul eficientei modificarii stilului de viață. pag. 33
- BCR: monitorizarea progresiei bolii renale, inclusiv a modificărilor albuminuriei (I C). pag. 27
- Cancer: monitorizarea disfuncţiei cardiace utilizând tehnici imagistice şi biomarkeri înainte, în timpul şi după tratamentul cancerului (I B). pag. 27
- Femei: cu istoric de preeclampsie şi/sau hipertensiune indusă de sarcină — ar trebui luat în considerare screening-ul periodic pentru hipertensiune şi DZ (IIa B); cu istoric de sindrom de ovare polichistice sau DZ gestaţional — ar trebui luat în considerare screening-ul periodic pentru DZ (IIa B; în Caseta 16 — IIb, vezi divergența); cu istoric de naşteri premature sau naşterea unui făt neviabil — ar putea fi luat în considerare screening-ul periodic pentru hipertensiune şi DZ (IIb B). pag. 28pag. 30
- Verificarea în mod regulat a recomandărilor de la externare ale pacienţilor care au suferit un eveniment cardiac sau o intervenţie cardiacă. pag. 11
- Reabilitarea cardiacă: vizite de legătură şi urmărirea structurată de către asistente medicale sau medici, precum şi iniţierea precoce a programului imediat după externare (IIa B); programele la domiciliu, telemedicina şi intervenţiile prin servicii mobile de sănătate (IIb B). pag. 43
- Copii: înălțime, greutate, IMC — la fiecare consultație, începând cu vârsta de 2 ani; TA — cel puțin măsurare anuală începând cu vârsta de 3 ani, screening < 3 ani la sugari/copii mici cu risc înalt; profil lipidic — screening selectiv începând cu vârsta de 2 ani pentru subiecți pediatrici cu risc înalt, screening universal (9-11 ani și 17-21 de ani); glicemia a jeun (hemoglobina A1c) — screening la subiecții pediatrici cu risc începând cu vârsta de ≈ 9-11 ani; istoric familial, activitate fizică, fumat — la fiecare consultație. pag. 51
Măsurarea TA acasă (ghidul pentru pacient)
- Măsoară tensiunea arterială cu manşeta montată la braţ, cu aparate verificate metrologic şi cu manşeta de dimensiuni corecte; măsoară în acelaşi moment al zilei; poţi efectua mai multe măsurători, separate la intervale de 1 minut.
Indicatori de performanţă
- Monitorizarea sistematică a procesului de punere în practică a activităților de prevenție primară precum și a rezultatelor acestora trebuie luate în considerare (clasa IIb nivel C). pag. 54
- Ponderea pacienţilor cărora, în mod documentat, li s-a determinat riscul cardiovascular global SCORE2 și SCORE2-OP, de către medicul de familie, pe parcursul unui an. pag. 55
- Persoanele identificate ca fiind fumătoare ce au beneficiat de terapie de renunțare la fumat. pag. 55
- Persoanele cu stil de viață sedentar identificat și care sunt sfătuite să crească AF. pag. 55
- Persoanele identificate ca având un regim alimentar/obiceiuri nutriționale nesănătoase și care sunt sfătuiți să își îmbunătățească dieta. pag. 55
- Persoanele cu greutate, IMC și/sau circumferința taliei peste limitele normale și care sunt sfătuiți în legătură cu controlul greutății. pag. 56
- Persoanele >40 ani care au cel puțin un profil lipidic efectuat în ultimii 5 ani. pag. 56
- Pacienții <60 ani cu hipertensiune arterială (nu DZ) care au documentată TA <140/90 mmHg la cea mai recentă vizită medicală. pag. 56
- Pacienții cu DZ care au HbA1c <7,0% (53 mmol/mol) la cea mai recentă vizită medicală. pag. 56
Învățați pe această temă
Protocoalele se revizuiesc. Primiți notificare când ministerul actualizează un protocol din specialitatea „Cardiologie” — fără a verifica site-ul manual.
