Gripa la adult
Ordinul MSMPS nr.267 din 16.03.2020
Esențialul protocolului — pe întrebările medicului
Tratament la consultație
Tratamentul gripeitabel · 46 puncte5 diferențe
Unde se tratează
- Formele ușoară și medie: în majoritatea cazurilor nu este necesară spitalizarea. Recomandat (în caz de prezență a condițiilor de izolare și a supravegherii medicale la fiecare 2-3 zile): antipiretice, antivirale, vitamine. pag. 12
- Forma ușoară și medie: tratamentul poate fi efectuat la domiciliu sau în secțiile spitalelor raionale, municipale, republicane. pag. 34
- Tratamentul formelor grave și complicate se va efectua în condiții de staționar; forma gravă — în secțiile de terapie intensivă ale spitalelor raionale, municipale sau republicane. pag. 12pag. 34
- Obligatoriu: izolarea pacienților pentru 5-7 zile la domiciliu (în formele ușoare și medii) și spitalizarea pacienților (în formele grave), în saloane boxate. pag. 11pag. 23
La nivelul de asistență medicală spitalicească
- Obligatoriu (numai în stări de urgență): se continuă tratamentul inițiat la etapa prespitalicească (tabelul 17). pag. 16
- Tratamentul gripei (formelor grave și complicate): în toate cazurile este indicată spitalizarea; tratamentul gripei se va efectua conform severității bolii. Obligatoriu: tratamentul neurotoxicozei; tratamentul șocului toxiinfecțios; tratamentul laringotraheitei stenozante; tratamentul complicațiilor (conform programelor existente), vezi „Ghidul practic de management al complicațiilor severe ale gripei”, a.2020. pag. 16pag. 17
Tratamentul antiviral
- Baza terapiei specifice a gripei o constituie inhibitori de neuraminidază (Oseltamivirum, Zanamivirum, Peramivirum) și Baloxavir marboxil: în tabelul 15 — inhibitori de endonuclează, în sumarul recomandărilor — „inhibitori de endoprotează” (vezi contradicțiile) (A-I). pag. 5pag. 33
- Pacientul internat cu semne sugestive pentru gripă: testăm la gripă; începem tratamentul empiric antiviral în timp ce rezultatele sunt în așteptare (A-III). pag. 18
- Gripa diagnosticată clinic: a iniția tratamentul antiviral empiric dacă pacientul se află în grupuri cu risc sporit de complicații postgripale, are maladie progresivă; se tratează în condiții de ambulatoriu (A-III). pag. 18
- Deciziile privind inițierea tratamentului antiviral nu trebuie să aștepte confirmarea de laborator a gripei. pag. 22
- De regulă, tratamentul gripei, forme ușoare și medii, durează 5-7 zile. Administrarea medicamentului poate fi întreruptă doar de medicul Dvs. (ghidul pacientului). pag. 45
Tratament nemedicamentos
- Regimul zilei, forma ușoară și medie: regim „la pat” până la normalizarea temperaturii corpului; măsuri generale de auto-îngrijire, cum ar fi ore suplimentare de odihnă; igiena cavității nazale și bucale.
- Regimul zilei, forma gravă: repaus la pat 1,5-2 săptămâni, apoi parțial liber.
- Regim dietetic: se recomandă dietă hidro-lacto-zaharată pe toată perioada febrilă. Alimentație calorică, suficientă conform vârstei, bogată în vitamine.
- Terapia de detoxifiere: apă minerală plată, ceaiuri, compoturi, sucuri de fructe, lapte în volum de 2-3 litri pe zi în funcție de vârstă și de toleranța pacientului.
- Vitamine: rezistența organismului poate fi stimulată prin administrarea vitaminei C, multivitaminelor.
Tratament simptomatic
În toate formele: antipiretice/analgetice, antihistaminice, decongestive și spray-uri nazale, preparate antitusive și expectorante. În forma gravă suplimentar: terapie de dezintoxicare i/v și corectarea dezechilibrului acido-bazic, diuretice, sedative și anticonvulsive, corticoterapia. Dozele — în secțiunea „Preparate și doze”. pag. 34pag. 35
Profilaxia specifică: vaccinarea
Imunoprofilaxia prin vaccinare corect efectuată este eficientă: dacă tipul de virus circulant este strâns înrudit cu cel din compoziția vaccinului, se realizează o protecție de 50-80% față de infecție. Nivelul maxim al anticorpilor este atins la 4 săptămâni după vaccinare. Vaccinurile cu virus inactivat pot fi administrate pe perioada epidemiei. pag. 19pag. 20
Obligatoriu: vaccinarea anuală specifică a personalului neimun. Recomandat: vaccinarea antigripală anuală persoanelor cu grad ridicat de risc. pag. 11pag. 13
- Persoanele indiferent de vârstă cu boli cronice: pulmonare (inclusiv astm), cardiovasculare (cu excepția hipertensiunii arteriale singure), renale, hepatice, hematologice, tulburări metabolice (inclusiv diabet zaharat) sau afecțiuni neurologice, cum ar fi paralizia cerebrală, epilepsia, accident vascular cerebral, dizabilități intelectuale, distrofie musculară sau leziune a măduvei spinării.
- Persoanele cu risc crescut pentru forme severe de boală sau de a face complicații ale infecției gripale.
- Persoanele care pot transmite gripa celor cu risc crescut la complicațiile datorate gripei.
- Persoanele care locuiesc în instituții cu caracter de internare prelungită.
- Persoanele ce călătoresc în zonele tropice, în orice perioadă a anului.
- Personalul medical (medicii, cadrele sanitare medii, personalul auxiliar din spitale și unități sanitare ambulatorii), cu prioritate cei din maternități, secții de terapie intensivă, stații de salvare.
- Personalul serviciilor comunitare esențiale (vameși, pompieri, polițiști, militari etc.).
- Lucrători din transporturi.
- Personalul din colectivitățile de copii (elevi, studenți) și bătrâni.
- Studenți și rezidenți ale instituțiilor medicale.
- Gravidele aflate în trimestrele II și III în timpul sezonului rece al anului (recomandarea OMS); dacă gravida prezintă un risc crescut de a face complicații datorită gripei, vaccinarea poate fi făcută și în primul trimestru de sarcină.
Contraindicații la vaccinarea antigripală
- Cu vaccin gripal subunitar: reacții alergice serioase la administrarea anterioară de vaccinuri; alergie la una dintre componentele vaccinului (de exemplu ovalbumină); boala acută cu febră.
- Cu vaccinuri cu viruși vii atenuați sau inactivați, contraindicațiile sînt mai numeroase, incluzînd: afecțiunile acute; alergie la ou (ovalbumina); astm bronșic; afecțiuni ale sistemului nervos; afecțiuni cronice pulmonare și ale căilor respiratorii superioare; insuficiență cardiovasculară; afecțiuni renale; afecțiuni ale sistemului endocrin; afecțiuni sangvine; sarcina. (Așa în protocol: contrazice recomandarea de vaccinare a bolnavilor cronici și a gravidelor — vezi contradicțiile.)
Chimioprofilaxia antivirală
- Pacienții din grupele cu risc și cei care vin în contact cu aceștia, care nu au fost vaccinați până la momentul declanșării epidemiei.
- Persoanele imunodeficitare care dau un răspuns imun insuficient la vaccinare: profilaxia cu preparate antivirale suplimentar la vaccinare.
- Persoanele din grupele cu risc, alergici la ovalbumină.
- Atunci când există pericolul pandemiei, iar vaccinul nu este disponibil: inhibitori ai neuraminidazei.
- În cazul în care tulpina vaccinului nu coincide cu cea epidemică (eveniment extrem de rar).
- Pentru controlul epidemiei în comunități închise (instituții de îngrijire).
Chimioprofilaxia personalului
- Protecția personalului la nivelul de asistență medicală primară, specializată de ambulator și spitalicească — recomandat: chimioprofilaxia persoanelor nevaccinate din grupele de risc (caseta 5; tabelul 3). pag. 11pag. 14pag. 16
- Protecția personalului la nivelul de asistență medicală urgentă — recomandat: chimioprofilaxia post expunere a personalului nevaccinat din grupele de risc (caseta 5; tabelul 3). pag. 13
Pre-expunere (clinicienii pot lua în considerare): pag. 22
- Pe durata sezonului gripal pentru adulți și copii cu vârsta ≥3 luni, care prezintă un risc foarte mare de complicații și pentru care vaccinarea este contraindicată, indisponibilă sau se așteaptă să aibă o eficacitate scăzută (persoanele imunocompromise) (C-II).
- Pe durata sezonului gripal pentru adulți și copii cu vârste ≥3 luni care prezintă cel mai mare risc de complicații, cum ar fi pacienții cu transplant de celule stem hematopoietice în primele 6-12 luni posttransplant și destinatarii transplantului pulmonar (B-II).
- Pe termen scurt în asociere cu administrarea promptă a vaccinului gripal inactivat pentru adulții și copiii cu vârsta ≥3 luni cu risc crescut de complicații, atunci când activitatea de gripă a fost detectată în comunitate și se aștepta ca vaccinul antigripal să fie eficient (C-II).
- Pe termen scurt pentru adulții nevaccinați, inclusiv personalul medical, și pentru copiii cu vârste ≥3 luni în contact strâns cu persoane cu risc crescut, în perioadele de activitate gripală, când vaccinarea este contraindicată sau indisponibilă și aceste persoane cu risc crescut nu pot efectua chimioprofilaxie antivirală (C-III).
- Educarea pacienților pentru a asigura inițierea empirică timpurie a tratamentului antiviral ca alternativă la chimioprofilaxia antivirală (C-III).
Post-expunere: pag. 22
- Clinicienii pot lua în considerare inițierea chimioprofilaxiei antivirale după expunere cât mai curând posibil, în mod ideal nu mai târziu de 48 de ore după expunere, timp de 7 zile după cea mai recentă expunere (A-III) (în tabelul 3 — 10 zile, vezi contradicțiile). pag. 22pag. 23
- Se recomandă administrarea de un NAI (zanamivir inhalator sau oseltamivir oral) (A-II). pag. 22
- Nu se administrează chimioprofilaxie antivirală dacă au trecut > 48 de ore de la expunere. Tratamentul antiviral empiric cu doză întreagă trebuie inițiat imediat după apariția simptomelor (A-III). pag. 22
- Persoanele care primesc chimioprofilaxie după expunere și devin simptomatice: testare la gripă și tratament antiviral, de preferință cu un medicament cu un profil de rezistență diferit dacă nu este contraindicat (A-III). pag. 22
Măsuri antiepidemice în focar
| Direcția | Măsurile |
|---|---|
| Măsuri față de sursa de infecție | Depistare precoce și activă a pacienților (anamneza epidemiologică, datele clinice și examenul de laborator); declarare și raportare: numerică, trimestrială; săptămânală sau zilnică în epidemii; izolare: 5-7 zile în formele ușoare și medii - la domiciliu, iar cele grave se spitalizează în saloane boxate; izolarea rapidă a bolnavilor cu gripă și limitarea sau evitarea accesului la locul de muncă, în mijloacele de transport public, în locuri publice; depistarea activă a altor bolnavi și a persoanelor care au contactat cu ei cu izolarea lor temporară la domiciliu; aerisirea încăperilor, curățenia; spălarea pe mâini cu apă și săpun; dezinfecția veselei bolnavului |
| Măsuri față de căile de transmitere | Dezinfecția continuă și finală nu sînt necesare, sînt suficiente aerisirea și curățenia încăperilor; educația sanitară, privind riscurile transmiterii infecției |
| Măsuri față de cei receptivi | Limitarea contactului membrilor de familie cu bolnavul; în epidemii se recomandă suspendarea activității temporar a școlilor, cinematografelor și altor instituții; persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supravegheate medical pe durata a 7 zile de la ultima expunere la sursa de infecție; folosirea măștilor din tifon; evitarea aglomerației din mijloacele de transport în comun, magazinelor; în cazul apariției gripei în unități spitalicești sau pentru asistența medico-socială se va institui carantină |
Preparate și doze în gripătabel · 2 puncte2 diferențe
Tratamentul antiviral (A-I)
| Preparatul | Grupul populațional | Doza de tratament |
|---|---|---|
| Oseltamivirum (oral) | Adulți | 75 mg x 2 ori/zi |
| Oseltamivirum (oral) | Gravide (indiferent de trimestru) | 75 mg x 2 ori/zi |
| *Zanamivirum (inhalator) | Adulți | 10 mg (două pufuri câte 5 mg) x 2 ori/zi |
| *Peramivirum (i/v) | Adulți | 600 mg x 1 dată/zi |
| **Baloxavir marboxil (oral) | Adulți 40-80 kg (așa în protocol: masa de 80 kg se încadrează și în acest rând, și în „≥80 kg”) | 40 mg x 1 dată/zi |
| **Baloxavir marboxil (oral) | Adulți ≥80 kg | 80 mg x 1 dată/zi |
Oseltamivirum, Zanamivirum, Peramivirum — inhibitori de neuraminidază; Baloxavir marboxil — inhibitor de endonuclează. * — Influenza NICD recommendations; ** — FDA. Durata tratamentului nu este indicată în tabel. pag. 33
Chimioprofilaxia persoanelor de contact
| Preparatul | Modul de administrare | Durata administrării |
|---|---|---|
| Oseltamivirum | 75 mg/zi | 10 zile |
| Zanamivirum | 10 mg (5 mg - 2 pufuri) | 10 zile |
Tratamentul conform severității maladiei
| Grupul | Forma | Preparatele |
|---|---|---|
| Antipiretice/analgetice pag. 34 | Toate formele | Paracetamolum: 500 mg x 3-4 ori/zi; și/sau Ibuprofenum 400 mg x 1-3 ori/zi |
| Antihistaminice pag. 34 | Toate formele | Clemastinum 1 comprimat ×2 ori/zi per os sau Suprastin 25 mg ×2 ori/zi per os sau Zaditen 1mg×2 ori/zi, per os |
| Decongestive și spray-uri nazale pag. 35 | Toate formele | Sol. Naphazolinum 0,1% intranazal câte 1-2 pic. x 3 ori/zi – 3 zile sau Sol. Protargol 1% intranazal câte 1-2 pic. x 3 ori/zi – 3 zile |
| Prepate antitusive și expectorante pag. 35 | Toate formele | Bromhexin 8 mg x 4 ori pe zi sau Acetylcysteinum 200 mg x 2-3 ori pe zi; fitopreparate (amestecuri speciale cu rădăcini de altei, frunze podbal, salvie, măceș, decoct Radicis Althaeae, ceai din floare de tei, pătlagină, coacăză neagră ș.a.) – în tuse persistentă de lungă durată |
| Vitamine pag. 34 | Toate formele | Vitamina C, multivitamine |
| Terapie de dezintoxicare, corectarea dezechilibrului acido-bazic și menținerea balanței energetice pag. 34pag. 35 | Gravă | Se administrează i/v: Sol. Glucozum 5-10% -500 ml; Sol. Natrii chloridum 0,9%-500 ml; Sol. Natrii lactatum + Natrii chloridum + Kalii chloridum + Calcii chloridum dihydricum -500 ml. Volumul de lichide pentru 24 de ore va fi egal cu necesarul fiziologic de lichide, i.v. se va administra 1-2 l/zi - în concordanță cu diureza |
| Diuretice pag. 35 | Gravă | Sol. Furosemidum 10-60 mg/zi i/m sau i/v; Comp. Spironolactonum 25-50 mg/zi |
| Sedative și anticonvulsive pag. 35 | Gravă | Tab. Phenobarbitalum 100 mg 1-2 ori pe zi per os; Sol. Diazepamum 0,2-0,3 mg/kg i/m sau i/v încet, doza poate fi repetată, dacă este necesar, după 30 până la 60 de minute |
| Corticoterapia pag. 35 | Gravă | Sol. Prednisolon 30 – 240 mg i/m, i/v în doză nictemerală; Sol. Dexametazonă 4 - 40 mg i/m, i/v în doză nictemerală |
Vaccinuri antigripale
- Vaccinuri gripale cu virioni fragmentați - vaccin gripal - 0,5 ml i/m sau s/c.
- Vaccinuri gripale cu subunități antigenice – vaccin gripal inactivat - 0,5 ml i/m sau s/c.
Medicamentele protocolului compensate de CNAMtabel
- ParacetamolumCNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic
Antipiretic/analgetic în toate formele și la etapa prespitalicească: 500 mg x 3-4 ori/zi. pag. 33pag. 34
Fișa medicamentului → - IbuprofenumCNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic
Antipiretic/analgetic (și/sau cu paracetamol): 400 mg x 1-3 ori/zi. pag. 33pag. 34
Fișa medicamentului → - ClemastinumCNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic
Antihistaminic în toate formele: 1 comprimat ×2 ori/zi per os. pag. 34
Fișa medicamentului → - AcetylcysteinumCNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic
Expectorant (alternativă la bromhexin): 200 mg x 2-3 ori pe zi. pag. 35
Fișa medicamentului → - Natrii ChloridumCNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic
Dezintoxicare i/v în forma gravă: Sol. Natrii chloridum 0,9%-500 ml (și în soluția combinată). pag. 34
Fișa medicamentului → - FurosemidumCNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic
Diuretic în forma gravă și la etapa prespitalicească: 10-60 mg/zi i/m sau i/v. pag. 33pag. 35
Fișa medicamentului → - SpironolactonumCNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic
Diuretic în forma gravă: Comp. Spironolactonum 25-50 mg/zi. pag. 35
Fișa medicamentului → - PhenobarbitalumCNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic
Sedativ/anticonvulsiv în forma gravă și la etapa prespitalicească: 100 mg 1-2 ori pe zi per os. pag. 33pag. 35
Fișa medicamentului → - DiazepamumCNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic
Anticonvulsiv în forma gravă și la etapa prespitalicească: 0,2-0,3 mg/kg i/m sau i/v încet, repetat după 30 până la 60 de minute dacă este necesar. pag. 33pag. 35
Fișa medicamentului → - PrednisolonumCNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic
Corticosteroid în forma gravă și la etapa prespitalicească: 30 – 240 mg i/m, i/v în doză nictemerală (soluție). pag. 33pag. 35
Fișa medicamentului →
Urgențe și direcționare
Stările de urgență în gripă la etapa prespitaliceascătabel · 2 puncte1 diferență
Obligatoriu: acordarea primului ajutor și inițierea tratamentului în formele grave ale gripei, cu edem cerebral acut, laringotraheită stenozantă, complicații. pag. 12pag. 15
Semnele generale de pericol: vome repetate, anorexie, convulsii, tulburări de conștiență, semnele meningiene, complicații. La apariția lor și a stărilor de urgență se va acorda asistența prespitalicească de urgență și bolnavii de gripă se vor spitaliza în secția de terapie intensivă a spitalului de boli infecțioase sau somatice. pag. 33
În caz de gripă, forme grave, medicul de familie va apela „Ambulanța”, inițiind pe parcurs asistență medicală urgentă prespitalicească. pag. 45
Tratamentul stărilor de urgență la etapa prespitalicească
| Mecanismul de acțiune | Preparatele |
|---|---|
| Antipiretice | Paracetamolum: 500 mg x 3-4 ori/zi; și/sau Ibuprofenum 400 mg x 1-3 ori/zi; soluție litică i/m: Sol. Metamizoli natrium 50% -2 ml, Sol. Diphenhydraminum 1% -1 ml, Sol. Papaverinum 2% - 2 ml |
| Anticonvulsive | Tab. Phenobarbitalum 100 mg 1-2 ori pe zi per os; Sol. Diazepamum 0,2-0,3 mg/kg i/m sau i/v încet, doza poate fi repetată, dacă este necesar, după 30 până la 60 de minute |
| Diuretice | Sol. Furosemidum 10-60 mg/zi i/m sau i/v |
| Corticosteroizi | Sol. Prednisolonum 30 – 240 mg i/m, i/v în doză nictemirală; Sol. Dexamethazonum 4 - 40 mg i/m, i/v în doză nictemirală |
| Oxigen | Prin cateter nazal sau mască |
Spitalizarea și transportarea
- Șoc toxiinfecțios, gradele I, II, III — spitalizare după acordarea asistenței urgente, însoțit de echipa de Terapie intensivă mobilă, după caz. pag. 32
- Echipele AMU: obligatoriu aprecierea criteriilor de gravitate și evaluarea criteriilor de spitalizare; asigurarea posibilităților de transportare în staționarul de profil. pag. 13
Când se trimite la specialist8 puncte
- Recomandat: consultația specialistului a pacienților cu gripă forme grave și cu complicații (pneumonie, otite, sinuzite, etc.). pag. 12pag. 15
- Măsurile antiepidemice în focar se vor efectua în comun cu medicii infecționist și epidemiolog. pag. 11
- Tratamentul gripei formelor ușoare și medii la domiciliu și supravegherea pe parcursul bolii — de către infecționist în comun cu medicul de familie. pag. 15
- Caz confirmat clinic: diagnostic stabilit medical consultativ, cu participarea infecționistului și a epidemiologului. pag. 43
- La nivelul de staționar, la necesitate: consultația specialiștilor otorinolaringolog, neurolog, oftalmolog. pag. 16
- Supravegherea postexternare: la necesitate, consultul specialiștilor: neurolog, otorinolaringolog, oftalmolog, pulmonolog. pag. 39
- Dispensarizarea convalescenților după gripă cu complicații neurologice se va face cu consultul medicului neurolog. pag. 12pag. 13
- Recuperarea formelor grave cu sechele (conform programelor existente de recuperare și recomandărilor specialiștilor). pag. 13
Când se spitalizează10 puncte1 diferență
Criteriile de spitalizare a pacienților cu gripă (A-III)
- Bolnavii cu risc de agravare (dispnee la efort fizic sau în repaus, respirație îngreunată, cianoză, hemoptizie, dureri sau presiune în cutia toracică, confuzie, febră înaltă pe o durată mai mult de 3 zile, TA scăzută, vomă severă sau persistentă, hipoxie, deshidratare severă).
- Meningoencefalită.
- Meningită.
- Șoc toxiinfecțios, gradele I, II, III (după acordarea asistenței urgente, însoțit de echipa de Terapie intensivă mobilă, după caz).
- Gripa cu complicații.
- Gripa, forme ușoare și medii, în lipsa condițiilor de izolare la domiciliu sau pacienții din centre de plasament, aziluri etc.
De asemenea, conform protocolului
- Spitalizarea pacienților în formele grave, în saloane boxate; tratamentul formelor grave și complicate se va efectua în condiții de staționar. pag. 11pag. 12pag. 23
- Tratamentul gripei (formelor grave și complicate): în toate cazurile este indicată spitalizarea. pag. 16
- La apariția semnelor generale de pericol (vome repetate, anorexie, convulsii, tulburări de conștiență, semnele meningiene, complicații) se va acorda asistența prespitalicească de urgență și bolnavii se vor spitaliza în secția de terapie intensivă. pag. 33
- Obligatoriu: reevaluarea criteriilor de spitalizare (supravegherea formelor ușoare și medii pe parcursul bolii). pag. 12
Când se internează în terapie intensivă3 puncte1 diferență
- Forma gravă: tratamentul se va efectua în secțiile de terapie intensivă ale spitalelor raionale, municipale sau republicane. pag. 34
- La apariția semnelor generale de pericol (vome repetate, anorexie, convulsii, tulburări de conștiență, semnele meningiene, complicații) și a stărilor de urgență bolnavii de gripă se vor spitaliza în secția de terapie intensivă a spitalului de boli infecțioase sau somatice. pag. 33
- Șoc toxiinfecțios, gradele I, II, III: după acordarea asistenței urgente, însoțit de echipa de Terapie intensivă mobilă, după caz. pag. 32
Diagnostic și supraveghere
Cum se confirmă gripa la nivelul de asistență medicală primarătabel · 20 puncte3 diferențe
Suspectarea gripei: anamneza clinico-epidemiologică și datele obiective. Obligatoriu la nivelul AMP: anamneza clinico-epidemiologică, examenul obiectiv, determinarea gradului de severitate și de transportare a pacientului. Recomandat: examenul de laborator. pag. 11pag. 12
Anamneza: datele epidemiologice
- Contact cu bolnavul cu gripă cu 2-3 zile până la îmbolnăvire.
- Contact cu persoana purtătoare de virus gripal.
- Situație epidemică pe gripă în zona geografică, localitate.
- Cazuri de gripă în instituția școlară, preșcolară etc.
- Pacient din focar de gripă.
- Sezonul anului.
Anamneza: date clinice
Debut acut; febră; frisoane; astenie; cefalee; globalgii; mialgii și artralgii; dureri de gât; dureri retrosternale; anorexie; tuse seacă; strănut; nas înfundat; rinită; conjunctivită eritematoasă; congestie faringiană; stare generală alterată. pag. 27
Semnele și simptomele gripei necomplicate (A-III)
| Grupul | Semne și simptome |
|---|---|
| Semne generale | Febra (nespecifică persoanelor bătrâne), frison, astenie, fatigabilitate |
| Capul și organe ORL | Cefalee, congestie nazală, rinoree, răgușeală |
| Neuromuscular | Mialgie, artralgie, slăbiciuni, dureri retrosternale |
| Gastrointestinal (în dependență de vârstă) | Dureri abdominale, vome (mai mult comune dulților (așa în protocol)), diaree |
| Pulmoni | Tuse neproductivă, dureri pleurale |
Debut brusc cu semne și simptome respiratorii și sistemice, cu sau fără febră. pag. 25
Algoritmul general de conduită (A-III)
- Pacientul are semne și simptome sugestive pentru gripă (febră sau alte simptome respiratorii sugestive, deseori cu mialgii sau cefalee; unele persoane pot avea manifestări atipice - în special vârstnici, imunocompromiși) și este internat în spital → testăm la gripă; începem tratamentul empiric antiviral în timp ce rezultatele sunt în așteptare.
- Pacient neinternat cu semne sugestive pentru gripă sau cu semne și simptome atipice/complicații asociate cu gripa → vor influența rezultatele testelor managementul clinic al infecției? Da → testăm la gripă; începem tratamentul empiric antiviral în timp ce rezultatele sunt în așteptare.
- Rezultatele testelor nu vor influența managementul → gripa diagnosticată clinic; a iniția tratamentul antiviral empiric dacă pacientul se află în grupuri cu risc sporit de complicații postgripale, are maladie progresivă, se tratează în condiții de ambulatoriu.
- Simptome atipice: febră inexplicabilă sau afebril cu orice simptome respiratorii, în special la pacienții imunocompromiși sau cu risc crescut; complicații ale gripei, cum ar fi pneumonia sau altele; exacerbarea afecțiunilor cronice, cum ar fi astmul, BPOC, IC.
- Pacientul nu are semne și simptome sugestive, atipice sau complicații → testarea la gripă nu este indicată; a se lua în considerare alte etiologii și tratamente, în condiții de ambulatoriu.
Confirmarea de laborator
Diagnosticul pozitiv de gripă, suspectat în baza datelor clinice și epidemiologice se confirmă numai cu ajutorul testelor specifice de laborator: pag. 31
- Detectarea antigenului gripal în testul de imunofluorescență cu anticorpi fluorescenți.
- Izolarea virusului gripal din lavaje nazofaringiene pe culturi celulare.
- Evidențierea formării anticorpilor serici specifici față de virusurile gripale A și B (creșterea titrului de anticorpi specifici de 4 ori și mai mult în seruri pare) în RFC, RIHA, RIE.
- Determinarea ARN virusului gripal.
Nu există nici o metodă de diagnostic de laborator care ar permite stabilirea unui rezultat cert de 100%; în multe cazuri este necesar de a se efectua 2 sau mai multe metode de diagnostic, deseori se impune efectuarea repetată a investigațiilor de laborator. pag. 32
În epidemii diagnosticul se stabilește în baza datelor clinico-epidemiologice. Recomandat: investigații virusologice ale primelor cazuri suspecte de gripă. pag. 12
Grupurile de populație care necesită investigarea la gripă
| Perioada | Grupul |
|---|---|
| În sezonul gripal (A-III) | Debut acut cu simptome respiratorii, cu sau fără febră (toate vârstele) |
| În sezonul gripal (A-III) | Pneumonie (toate vârstele) |
| În sezonul gripal (A-III) | Acutizarea afecțiunilor cronice pulmonare (de exemplu, BCPO, astm bronșic), cu sau fără febră (toate vârstele) |
| În sezonul gripal (A-III) | Acutizarea sau apariția unor noi patologii cardiovasculare (de exemplu, insuficiență cardiacă, infarct miocardic sau accident cerebrovascular la adulți) sau stare mentală modificată, cu sau fără febră (toate vârstele) |
| În sezonul gripal (A-III) | Tulburări respiratorii acute severe, complicate sau progresive (agravare), fără un diagnostic alternativ (toate vârstele) |
| În sezonul gripal (A-III) | Pacienții spitalizați care dezvoltă noi simptome respiratorii acute, cu sau fără febră (toate vârstele) |
| Pe parcursul anului | Debut acut de simptome respiratorii, cu sau fără febră, în special cei cu risc crescut de complicații ale gripei, care sunt legate epidemiologic de recentele cazuri de gripă sau de focare (toate vârstele) (B-III) |
| Pe parcursul anului | Personalul medical care asigură asistență medicală pacienților cu gripă (A-II) |
| Pe parcursul anului | Personal medical, auxiliar sau vizitatorii unei instituții care are un focar de gripă (A-II) |
| Pe parcursul anului | Contact apropiat cu persoane cu suspiciune la gripă (familial, colectivități, cum ar fi îngrijirea copiilor, școala sau unitatea de asistență medicală) (B-III) |
| Pe parcursul anului | Călătorii care s-au întors recent din zone unde pot fi prezenți virușii gripali (A-II) |
| Pe parcursul anului | Grupuri de participanți la turnee, manifestări internaționale, tabere de vară, croaziere, militari (A-II) |
Teste de diagnostic în gripă
| Testul | Categoria | Tipul de virus gripal | Detectarea subtipurilor de virus gripal A | Durata testului | Performanța testului |
|---|---|---|---|---|---|
| Test rapid molecular (A-II) pag. 30 | Amplificarea acidului nucleic | ARN virusului gripal A/B | Nu | 15-30 min | Sensibilitate și specificitate înaltă |
| Test rapid gripal (A-II) pag. 30 | Detectarea Ag | Ag virusului gripal A/B | Nu | 10-15 min | Sensibilitate joasă/moderată (înaltă cu dispozitivul analizator), specificitate înaltă |
| Teste de imunofluorescență directă și indirectă (A-II) pag. 30 | Detectarea Ag | Ag virusului gripal A/B | Nu | 1-4 ore | Sensibilitate moderată, specificitate înaltă |
| Test molecular (A-II) pag. 30pag. 31 | Amplificarea acidului nucleic | ARN virusului gripal A/B | Da, dacă se utilizează praimeri pentru subtipuri | 1-8 ore | Sensibilitate și specificitate înaltă |
| Test molecular multiplex (A-II) pag. 31 | Amplificarea acidului nucleic | ARN virusului gripal A/B, alți agenți virali/bacterieni (ARN/ADN) | Da, dacă se utilizează praimeri pentru subtipuri | 1-2 ore | Sensibilitate și specificitate înaltă |
| Cultura virală rapidă (mixtă) (A-III) pag. 31 | Izolarea virusului | Virusul A/B | Da | 1-3 zile | Sensibilitate și specificitate înaltă |
| Cultura virală (țesut) (A-III) pag. 31 | Izolarea virusului | Virusul A/B | Da | 3-10 zile | Sensibilitate și specificitate înaltă |
Investigații paraclinice nespecifice
| Testele | Investigațiile | Semnele sugestive pentru gripă |
|---|---|---|
| Teste generale | Analiza generală a sângelui | Leucopenie, limfocitoză, neutropenie, VSH ușor crescut. În formele severe sau cu complicații: leucocitoză cu neutrofilie pronunțată, anemie, trombocitopenie |
| Teste generale | Analiza generală a urinei | Leucociturie, albuminurie rareori, microhematurie în formele grave |
| Investigații suplimentare | Analiza LCR (la necesitate) | Hipertensiv, fără modificări |
| Investigații suplimentare | Radiografia cutiei toracice | Modificări infiltrative |
Aceste teste nespecifice nu sînt necesare în formele comune de gripă, tratate ambulator; sînt utile în formele severe și complicate. Analiza generală a sângelui (leucopenie, limfocitoză, VSH normală) în gripă permite diferențierea ei de infecții respiratorii bacteriene (leucocitoză, neutrofilie, VSH accelerată). pag. 12pag. 31
Definiția de caz (supraveghere epidemiologică)
- Caz suspect — date epidemiologice: caracterul sezonier al maladiei cu apogee de morbiditate iarna-primăvară – lunile ianuarie-martie; înregistrarea cazurilor de gripă în localitatea dată, în localitățile vecine; contact cu bolnavii de gripă în limitele perioadei de incubație în familie, în colectivități de copii și de tineret.
- Caz suspect — date clinice: îmbolnăvirea cu debut brusc, febră 39-40°C, cefalee pronunțată, slăbiciune generală, inapetență, somnolență, mialgii, tuse uscată, dureri retrosternale.
- Caz confirmat: caz suspectat confirmat prin una sau prin mai multe metode de laborator — detectarea antigenelor gripale în frotiul din nazofaringe prin RIF; creșterea titrului de anticorpi gripali de 4 ori și mai mult în seruri pare; izolarea virusului gripal suspect, detectarea antigenului sau ARN virusului gripal.
- Caz confirmat clinico-epidemiologic: caz suspectat în lipsa datelor de laborator și unui contact stabilit în perioada a 2-5 zile cu un bolnav cu diagnostic confirmat de gripă; sau situație epidemiologică nefavorabilă pe gripă în teritoriu, sau deplasarea/vizita în ultimele 2-5 zile în/din localități cu situație epidemiologică pe gripă nefavorabilă.
- Caz confirmat clinic: caz suspect în lipsa datelor de laborator și epidemiologice, boală extrem de acută cu febră și cu toxicoză gravă, apariția la 1-2-a zi a semnelor de catar respirator, sau a sindroamelor caracteristice gripei (neurotoxicoză, de crup, hemoragic) cu diagnostic stabilit medical consultativ, cu participarea infecționistului și a epidemiologului.
Diagnosticul diferențial al gripei la adult
| Gripa | COVID-19 | Paragripa | Infecția rinovirală | Infecția RS | Infecția adenovirală | Infecția reovirală | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Agentul etiologic pag. 36 | Virusurile gripale A, B, C | SARS-CoV-2 | Parainfluenza | Rinovirus | Respirator sincitial virus | Adenovirus | Reovirus |
| Incubația pag. 36 | 1-3 zile | 2-14 zile (excepțional până la 28 zile) | 2-7 zile | 2-3 zile | 3-6 zile | 4-14 zile | 1-6 zile |
| Sindrom predominant pag. 36 | Intoxicație | Intoxicație; insuficiență respiratorie în unele cazuri (săptămâna a 2-a) | Cataral (laringotraheită) | Rinită catarală | Insuficiența respiratorie | Cataral | Cataral |
| Manifestarea intoxicației pag. 36 | Pronunțată | Moderat, pronunțat | Moderat | Slab | Moderat | Moderat | Slab, moderat |
| Durata (zile) intoxicației pag. 36 | 2-5 | 1-14 | 1-3 | 1-2 | 2-7 | 8-10 | 1-3 |
| Febra pag. 36 | ≥38,5 | 37-39 | 37-38 | Absentă, subfebrilă | 37-38 | ≥38,5 | 37-38 |
| Rinita pag. 36 | Din 2-3 zi în aproximativ 50% cazuri | Posibil | Obstrucție nazală | Seroasă, abundentă | Obstrucție nazală | Obstrucție nazală bruscă/ seroasă abundentă | Secreție nazală seroasă moderată |
| Afectarea căilor respiratorii pag. 37 | Faringită catarală, enantem vezicular și/sau hemoragic pe palatin | Faringita catarală, tusea seacă (uneori, din a 2-a săptămână, cu eliminări de spută), dureri în gât | Predominarea laringitei, tusea lătrătoare, laringotraheită stenozantă (uneori crup) | Respirație nazală dificilă sau absentă | Bronșită, posibil bronhospasm, tusea seacă în accese cu durată până la 21 zile, dureri retrosternale | Rinofaringită, bronșită, tusea umedă | Nazofaringita, tusea seacă rareori |
| Modificări pulmonare pag. 37 | Posibile pneumonii primare, preponderent la pacienții din grupurile de risc | Cazurile mai grave dezvoltă pneumonie severă, frecvent bilaterală, sindrom de detresă respiratorie acută | Lipsesc | Nu | Raluri uscate diseminate, rar – umede, de calibru mediu, semne de pneumonie (severă la vârstnici) | Lipsesc | Lipsesc |
| Tonzilita pag. 37 | Uneori (catarală) | Nu | Nu | Nu | Nu | Da (catarală) | Nu |
| Limfadenopatie pag. 37 | Nu | Nu | Rar | Nu | Nu | Da | Cervicali |
| Diarea pag. 37 | Rareori | Rareori | Nu | Nu | Nu | Posibil | — |
| Afectarea ochilor pag. 37 | Sclerită, conjunctivită | Nu | Nu | Nu | Nu | Conjunctivită membranoasă, foliculară, eritematoasă, keratoconjunctivită | Nu |
| Hepatomegalie pag. 38 | Nu | Uneori | Nu | Nu | Uneori | Posibil | Posibil |
| Afectarea SNC pag. 38 | Foarte rar meningoencefalita | Nu | Nu | Nu | Nu | Posibil meningita seroasă, foarte rar meningoencefalita | Nu |
| Metode de confirmare de laborator pag. 38 | Teste rapide; test de imunofluorescență directă și indirectă; test molecular; cultura virală | Probe recoltate din nazofaringe și secreții traheale (la pacienții intubați) pt RT-PCR pt COVID-19 | ELISA; test de imunofluorescență; test molecular; cultura virală | Test molecular; cultura virală | Imunofluorescență; ELISA; test molecular | Imunofluorescență; ELISA; test molecular | Test de imunofluorescență; test molecular |
Cum se apreciază severitatea gripeitabel · 16 puncte3 diferențe
Clasificarea gripei
- Forme clinice: tipică (manifestă); atipice (asimptomatică, frustă).
- După severitate: ușoară; medie; gravă; foarte gravă (hipertoxică).
- După evoluție: cu complicații — specifice (virus asociate) sau nespecifice (bacteriene; acutizarea/decompensarea maladiilor cronice); fără complicații.
Manifestările gripei conform severității formelor clinice
| Ușoară | Medie | Gravă | |
|---|---|---|---|
| Febră; semne de intoxicație pag. 23pag. 24 | Febră până la 38,5°C | Febră de la 38,6°C până la 39,5°C | Febră mai mult de 39,6°C; cefalee intensă, artralgii, mialgii, insomnie, anorexie |
| Pulsul și TAS pag. 24 | Puls – sub 90 bătăi pe minut, TAS – 110 mmHg și mai mult | Puls – 90-120 bătăi pe minut, TAS – mai puțin de 110 mmHg | Puls – mai mult de 120 bătăi pe minut, posibil aritmic, TAS – mai puțin de 90 mmHg; zgomotele cardiace atenuate |
| Frecvența respiratorie pag. 24 | 16-23 | 24-28 | 29 și mai mult |
| Acuze, semne respiratorii catarale, tuse pag. 24 | Cefalee și semne catarale (tuse, guturai) moderate | Tuse uscată, chinuitoare, cu dureri retrosternale | Tuse chinuitoare, cu dureri retrosternale |
| Grețuri pag. 24 | Lipsă | Posibil | Frecvent |
| Vome pag. 24 | Lipsă | Lipsă | Posibil |
| Complicații pag. 24 | Lipsă | Posibil | Posibil |
| Sindrom meningean pag. 24 | Lipsă | Lipsă | Posibil |
| Conștiența pag. 24 | Lipsă | Lipsă | Stupor, sopor |
| Convulsii pag. 24 | Lipsă | Lipsă | Posibil |
| Halucinații pag. 24 | Lipsă | Lipsă | Posibil |
| Durata maladiei pag. 24 | Până la 6 zile | 6-8 zile | 9 zile și mai mult |
Manifestările clinice în gripă (examenul fizic)
| Forma | Manifestările clinice |
|---|---|
| Ușoară | Temperatura corporală normală sau crescută până la 38,5°C; semne de intoxicație slab pronunțate sau lipsesc; semne respiratorii moderate |
| Medie | Febra 38,5-39°C; sindrom toxic moderat; anorexie; agitație sau adinamie; astenie; cefalee stabilă. Posibile: sindrom laringotraheită stenozantă, sindrom bronhoobstructiv, sindrom abdominal, sindrom de afectare pulmonară segmentară |
| Gravă | Febra 40-40,5°C; toxicoza infecțioasă cutanată, pronunțată (neurotoxicoză); hiperestezie; cefalee stabilă; tremor; halucinații; convulsii scurte clonice; vome repetate. Posibile: sindrom hemoragic, laringotraheită stenozantă, sindrom bronhoobstructiv |
| Hipertoxică | Neurotoxicoză avansată; șoc toxiinfecțios; SCID |
În forme grave (anamneza)
- Excitație psihomotorie.
- Temperatura este de 39,5-40,5°C.
- Labilitate emoțională.
- Tulburări de conștiință (obnubilare sau lipsa ei).
- Accese convulsive.
- Halucinații.
- Sindrom hemoragic.
Severitatea gripei depinde de mai mulți factori
- Adulții ≥65 ani.
- Persoanele cu patologii pulmonare cronice (inclusiv astmă bronșic), cardiovasculare (cu excepția hipertensiunii arteriale ca unică manifestare), renale, hepatice, hematologice sau tulburări metabolice (inclusiv diabet zaharat) sau afecțiuni neurologice și de neurodezvoltare (paralizia cerebrală, epilepsia, accident vascular cerebral, retard mintal, retard în dezvoltare moderat până la sever, distrofie musculară sau leziuni ale măduvei spinării).
- Persoanele cu imunosupresie, inclusiv cele cauzate la administrarea de medicamente (patologie hematologică, transplantul de organe), infecția HIV.
- Femeile gravide sau postpartum (în termen de 2 săptămâni de la naștere).
- Persoanele cu obezitate severă (IMC ≥40 kg/m2).
- Persoanele implicate în asigurarea asistenței medicale (în special cei din serviciul paliativ).
Manifestările clinice și paraclinice ale sindroamelor principale
| Sindromul clinic | Manifestările clinice | Investigațiile paraclinice |
|---|---|---|
| Sindrom de neurotoxicoză | Febră malignă 39-40°C, vome repetate, cefalee, fotofobie, agitație, iritabilitate, delir, convulsii tonico-clonice, tulburări de conștiență (sopor), hiperestezie cutanată, mialgii, semne meningiene (redoarea cefei, semnele Kernig, Brudzinski), tahicardie, tahipnee | Leucocitoză moderată, limfocitoză, VSH accelerat, LCR fără modificări citologice |
| Sindrom de laringotraheită stenozantă | Tuse „lătrătoare”, voce răgușită, dispnee inspiratorie, respirație zgomotoasă, insuficiență respiratorie acută, cianoză, acrocianoză | Leucocitoză moderată, limfocitoză, VSH accelerat |
| Sindrom bronhoobstructiv (astmatiform) | Tuse uscată neproductivă, dispnee expiratorie, paliditate a tegumentelor, cianoză periorală | Leucocitoză moderată, limfocitoză, VSH accelerat |
| Sindrom abdominal | Inapetență, grețuri, vome, dureri abdominale, uneori diaree, scaune lichide, 2-3 ori/zi fără manifestări patologice, sindrom pseudoapendicular, „limbă de porțelan”, constipații | Leucocitoză moderată, limfocitoză, VSH accelerat |
| Sindrom hemoragic | Epistaxis, erupții hemoragice – peteșii, hemoptizie | Leucocitoză moderată, limfocitoză, VSH accelerat, anemie |
Manifestări clinice ale sindroamelor principale în gripă
| Sindromul | Manifestările clinice |
|---|---|
| De impregnare infecțioasă (de intoxicație) pag. 24 | Febră 38,5-40, cefalee, dureri oculare, mialgii, artralgii, fatigabilitate |
| De laringotraheită stenozantă pag. 24 | Tuse „lătrătoare”; senzație de frigere, prurit și durere după stern; voce răgușită; dispnee inspiratorie; respirație zgomotoasă; insuficiență respiratorie acută; cianoză, acrocianoză |
| Bronhoobstructiv (astmatiform) pag. 24 | Tuse uscată neproductivă, dispnee expiratorie, paliditate a tegumentelor, cianoză periorală |
| Abdominal pag. 24pag. 25 | Inapetență, grețuri, vome, dureri abdominale, diaree, scaune lichide, 2-3 ori/zi fără manifestări patologice |
| Meningeal pag. 25 | Cefalee, vome, redoarea mușchilor occipitali, uneori conștiență obnubilată |
| Hemoragic pag. 25 | Epistaxis, erupții hemoragice – peteșii, hemoptizie |
| De detresă respiratorie acută pag. 25 | Tahicardie, tahipnee, crepitații pe întregul câmp pulmonar, cianoză, auscultativ diminuarea respirației cu apariția ralurilor bronșice, diminuarea PaO2 și PaCO2 în sângele arterial, scăderea debitului cardiac |
Manifestările clinice și complicațiile asociate gripei (A-III)
| Populația | Manifestările clinice/complicațiile |
|---|---|
| Adulții pag. 25pag. 26 | Parotidită; bronșită; sinusită; boli respiratorii reactive; pneumonie; miocardită, pericardită; miozită; rabdomioliză; coinfecție bacteriană invazivă; coinfecție fungică invazivă (rar); șoc toxico-infecțios (în cazul S. aureus sau St. pyogenes); manifestări cardiovasculare acute (insuficiență cardiacă, infarct miocardic, accident vascular cerebral); insuficiență renală acută (cu rabdomioliză sau insuficiență poliorganică); encefalopatie sau encefalită; acutizări ale patologiilor cronice |
| Bătrânii pag. 26 | Pneumonie; coinfecție bacteriană invazivă; miozită; acutizări ale patologiilor cronice |
| Grupuri speciale: gravide și femeile post-partum pag. 26 | Deshidratare; pneumonie; boli cardiovasculare; naștere prematură; avort spontan |
| Grupuri speciale: imunocompromiși, imunodeprimați pag. 26 | Complicații similare cu pacienții imunocompetenți, dar cu pneumonie severă și sindrom de detresă respiratorie acută mai frecvent |
| Toate vârstele pag. 26 | Insuficiență respiratorie; sindrom de detresă respiratorie acută; insuficiență poliorganică; septicemie; insuficiență hepatică |
Supravegherea pacienților cu gripă51 puncte
La domiciliu (formele ușoare și medii)
- Obligatoriu: contactul cu pacientul și aprecierea eficienței tratamentului (după 48–72 ore), vizită activă.
- Obligatoriu: reevaluarea criteriilor de spitalizare.
- Obligatoriu: monitorizarea tratamentului.
- Tratamentul la domiciliu — în caz de prezență a condițiilor de izolare și a supravegherii medicale la fiecare 2-3 zile.
Supravegherea medicală la domiciliu va dura 5-7 zile de la debutul bolii. Se vor efectua: pag. 33
- Termometria.
- Frecvența respirației într-un minut.
- Frecvența pulsului și a bătăilor cardiace.
- Auscultația și percuția plămânilor.
- Examinarea semnelor meningiene.
- Inspecția cavității bucale și nazale, a urechilor.
- Educația pacienților și îngrijitorilor/familiei despre recunoașterea semnelor de pericol.
- Persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supravegheate medical pe durata a 7 zile de la ultima expunere la sursa de infecție. pag. 23
- În cazul gripei necomplicate, boala acută se remite în general după o perioadă de 2-5 zile și în cele mai multe cazuri se constată recuperarea completă după o săptămână; astenia postgripală poate persista câteva săptămâni, în special la vârstnici. pag. 39
În tratamentul de spital: monitorizarea (tabelul 14)
Monitorizarea clinică — examen clinic general cu înregistrarea: pag. 32
- Temperatura.
- Pulsul.
- Tensiunea arterială.
- Frecvența și caracterul respirației.
- Saturarea cu oxigen.
- Modificările de comportament.
- Prezența și intensitatea sindromului hemoragic.
- Diureza.
- Greutatea corporală.
Monitorizarea paraclinică: pag. 32
- Ionograma (K, Na, Cl, Ca) sângelui.
- Echilibrul acido-bazic.
- Hemoleucograma.
- Trombocitele.
- Ureea.
- Creatinina.
- Probe hepatice — ALAT, ASAT, bilirubina și fracțiile ei.
- Proteina C reactivă (PCR).
- Glucoza.
- Indicele protrombinei.
- Timpul de coagulare a sângelui.
- Grupa de sânge.
- Rh-factor.
- Radiografia pulmonară.
- Electrocardiograma.
- Puncția lombară cu examenul LCR.
- Fundul ochiului.
- Examen virusologic.
- Examen serologic.
- Examen bacteriologic la necesitate.
- Consultația specialiștilor de profil la necesitate.
- Timpul de sângerare, timpul de tromboplastină parțial activat (TTPA), D-dimerii, fibrinogenul, complexele plasmină-antiplasmină și/sau trombină-antitrombină, necesare pentru monitorizarea tratamentului sindromului CID.
Externarea
- Criteriile de externare: vindecare clinică; lipsa de complicații. pag. 39
- Extrasul din foaia de observație obligatoriu va conține: diagnosticul precizat desfășurat; rezultatele investigațiilor efectuate; recomandările explicite pentru pacient; recomandările pentru medicul de familie și medicul infecționist. pag. 17
Supravegherea postexternare
- Supravegherea medicului de familie. La necesitate, consultul specialiștilor: neurolog, otorinolaringolog, oftalmolog, pulmonolog.
- Durata în neurotoxicoză sau în convulsii febrile – 1 an, în meningită – 2 ani.
- Frecvența: în primul an – o dată în 3 luni, în al doilea an – o dată în 6 luni.
- Multivitamine în lunile toamnei și primăverii.
- În perioada de 6 luni sunt contraindicate vaccinările profilactice, tratamentul balnear.
Învățați pe această temă
Protocoalele se revizuiesc. Primiți notificare când ministerul actualizează un protocol din specialitatea „Boli infecțioase” — fără a verifica site-ul manual.