Platforma Med Expert Education
Boli infecțioasePCN-370martie 2020

Gripa la adult

Ordinul MSMPS nr.267 din 16.03.2020

Esențialul protocolului — pe întrebările medicului

Baza fișei: PCN-370, Chișinău 2020; aprobat prin ordinul MSMPS nr. 267 din 16.03.2020 (elaborat martie 2020; revizuirea următoare: 2025)
Sursa — Ministerul Sănătății al RM. Fișa este o sinteză prelucrată a protocolului oficial: prescurtată, tradusă și grupată după întrebările medicului. Sunt posibile inexactități: înainte de decizie verificați PDF-ul protocolului. Dacă ați observat o inexactitate, vă rugăm neapărat să ne semnalați. Semnalați o inexactitate →

Tratament la consultație

Tratamentul gripeitabel · 46 puncte5 diferențe
Unde se tratează
  • Formele ușoară și medie: în majoritatea cazurilor nu este necesară spitalizarea. Recomandat (în caz de prezență a condițiilor de izolare și a supravegherii medicale la fiecare 2-3 zile): antipiretice, antivirale, vitamine. pag. 12
  • Forma ușoară și medie: tratamentul poate fi efectuat la domiciliu sau în secțiile spitalelor raionale, municipale, republicane. pag. 34
  • Tratamentul formelor grave și complicate se va efectua în condiții de staționar; forma gravă — în secțiile de terapie intensivă ale spitalelor raionale, municipale sau republicane. pag. 12pag. 34
  • Obligatoriu: izolarea pacienților pentru 5-7 zile la domiciliu (în formele ușoare și medii) și spitalizarea pacienților (în formele grave), în saloane boxate. pag. 11pag. 23
La nivelul de asistență medicală spitalicească
  • Obligatoriu (numai în stări de urgență): se continuă tratamentul inițiat la etapa prespitalicească (tabelul 17). pag. 16
  • Tratamentul gripei (formelor grave și complicate): în toate cazurile este indicată spitalizarea; tratamentul gripei se va efectua conform severității bolii. Obligatoriu: tratamentul neurotoxicozei; tratamentul șocului toxiinfecțios; tratamentul laringotraheitei stenozante; tratamentul complicațiilor (conform programelor existente), vezi „Ghidul practic de management al complicațiilor severe ale gripei”, a.2020. pag. 16pag. 17
Tratamentul antiviral
  • Baza terapiei specifice a gripei o constituie inhibitori de neuraminidază (Oseltamivirum, Zanamivirum, Peramivirum) și Baloxavir marboxil: în tabelul 15 — inhibitori de endonuclează, în sumarul recomandărilor — „inhibitori de endoprotează” (vezi contradicțiile) (A-I). pag. 5pag. 33
  • Pacientul internat cu semne sugestive pentru gripă: testăm la gripă; începem tratamentul empiric antiviral în timp ce rezultatele sunt în așteptare (A-III). pag. 18
  • Gripa diagnosticată clinic: a iniția tratamentul antiviral empiric dacă pacientul se află în grupuri cu risc sporit de complicații postgripale, are maladie progresivă; se tratează în condiții de ambulatoriu (A-III). pag. 18
  • Deciziile privind inițierea tratamentului antiviral nu trebuie să aștepte confirmarea de laborator a gripei. pag. 22
  • De regulă, tratamentul gripei, forme ușoare și medii, durează 5-7 zile. Administrarea medicamentului poate fi întreruptă doar de medicul Dvs. (ghidul pacientului). pag. 45
Tratament nemedicamentos
  • Regimul zilei, forma ușoară și medie: regim „la pat” până la normalizarea temperaturii corpului; măsuri generale de auto-îngrijire, cum ar fi ore suplimentare de odihnă; igiena cavității nazale și bucale.
  • Regimul zilei, forma gravă: repaus la pat 1,5-2 săptămâni, apoi parțial liber.
  • Regim dietetic: se recomandă dietă hidro-lacto-zaharată pe toată perioada febrilă. Alimentație calorică, suficientă conform vârstei, bogată în vitamine.
  • Terapia de detoxifiere: apă minerală plată, ceaiuri, compoturi, sucuri de fructe, lapte în volum de 2-3 litri pe zi în funcție de vârstă și de toleranța pacientului.
  • Vitamine: rezistența organismului poate fi stimulată prin administrarea vitaminei C, multivitaminelor.
Tratament simptomatic

În toate formele: antipiretice/analgetice, antihistaminice, decongestive și spray-uri nazale, preparate antitusive și expectorante. În forma gravă suplimentar: terapie de dezintoxicare i/v și corectarea dezechilibrului acido-bazic, diuretice, sedative și anticonvulsive, corticoterapia. Dozele — în secțiunea „Preparate și doze”. pag. 34pag. 35

Profilaxia specifică: vaccinarea

Imunoprofilaxia prin vaccinare corect efectuată este eficientă: dacă tipul de virus circulant este strâns înrudit cu cel din compoziția vaccinului, se realizează o protecție de 50-80% față de infecție. Nivelul maxim al anticorpilor este atins la 4 săptămâni după vaccinare. Vaccinurile cu virus inactivat pot fi administrate pe perioada epidemiei. pag. 19pag. 20

Obligatoriu: vaccinarea anuală specifică a personalului neimun. Recomandat: vaccinarea antigripală anuală persoanelor cu grad ridicat de risc. pag. 11pag. 13

  • Persoanele indiferent de vârstă cu boli cronice: pulmonare (inclusiv astm), cardiovasculare (cu excepția hipertensiunii arteriale singure), renale, hepatice, hematologice, tulburări metabolice (inclusiv diabet zaharat) sau afecțiuni neurologice, cum ar fi paralizia cerebrală, epilepsia, accident vascular cerebral, dizabilități intelectuale, distrofie musculară sau leziune a măduvei spinării.
  • Persoanele cu risc crescut pentru forme severe de boală sau de a face complicații ale infecției gripale.
  • Persoanele care pot transmite gripa celor cu risc crescut la complicațiile datorate gripei.
  • Persoanele care locuiesc în instituții cu caracter de internare prelungită.
  • Persoanele ce călătoresc în zonele tropice, în orice perioadă a anului.
  • Personalul medical (medicii, cadrele sanitare medii, personalul auxiliar din spitale și unități sanitare ambulatorii), cu prioritate cei din maternități, secții de terapie intensivă, stații de salvare.
  • Personalul serviciilor comunitare esențiale (vameși, pompieri, polițiști, militari etc.).
  • Lucrători din transporturi.
  • Personalul din colectivitățile de copii (elevi, studenți) și bătrâni.
  • Studenți și rezidenți ale instituțiilor medicale.
  • Gravidele aflate în trimestrele II și III în timpul sezonului rece al anului (recomandarea OMS); dacă gravida prezintă un risc crescut de a face complicații datorită gripei, vaccinarea poate fi făcută și în primul trimestru de sarcină.
Contraindicații la vaccinarea antigripală
  • Cu vaccin gripal subunitar: reacții alergice serioase la administrarea anterioară de vaccinuri; alergie la una dintre componentele vaccinului (de exemplu ovalbumină); boala acută cu febră.
  • Cu vaccinuri cu viruși vii atenuați sau inactivați, contraindicațiile sînt mai numeroase, incluzînd: afecțiunile acute; alergie la ou (ovalbumina); astm bronșic; afecțiuni ale sistemului nervos; afecțiuni cronice pulmonare și ale căilor respiratorii superioare; insuficiență cardiovasculară; afecțiuni renale; afecțiuni ale sistemului endocrin; afecțiuni sangvine; sarcina. (Așa în protocol: contrazice recomandarea de vaccinare a bolnavilor cronici și a gravidelor — vezi contradicțiile.)
Chimioprofilaxia antivirală
  • Pacienții din grupele cu risc și cei care vin în contact cu aceștia, care nu au fost vaccinați până la momentul declanșării epidemiei.
  • Persoanele imunodeficitare care dau un răspuns imun insuficient la vaccinare: profilaxia cu preparate antivirale suplimentar la vaccinare.
  • Persoanele din grupele cu risc, alergici la ovalbumină.
  • Atunci când există pericolul pandemiei, iar vaccinul nu este disponibil: inhibitori ai neuraminidazei.
  • În cazul în care tulpina vaccinului nu coincide cu cea epidemică (eveniment extrem de rar).
  • Pentru controlul epidemiei în comunități închise (instituții de îngrijire).
Chimioprofilaxia personalului
  • Protecția personalului la nivelul de asistență medicală primară, specializată de ambulator și spitalicească — recomandat: chimioprofilaxia persoanelor nevaccinate din grupele de risc (caseta 5; tabelul 3). pag. 11pag. 14pag. 16
  • Protecția personalului la nivelul de asistență medicală urgentă — recomandat: chimioprofilaxia post expunere a personalului nevaccinat din grupele de risc (caseta 5; tabelul 3). pag. 13

Pre-expunere (clinicienii pot lua în considerare): pag. 22

  • Pe durata sezonului gripal pentru adulți și copii cu vârsta ≥3 luni, care prezintă un risc foarte mare de complicații și pentru care vaccinarea este contraindicată, indisponibilă sau se așteaptă să aibă o eficacitate scăzută (persoanele imunocompromise) (C-II).
  • Pe durata sezonului gripal pentru adulți și copii cu vârste ≥3 luni care prezintă cel mai mare risc de complicații, cum ar fi pacienții cu transplant de celule stem hematopoietice în primele 6-12 luni posttransplant și destinatarii transplantului pulmonar (B-II).
  • Pe termen scurt în asociere cu administrarea promptă a vaccinului gripal inactivat pentru adulții și copiii cu vârsta ≥3 luni cu risc crescut de complicații, atunci când activitatea de gripă a fost detectată în comunitate și se aștepta ca vaccinul antigripal să fie eficient (C-II).
  • Pe termen scurt pentru adulții nevaccinați, inclusiv personalul medical, și pentru copiii cu vârste ≥3 luni în contact strâns cu persoane cu risc crescut, în perioadele de activitate gripală, când vaccinarea este contraindicată sau indisponibilă și aceste persoane cu risc crescut nu pot efectua chimioprofilaxie antivirală (C-III).
  • Educarea pacienților pentru a asigura inițierea empirică timpurie a tratamentului antiviral ca alternativă la chimioprofilaxia antivirală (C-III).

Post-expunere: pag. 22

  • Clinicienii pot lua în considerare inițierea chimioprofilaxiei antivirale după expunere cât mai curând posibil, în mod ideal nu mai târziu de 48 de ore după expunere, timp de 7 zile după cea mai recentă expunere (A-III) (în tabelul 3 — 10 zile, vezi contradicțiile). pag. 22pag. 23
  • Se recomandă administrarea de un NAI (zanamivir inhalator sau oseltamivir oral) (A-II). pag. 22
  • Nu se administrează chimioprofilaxie antivirală dacă au trecut > 48 de ore de la expunere. Tratamentul antiviral empiric cu doză întreagă trebuie inițiat imediat după apariția simptomelor (A-III). pag. 22
  • Persoanele care primesc chimioprofilaxie după expunere și devin simptomatice: testare la gripă și tratament antiviral, de preferință cu un medicament cu un profil de rezistență diferit dacă nu este contraindicat (A-III). pag. 22
Măsuri antiepidemice în focar
DirecțiaMăsurile
Măsuri față de sursa de infecțieDepistare precoce și activă a pacienților (anamneza epidemiologică, datele clinice și examenul de laborator); declarare și raportare: numerică, trimestrială; săptămânală sau zilnică în epidemii; izolare: 5-7 zile în formele ușoare și medii - la domiciliu, iar cele grave se spitalizează în saloane boxate; izolarea rapidă a bolnavilor cu gripă și limitarea sau evitarea accesului la locul de muncă, în mijloacele de transport public, în locuri publice; depistarea activă a altor bolnavi și a persoanelor care au contactat cu ei cu izolarea lor temporară la domiciliu; aerisirea încăperilor, curățenia; spălarea pe mâini cu apă și săpun; dezinfecția veselei bolnavului
Măsuri față de căile de transmitereDezinfecția continuă și finală nu sînt necesare, sînt suficiente aerisirea și curățenia încăperilor; educația sanitară, privind riscurile transmiterii infecției
Măsuri față de cei receptiviLimitarea contactului membrilor de familie cu bolnavul; în epidemii se recomandă suspendarea activității temporar a școlilor, cinematografelor și altor instituții; persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supravegheate medical pe durata a 7 zile de la ultima expunere la sursa de infecție; folosirea măștilor din tifon; evitarea aglomerației din mijloacele de transport în comun, magazinelor; în cazul apariției gripei în unități spitalicești sau pentru asistența medico-socială se va institui carantină
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Cui se indică antiviralele în ambulatoriu
Algoritmul: gripa diagnosticată clinic — a iniția tratamentul antiviral empiric dacă pacientul se află în grupuri cu risc sporit de complicații postgripale, are maladie progresivă. pag. 18Ghidul pacientului: diagnosticul de gripă, odată stabilit, indică inițierea imediată a tratamentului simptomatic și etiologic; la nivelul AMP, tratamentul formelor ușoare și medii la domiciliu: recomandat antipiretice, antivirale, vitamine. pag. 12pag. 45
Perioada vaccinării
Caseta 1: perioada optimă septembrie - noiembrie; C.2.2.1: perioada 1 octombrie – decembrie. pag. 19pag. 20Nivelul AMP: vaccinarea antigripală anuală persoanelor cu grad ridicat de risc începînd cu 15 octombrie; nivelul specializat: începînd cu luna octombrie; indicatorul de monitorizare: lunile octombrie-noiembrie. pag. 11pag. 14pag. 41
Contraindicațiile vaccinurilor inactivate versus grupurile cărora le este recomandată vaccinarea
Caseta 3: cu vaccinuri cu viruși vii atenuați sau inactivați contraindicațiile includ: afecțiunile acute, alergie la ou, astm bronșic, afecțiuni ale sistemului nervos, afecțiuni cronice pulmonare și ale căilor respiratorii superioare, insuficiență cardiovasculară, afecțiuni renale, afecțiuni ale sistemului endocrin, afecțiuni sangvine, sarcina. pag. 21Caseta 2: vaccinarea este recomandată persoanelor indiferent de vârstă cu boli cronice pulmonare (inclusiv astm), cardiovasculare, renale, hepatice, hematologice, tulburări metabolice (inclusiv diabet zaharat), afecțiuni neurologice, precum și gravidelor în trimestrele II și III (cu risc crescut de complicații — și în primul trimestru). Caseta 1: vaccinurile cu virus inactivat pot fi administrate pe perioada epidemiei. Caseta 4: vaccinul cu subunități antigenice — „vaccin gripal inactivat”. C.2.2.1: principalele măsuri — vaccinurile cu virus inactivat, trivalente. Tabelul 2: contraindicațiile care limitează întrebuințarea la persoanele cu risc sporit de complicații postgripale sunt indicate pentru vaccinurile de generația I (cu virus întreg inactivat sau atenuat). pag. 19pag. 20pag. 21
Clasa preparatului Baloxavir marboxil
Sumarul recomandărilor: „inhibitori de endoprotează (Baloxavir marboxil)”. pag. 5Tabel 15: „Inhibitori de endonuclează (A-I)” — Baloxavir marboxil. pag. 33
Durata chimioprofilaxiei post-expunere
Tabelul 3: Oseltamivirum 75 mg/zi și Zanamivirum 10 mg — 10 zile. pag. 23Caseta 5: chimioprofilaxia post-expunere — timp de 7 zile după cea mai recentă expunere. pag. 22
Verificat pe paginile protocolului
Preparate și doze în gripătabel · 2 puncte2 diferențe
Tratamentul antiviral (A-I)
PreparatulGrupul populaționalDoza de tratament
Oseltamivirum (oral)Adulți75 mg x 2 ori/zi
Oseltamivirum (oral)Gravide (indiferent de trimestru)75 mg x 2 ori/zi
*Zanamivirum (inhalator)Adulți10 mg (două pufuri câte 5 mg) x 2 ori/zi
*Peramivirum (i/v)Adulți600 mg x 1 dată/zi
**Baloxavir marboxil (oral)Adulți 40-80 kg (așa în protocol: masa de 80 kg se încadrează și în acest rând, și în „≥80 kg”)40 mg x 1 dată/zi
**Baloxavir marboxil (oral)Adulți ≥80 kg80 mg x 1 dată/zi

Oseltamivirum, Zanamivirum, Peramivirum — inhibitori de neuraminidază; Baloxavir marboxil — inhibitor de endonuclează. * — Influenza NICD recommendations; ** — FDA. Durata tratamentului nu este indicată în tabel. pag. 33

Chimioprofilaxia persoanelor de contact
PreparatulModul de administrareDurata administrării
Oseltamivirum75 mg/zi10 zile
Zanamivirum10 mg (5 mg - 2 pufuri)10 zile
Tratamentul conform severității maladiei
GrupulFormaPreparatele
Antipiretice/analgetice pag. 34Toate formeleParacetamolum: 500 mg x 3-4 ori/zi; și/sau Ibuprofenum 400 mg x 1-3 ori/zi
Antihistaminice pag. 34Toate formeleClemastinum 1 comprimat ×2 ori/zi per os sau Suprastin 25 mg ×2 ori/zi per os sau Zaditen 1mg×2 ori/zi, per os
Decongestive și spray-uri nazale pag. 35Toate formeleSol. Naphazolinum 0,1% intranazal câte 1-2 pic. x 3 ori/zi – 3 zile sau Sol. Protargol 1% intranazal câte 1-2 pic. x 3 ori/zi – 3 zile
Prepate antitusive și expectorante pag. 35Toate formeleBromhexin 8 mg x 4 ori pe zi sau Acetylcysteinum 200 mg x 2-3 ori pe zi; fitopreparate (amestecuri speciale cu rădăcini de altei, frunze podbal, salvie, măceș, decoct Radicis Althaeae, ceai din floare de tei, pătlagină, coacăză neagră ș.a.) – în tuse persistentă de lungă durată
Vitamine pag. 34Toate formeleVitamina C, multivitamine
Terapie de dezintoxicare, corectarea dezechilibrului acido-bazic și menținerea balanței energetice pag. 34pag. 35GravăSe administrează i/v: Sol. Glucozum 5-10% -500 ml; Sol. Natrii chloridum 0,9%-500 ml; Sol. Natrii lactatum + Natrii chloridum + Kalii chloridum + Calcii chloridum dihydricum -500 ml. Volumul de lichide pentru 24 de ore va fi egal cu necesarul fiziologic de lichide, i.v. se va administra 1-2 l/zi - în concordanță cu diureza
Diuretice pag. 35GravăSol. Furosemidum 10-60 mg/zi i/m sau i/v; Comp. Spironolactonum 25-50 mg/zi
Sedative și anticonvulsive pag. 35GravăTab. Phenobarbitalum 100 mg 1-2 ori pe zi per os; Sol. Diazepamum 0,2-0,3 mg/kg i/m sau i/v încet, doza poate fi repetată, dacă este necesar, după 30 până la 60 de minute
Corticoterapia pag. 35GravăSol. Prednisolon 30 – 240 mg i/m, i/v în doză nictemerală; Sol. Dexametazonă 4 - 40 mg i/m, i/v în doză nictemerală
Vaccinuri antigripale
  • Vaccinuri gripale cu virioni fragmentați - vaccin gripal - 0,5 ml i/m sau s/c.
  • Vaccinuri gripale cu subunități antigenice – vaccin gripal inactivat - 0,5 ml i/m sau s/c.
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Durata chimioprofilaxiei post-expunere
Tabelul 3: Oseltamivirum 75 mg/zi și Zanamivirum 10 mg — 10 zile. pag. 23Caseta 5: chimioprofilaxia post-expunere — timp de 7 zile după cea mai recentă expunere. pag. 22
Clasa preparatului Baloxavir marboxil
Sumarul recomandărilor: „inhibitori de endoprotează (Baloxavir marboxil)”. pag. 5Tabel 15: „Inhibitori de endonuclează (A-I)” — Baloxavir marboxil. pag. 33
Verificat pe paginile protocolului
Medicamentele protocolului compensate de CNAMtabel
  • Paracetamolum
    CNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic

    Antipiretic/analgetic în toate formele și la etapa prespitalicească: 500 mg x 3-4 ori/zi. pag. 33pag. 34

    Fișa medicamentului →
  • Ibuprofenum
    CNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic

    Antipiretic/analgetic (și/sau cu paracetamol): 400 mg x 1-3 ori/zi. pag. 33pag. 34

    Fișa medicamentului →
  • Clemastinum
    CNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic

    Antihistaminic în toate formele: 1 comprimat ×2 ori/zi per os. pag. 34

    Fișa medicamentului →
  • Acetylcysteinum
    CNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic

    Expectorant (alternativă la bromhexin): 200 mg x 2-3 ori pe zi. pag. 35

    Fișa medicamentului →
  • Natrii Chloridum
    CNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic

    Dezintoxicare i/v în forma gravă: Sol. Natrii chloridum 0,9%-500 ml (și în soluția combinată). pag. 34

    Fișa medicamentului →
  • Furosemidum
    CNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic

    Diuretic în forma gravă și la etapa prespitalicească: 10-60 mg/zi i/m sau i/v. pag. 33pag. 35

    Fișa medicamentului →
  • Spironolactonum
    CNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic

    Diuretic în forma gravă: Comp. Spironolactonum 25-50 mg/zi. pag. 35

    Fișa medicamentului →
  • Phenobarbitalum
    CNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic

    Sedativ/anticonvulsiv în forma gravă și la etapa prespitalicească: 100 mg 1-2 ori pe zi per os. pag. 33pag. 35

    Fișa medicamentului →
  • Diazepamum
    CNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic

    Anticonvulsiv în forma gravă și la etapa prespitalicească: 0,2-0,3 mg/kg i/m sau i/v încet, repetat după 30 până la 60 de minute dacă este necesar. pag. 33pag. 35

    Fișa medicamentului →
  • Prednisolonum
    CNAM: nu este indicat pentru acest diagnostic

    Corticosteroid în forma gravă și la etapa prespitalicească: 30 – 240 mg i/m, i/v în doză nictemerală (soluție). pag. 33pag. 35

    Fișa medicamentului →
Verificat pe paginile protocolului

Urgențe și direcționare

Stările de urgență în gripă la etapa prespitaliceascătabel · 2 puncte1 diferență

Obligatoriu: acordarea primului ajutor și inițierea tratamentului în formele grave ale gripei, cu edem cerebral acut, laringotraheită stenozantă, complicații. pag. 12pag. 15

Semnele generale de pericol: vome repetate, anorexie, convulsii, tulburări de conștiență, semnele meningiene, complicații. La apariția lor și a stărilor de urgență se va acorda asistența prespitalicească de urgență și bolnavii de gripă se vor spitaliza în secția de terapie intensivă a spitalului de boli infecțioase sau somatice. pag. 33

În caz de gripă, forme grave, medicul de familie va apela „Ambulanța”, inițiind pe parcurs asistență medicală urgentă prespitalicească. pag. 45

Tratamentul stărilor de urgență la etapa prespitalicească
Mecanismul de acțiunePreparatele
AntipireticeParacetamolum: 500 mg x 3-4 ori/zi; și/sau Ibuprofenum 400 mg x 1-3 ori/zi; soluție litică i/m: Sol. Metamizoli natrium 50% -2 ml, Sol. Diphenhydraminum 1% -1 ml, Sol. Papaverinum 2% - 2 ml
AnticonvulsiveTab. Phenobarbitalum 100 mg 1-2 ori pe zi per os; Sol. Diazepamum 0,2-0,3 mg/kg i/m sau i/v încet, doza poate fi repetată, dacă este necesar, după 30 până la 60 de minute
DiureticeSol. Furosemidum 10-60 mg/zi i/m sau i/v
CorticosteroiziSol. Prednisolonum 30 – 240 mg i/m, i/v în doză nictemirală; Sol. Dexamethazonum 4 - 40 mg i/m, i/v în doză nictemirală
OxigenPrin cateter nazal sau mască
Spitalizarea și transportarea
  • Șoc toxiinfecțios, gradele I, II, III — spitalizare după acordarea asistenței urgente, însoțit de echipa de Terapie intensivă mobilă, după caz. pag. 32
  • Echipele AMU: obligatoriu aprecierea criteriilor de gravitate și evaluarea criteriilor de spitalizare; asigurarea posibilităților de transportare în staționarul de profil. pag. 13
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Anorexia: semn de pericol sau al formei medii
Caseta 10: anorexia — semn general de pericol, cu spitalizare în secția de terapie intensivă. pag. 33Tabelul 9: anorexie — manifestare a formei medii; Tabelul 17: forma medie poate fi tratată la domiciliu sau în secțiile spitalelor. pag. 28pag. 34
Verificat pe paginile protocolului
Când se trimite la specialist8 puncte
  • Recomandat: consultația specialistului a pacienților cu gripă forme grave și cu complicații (pneumonie, otite, sinuzite, etc.). pag. 12pag. 15
  • Măsurile antiepidemice în focar se vor efectua în comun cu medicii infecționist și epidemiolog. pag. 11
  • Tratamentul gripei formelor ușoare și medii la domiciliu și supravegherea pe parcursul bolii — de către infecționist în comun cu medicul de familie. pag. 15
  • Caz confirmat clinic: diagnostic stabilit medical consultativ, cu participarea infecționistului și a epidemiologului. pag. 43
  • La nivelul de staționar, la necesitate: consultația specialiștilor otorinolaringolog, neurolog, oftalmolog. pag. 16
  • Supravegherea postexternare: la necesitate, consultul specialiștilor: neurolog, otorinolaringolog, oftalmolog, pulmonolog. pag. 39
  • Dispensarizarea convalescenților după gripă cu complicații neurologice se va face cu consultul medicului neurolog. pag. 12pag. 13
  • Recuperarea formelor grave cu sechele (conform programelor existente de recuperare și recomandărilor specialiștilor). pag. 13
Verificat pe paginile protocolului
Când se spitalizează10 puncte1 diferență
Criteriile de spitalizare a pacienților cu gripă (A-III)
  • Bolnavii cu risc de agravare (dispnee la efort fizic sau în repaus, respirație îngreunată, cianoză, hemoptizie, dureri sau presiune în cutia toracică, confuzie, febră înaltă pe o durată mai mult de 3 zile, TA scăzută, vomă severă sau persistentă, hipoxie, deshidratare severă).
  • Meningoencefalită.
  • Meningită.
  • Șoc toxiinfecțios, gradele I, II, III (după acordarea asistenței urgente, însoțit de echipa de Terapie intensivă mobilă, după caz).
  • Gripa cu complicații.
  • Gripa, forme ușoare și medii, în lipsa condițiilor de izolare la domiciliu sau pacienții din centre de plasament, aziluri etc.
De asemenea, conform protocolului
  • Spitalizarea pacienților în formele grave, în saloane boxate; tratamentul formelor grave și complicate se va efectua în condiții de staționar. pag. 11pag. 12pag. 23
  • Tratamentul gripei (formelor grave și complicate): în toate cazurile este indicată spitalizarea. pag. 16
  • La apariția semnelor generale de pericol (vome repetate, anorexie, convulsii, tulburări de conștiență, semnele meningiene, complicații) se va acorda asistența prespitalicească de urgență și bolnavii se vor spitaliza în secția de terapie intensivă. pag. 33
  • Obligatoriu: reevaluarea criteriilor de spitalizare (supravegherea formelor ușoare și medii pe parcursul bolii). pag. 12
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Anorexia: semn de pericol sau al formei medii
Caseta 10: anorexia — semn general de pericol, cu spitalizare în secția de terapie intensivă. pag. 33Tabelul 9: anorexie — manifestare a formei medii; Tabelul 17: forma medie poate fi tratată la domiciliu sau în secțiile spitalelor. pag. 28pag. 34
Verificat pe paginile protocolului
Când se internează în terapie intensivă3 puncte1 diferență
  • Forma gravă: tratamentul se va efectua în secțiile de terapie intensivă ale spitalelor raionale, municipale sau republicane. pag. 34
  • La apariția semnelor generale de pericol (vome repetate, anorexie, convulsii, tulburări de conștiență, semnele meningiene, complicații) și a stărilor de urgență bolnavii de gripă se vor spitaliza în secția de terapie intensivă a spitalului de boli infecțioase sau somatice. pag. 33
  • Șoc toxiinfecțios, gradele I, II, III: după acordarea asistenței urgente, însoțit de echipa de Terapie intensivă mobilă, după caz. pag. 32
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Anorexia: semn de pericol sau al formei medii
Caseta 10: anorexia — semn general de pericol, cu spitalizare în secția de terapie intensivă. pag. 33Tabelul 9: anorexie — manifestare a formei medii; Tabelul 17: forma medie poate fi tratată la domiciliu sau în secțiile spitalelor. pag. 28pag. 34
Verificat pe paginile protocolului

Diagnostic și supraveghere

Cum se confirmă gripa la nivelul de asistență medicală primarătabel · 20 puncte3 diferențe

Suspectarea gripei: anamneza clinico-epidemiologică și datele obiective. Obligatoriu la nivelul AMP: anamneza clinico-epidemiologică, examenul obiectiv, determinarea gradului de severitate și de transportare a pacientului. Recomandat: examenul de laborator. pag. 11pag. 12

Anamneza: datele epidemiologice
  • Contact cu bolnavul cu gripă cu 2-3 zile până la îmbolnăvire.
  • Contact cu persoana purtătoare de virus gripal.
  • Situație epidemică pe gripă în zona geografică, localitate.
  • Cazuri de gripă în instituția școlară, preșcolară etc.
  • Pacient din focar de gripă.
  • Sezonul anului.
Anamneza: date clinice

Debut acut; febră; frisoane; astenie; cefalee; globalgii; mialgii și artralgii; dureri de gât; dureri retrosternale; anorexie; tuse seacă; strănut; nas înfundat; rinită; conjunctivită eritematoasă; congestie faringiană; stare generală alterată. pag. 27

Semnele și simptomele gripei necomplicate (A-III)
GrupulSemne și simptome
Semne generaleFebra (nespecifică persoanelor bătrâne), frison, astenie, fatigabilitate
Capul și organe ORLCefalee, congestie nazală, rinoree, răgușeală
NeuromuscularMialgie, artralgie, slăbiciuni, dureri retrosternale
Gastrointestinal (în dependență de vârstă)Dureri abdominale, vome (mai mult comune dulților (așa în protocol)), diaree
PulmoniTuse neproductivă, dureri pleurale

Debut brusc cu semne și simptome respiratorii și sistemice, cu sau fără febră. pag. 25

Algoritmul general de conduită (A-III)
  • Pacientul are semne și simptome sugestive pentru gripă (febră sau alte simptome respiratorii sugestive, deseori cu mialgii sau cefalee; unele persoane pot avea manifestări atipice - în special vârstnici, imunocompromiși) și este internat în spital → testăm la gripă; începem tratamentul empiric antiviral în timp ce rezultatele sunt în așteptare.
  • Pacient neinternat cu semne sugestive pentru gripă sau cu semne și simptome atipice/complicații asociate cu gripa → vor influența rezultatele testelor managementul clinic al infecției? Da → testăm la gripă; începem tratamentul empiric antiviral în timp ce rezultatele sunt în așteptare.
  • Rezultatele testelor nu vor influența managementul → gripa diagnosticată clinic; a iniția tratamentul antiviral empiric dacă pacientul se află în grupuri cu risc sporit de complicații postgripale, are maladie progresivă, se tratează în condiții de ambulatoriu.
  • Simptome atipice: febră inexplicabilă sau afebril cu orice simptome respiratorii, în special la pacienții imunocompromiși sau cu risc crescut; complicații ale gripei, cum ar fi pneumonia sau altele; exacerbarea afecțiunilor cronice, cum ar fi astmul, BPOC, IC.
  • Pacientul nu are semne și simptome sugestive, atipice sau complicații → testarea la gripă nu este indicată; a se lua în considerare alte etiologii și tratamente, în condiții de ambulatoriu.
Confirmarea de laborator

Diagnosticul pozitiv de gripă, suspectat în baza datelor clinice și epidemiologice se confirmă numai cu ajutorul testelor specifice de laborator: pag. 31

  • Detectarea antigenului gripal în testul de imunofluorescență cu anticorpi fluorescenți.
  • Izolarea virusului gripal din lavaje nazofaringiene pe culturi celulare.
  • Evidențierea formării anticorpilor serici specifici față de virusurile gripale A și B (creșterea titrului de anticorpi specifici de 4 ori și mai mult în seruri pare) în RFC, RIHA, RIE.
  • Determinarea ARN virusului gripal.

Nu există nici o metodă de diagnostic de laborator care ar permite stabilirea unui rezultat cert de 100%; în multe cazuri este necesar de a se efectua 2 sau mai multe metode de diagnostic, deseori se impune efectuarea repetată a investigațiilor de laborator. pag. 32

În epidemii diagnosticul se stabilește în baza datelor clinico-epidemiologice. Recomandat: investigații virusologice ale primelor cazuri suspecte de gripă. pag. 12

Grupurile de populație care necesită investigarea la gripă
PerioadaGrupul
În sezonul gripal (A-III)Debut acut cu simptome respiratorii, cu sau fără febră (toate vârstele)
În sezonul gripal (A-III)Pneumonie (toate vârstele)
În sezonul gripal (A-III)Acutizarea afecțiunilor cronice pulmonare (de exemplu, BCPO, astm bronșic), cu sau fără febră (toate vârstele)
În sezonul gripal (A-III)Acutizarea sau apariția unor noi patologii cardiovasculare (de exemplu, insuficiență cardiacă, infarct miocardic sau accident cerebrovascular la adulți) sau stare mentală modificată, cu sau fără febră (toate vârstele)
În sezonul gripal (A-III)Tulburări respiratorii acute severe, complicate sau progresive (agravare), fără un diagnostic alternativ (toate vârstele)
În sezonul gripal (A-III)Pacienții spitalizați care dezvoltă noi simptome respiratorii acute, cu sau fără febră (toate vârstele)
Pe parcursul anuluiDebut acut de simptome respiratorii, cu sau fără febră, în special cei cu risc crescut de complicații ale gripei, care sunt legate epidemiologic de recentele cazuri de gripă sau de focare (toate vârstele) (B-III)
Pe parcursul anuluiPersonalul medical care asigură asistență medicală pacienților cu gripă (A-II)
Pe parcursul anuluiPersonal medical, auxiliar sau vizitatorii unei instituții care are un focar de gripă (A-II)
Pe parcursul anuluiContact apropiat cu persoane cu suspiciune la gripă (familial, colectivități, cum ar fi îngrijirea copiilor, școala sau unitatea de asistență medicală) (B-III)
Pe parcursul anuluiCălătorii care s-au întors recent din zone unde pot fi prezenți virușii gripali (A-II)
Pe parcursul anuluiGrupuri de participanți la turnee, manifestări internaționale, tabere de vară, croaziere, militari (A-II)
Teste de diagnostic în gripă
TestulCategoriaTipul de virus gripalDetectarea subtipurilor de virus gripal ADurata testuluiPerformanța testului
Test rapid molecular (A-II) pag. 30Amplificarea acidului nucleicARN virusului gripal A/BNu15-30 minSensibilitate și specificitate înaltă
Test rapid gripal (A-II) pag. 30Detectarea AgAg virusului gripal A/BNu10-15 minSensibilitate joasă/moderată (înaltă cu dispozitivul analizator), specificitate înaltă
Teste de imunofluorescență directă și indirectă (A-II) pag. 30Detectarea AgAg virusului gripal A/BNu1-4 oreSensibilitate moderată, specificitate înaltă
Test molecular (A-II) pag. 30pag. 31Amplificarea acidului nucleicARN virusului gripal A/BDa, dacă se utilizează praimeri pentru subtipuri1-8 oreSensibilitate și specificitate înaltă
Test molecular multiplex (A-II) pag. 31Amplificarea acidului nucleicARN virusului gripal A/B, alți agenți virali/bacterieni (ARN/ADN)Da, dacă se utilizează praimeri pentru subtipuri1-2 oreSensibilitate și specificitate înaltă
Cultura virală rapidă (mixtă) (A-III) pag. 31Izolarea virusuluiVirusul A/BDa1-3 zileSensibilitate și specificitate înaltă
Cultura virală (țesut) (A-III) pag. 31Izolarea virusuluiVirusul A/BDa3-10 zileSensibilitate și specificitate înaltă
Investigații paraclinice nespecifice
TesteleInvestigațiileSemnele sugestive pentru gripă
Teste generaleAnaliza generală a sângeluiLeucopenie, limfocitoză, neutropenie, VSH ușor crescut. În formele severe sau cu complicații: leucocitoză cu neutrofilie pronunțată, anemie, trombocitopenie
Teste generaleAnaliza generală a urineiLeucociturie, albuminurie rareori, microhematurie în formele grave
Investigații suplimentareAnaliza LCR (la necesitate)Hipertensiv, fără modificări
Investigații suplimentareRadiografia cutiei toraciceModificări infiltrative

Aceste teste nespecifice nu sînt necesare în formele comune de gripă, tratate ambulator; sînt utile în formele severe și complicate. Analiza generală a sângelui (leucopenie, limfocitoză, VSH normală) în gripă permite diferențierea ei de infecții respiratorii bacteriene (leucocitoză, neutrofilie, VSH accelerată). pag. 12pag. 31

Definiția de caz (supraveghere epidemiologică)
  • Caz suspect — date epidemiologice: caracterul sezonier al maladiei cu apogee de morbiditate iarna-primăvară – lunile ianuarie-martie; înregistrarea cazurilor de gripă în localitatea dată, în localitățile vecine; contact cu bolnavii de gripă în limitele perioadei de incubație în familie, în colectivități de copii și de tineret.
  • Caz suspect — date clinice: îmbolnăvirea cu debut brusc, febră 39-40°C, cefalee pronunțată, slăbiciune generală, inapetență, somnolență, mialgii, tuse uscată, dureri retrosternale.
  • Caz confirmat: caz suspectat confirmat prin una sau prin mai multe metode de laborator — detectarea antigenelor gripale în frotiul din nazofaringe prin RIF; creșterea titrului de anticorpi gripali de 4 ori și mai mult în seruri pare; izolarea virusului gripal suspect, detectarea antigenului sau ARN virusului gripal.
  • Caz confirmat clinico-epidemiologic: caz suspectat în lipsa datelor de laborator și unui contact stabilit în perioada a 2-5 zile cu un bolnav cu diagnostic confirmat de gripă; sau situație epidemiologică nefavorabilă pe gripă în teritoriu, sau deplasarea/vizita în ultimele 2-5 zile în/din localități cu situație epidemiologică pe gripă nefavorabilă.
  • Caz confirmat clinic: caz suspect în lipsa datelor de laborator și epidemiologice, boală extrem de acută cu febră și cu toxicoză gravă, apariția la 1-2-a zi a semnelor de catar respirator, sau a sindroamelor caracteristice gripei (neurotoxicoză, de crup, hemoragic) cu diagnostic stabilit medical consultativ, cu participarea infecționistului și a epidemiologului.
Diagnosticul diferențial al gripei la adult
GripaCOVID-19ParagripaInfecția rinoviralăInfecția RSInfecția adenoviralăInfecția reovirală
Agentul etiologic pag. 36Virusurile gripale A, B, CSARS-CoV-2ParainfluenzaRinovirusRespirator sincitial virusAdenovirusReovirus
Incubația pag. 361-3 zile2-14 zile (excepțional până la 28 zile)2-7 zile2-3 zile3-6 zile4-14 zile1-6 zile
Sindrom predominant pag. 36IntoxicațieIntoxicație; insuficiență respiratorie în unele cazuri (săptămâna a 2-a)Cataral (laringotraheită)Rinită cataralăInsuficiența respiratorieCataralCataral
Manifestarea intoxicației pag. 36PronunțatăModerat, pronunțatModeratSlabModeratModeratSlab, moderat
Durata (zile) intoxicației pag. 362-51-141-31-22-78-101-3
Febra pag. 36≥38,537-3937-38Absentă, subfebrilă37-38≥38,537-38
Rinita pag. 36Din 2-3 zi în aproximativ 50% cazuriPosibilObstrucție nazalăSeroasă, abundentăObstrucție nazalăObstrucție nazală bruscă/ seroasă abundentăSecreție nazală seroasă moderată
Afectarea căilor respiratorii pag. 37Faringită catarală, enantem vezicular și/sau hemoragic pe palatinFaringita catarală, tusea seacă (uneori, din a 2-a săptămână, cu eliminări de spută), dureri în gâtPredominarea laringitei, tusea lătrătoare, laringotraheită stenozantă (uneori crup)Respirație nazală dificilă sau absentăBronșită, posibil bronhospasm, tusea seacă în accese cu durată până la 21 zile, dureri retrosternaleRinofaringită, bronșită, tusea umedăNazofaringita, tusea seacă rareori
Modificări pulmonare pag. 37Posibile pneumonii primare, preponderent la pacienții din grupurile de riscCazurile mai grave dezvoltă pneumonie severă, frecvent bilaterală, sindrom de detresă respiratorie acutăLipsescNuRaluri uscate diseminate, rar – umede, de calibru mediu, semne de pneumonie (severă la vârstnici)LipsescLipsesc
Tonzilita pag. 37Uneori (catarală)NuNuNuNuDa (catarală)Nu
Limfadenopatie pag. 37NuNuRarNuNuDaCervicali
Diarea pag. 37RareoriRareoriNuNuNuPosibil—
Afectarea ochilor pag. 37Sclerită, conjunctivităNuNuNuNuConjunctivită membranoasă, foliculară, eritematoasă, keratoconjunctivităNu
Hepatomegalie pag. 38NuUneoriNuNuUneoriPosibilPosibil
Afectarea SNC pag. 38Foarte rar meningoencefalitaNuNuNuNuPosibil meningita seroasă, foarte rar meningoencefalitaNu
Metode de confirmare de laborator pag. 38Teste rapide; test de imunofluorescență directă și indirectă; test molecular; cultura viralăProbe recoltate din nazofaringe și secreții traheale (la pacienții intubați) pt RT-PCR pt COVID-19ELISA; test de imunofluorescență; test molecular; cultura viralăTest molecular; cultura viralăImunofluorescență; ELISA; test molecularImunofluorescență; ELISA; test molecularTest de imunofluorescență; test molecular
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Este necesară confirmarea de laborator
Diagnosticul pozitiv de gripă, suspectat în baza datelor clinice și epidemiologice se confirmă numai cu ajutorul testelor specifice de laborator. pag. 4pag. 31În epidemii diagnosticul se stabilește în baza datelor clinico-epidemiologice; în algoritm — „gripa diagnosticată clinic” dacă rezultatele testelor nu vor influența managementul; definiția de caz include cazul confirmat clinico-epidemiologic și cazul confirmat clinic. pag. 12pag. 15pag. 18pag. 43
Lista testelor de confirmare
Sumarul recomandărilor: ARN virusului gripal din prelevat nazofaringean prin PCR; imunofluorescență; izolarea pe culturi celulare; anticorpi serici specifici; teste rapide. pag. 4Caseta 8 (se confirmă „numai” cu): imunofluorescență, izolarea pe culturi celulare, anticorpi serici specifici, determinarea ARN — fără teste rapide. pag. 31
VSH în gripă în analiza generală a sângelui
Nivelul AMP: analiza generală a sângelui (leucopenie, limfocitoză, VSH normală) în gripă permite diferențierea ei de infecții respiratorii bacteriene (leucocitoză, neutrofilie, VSH accelerată). pag. 12Tabelul 13 (investigații paraclinice nespecifice): semnele sugestive pentru gripă — leucopenie, limfocitoză, neutropenie, VSH ușor crescut. pag. 31
Verificat pe paginile protocolului
Cum se apreciază severitatea gripeitabel · 16 puncte3 diferențe
Clasificarea gripei
  • Forme clinice: tipică (manifestă); atipice (asimptomatică, frustă).
  • După severitate: ușoară; medie; gravă; foarte gravă (hipertoxică).
  • După evoluție: cu complicații — specifice (virus asociate) sau nespecifice (bacteriene; acutizarea/decompensarea maladiilor cronice); fără complicații.
Manifestările gripei conform severității formelor clinice
UșoarăMedieGravă
Febră; semne de intoxicație pag. 23pag. 24Febră până la 38,5°CFebră de la 38,6°C până la 39,5°CFebră mai mult de 39,6°C; cefalee intensă, artralgii, mialgii, insomnie, anorexie
Pulsul și TAS pag. 24Puls – sub 90 bătăi pe minut, TAS – 110 mmHg și mai multPuls – 90-120 bătăi pe minut, TAS – mai puțin de 110 mmHgPuls – mai mult de 120 bătăi pe minut, posibil aritmic, TAS – mai puțin de 90 mmHg; zgomotele cardiace atenuate
Frecvența respiratorie pag. 2416-2324-2829 și mai mult
Acuze, semne respiratorii catarale, tuse pag. 24Cefalee și semne catarale (tuse, guturai) moderateTuse uscată, chinuitoare, cu dureri retrosternaleTuse chinuitoare, cu dureri retrosternale
Grețuri pag. 24LipsăPosibilFrecvent
Vome pag. 24LipsăLipsăPosibil
Complicații pag. 24LipsăPosibilPosibil
Sindrom meningean pag. 24LipsăLipsăPosibil
Conștiența pag. 24LipsăLipsăStupor, sopor
Convulsii pag. 24LipsăLipsăPosibil
Halucinații pag. 24LipsăLipsăPosibil
Durata maladiei pag. 24Până la 6 zile6-8 zile9 zile și mai mult
Manifestările clinice în gripă (examenul fizic)
FormaManifestările clinice
UșoarăTemperatura corporală normală sau crescută până la 38,5°C; semne de intoxicație slab pronunțate sau lipsesc; semne respiratorii moderate
MedieFebra 38,5-39°C; sindrom toxic moderat; anorexie; agitație sau adinamie; astenie; cefalee stabilă. Posibile: sindrom laringotraheită stenozantă, sindrom bronhoobstructiv, sindrom abdominal, sindrom de afectare pulmonară segmentară
GravăFebra 40-40,5°C; toxicoza infecțioasă cutanată, pronunțată (neurotoxicoză); hiperestezie; cefalee stabilă; tremor; halucinații; convulsii scurte clonice; vome repetate. Posibile: sindrom hemoragic, laringotraheită stenozantă, sindrom bronhoobstructiv
HipertoxicăNeurotoxicoză avansată; șoc toxiinfecțios; SCID
În forme grave (anamneza)
  • Excitație psihomotorie.
  • Temperatura este de 39,5-40,5°C.
  • Labilitate emoțională.
  • Tulburări de conștiință (obnubilare sau lipsa ei).
  • Accese convulsive.
  • Halucinații.
  • Sindrom hemoragic.
Severitatea gripei depinde de mai mulți factori
  • Adulții ≥65 ani.
  • Persoanele cu patologii pulmonare cronice (inclusiv astmă bronșic), cardiovasculare (cu excepția hipertensiunii arteriale ca unică manifestare), renale, hepatice, hematologice sau tulburări metabolice (inclusiv diabet zaharat) sau afecțiuni neurologice și de neurodezvoltare (paralizia cerebrală, epilepsia, accident vascular cerebral, retard mintal, retard în dezvoltare moderat până la sever, distrofie musculară sau leziuni ale măduvei spinării).
  • Persoanele cu imunosupresie, inclusiv cele cauzate la administrarea de medicamente (patologie hematologică, transplantul de organe), infecția HIV.
  • Femeile gravide sau postpartum (în termen de 2 săptămâni de la naștere).
  • Persoanele cu obezitate severă (IMC ≥40 kg/m2).
  • Persoanele implicate în asigurarea asistenței medicale (în special cei din serviciul paliativ).
Manifestările clinice și paraclinice ale sindroamelor principale
Sindromul clinicManifestările cliniceInvestigațiile paraclinice
Sindrom de neurotoxicozăFebră malignă 39-40°C, vome repetate, cefalee, fotofobie, agitație, iritabilitate, delir, convulsii tonico-clonice, tulburări de conștiență (sopor), hiperestezie cutanată, mialgii, semne meningiene (redoarea cefei, semnele Kernig, Brudzinski), tahicardie, tahipneeLeucocitoză moderată, limfocitoză, VSH accelerat, LCR fără modificări citologice
Sindrom de laringotraheită stenozantăTuse „lătrătoare”, voce răgușită, dispnee inspiratorie, respirație zgomotoasă, insuficiență respiratorie acută, cianoză, acrocianozăLeucocitoză moderată, limfocitoză, VSH accelerat
Sindrom bronhoobstructiv (astmatiform)Tuse uscată neproductivă, dispnee expiratorie, paliditate a tegumentelor, cianoză perioralăLeucocitoză moderată, limfocitoză, VSH accelerat
Sindrom abdominalInapetență, grețuri, vome, dureri abdominale, uneori diaree, scaune lichide, 2-3 ori/zi fără manifestări patologice, sindrom pseudoapendicular, „limbă de porțelan”, constipațiiLeucocitoză moderată, limfocitoză, VSH accelerat
Sindrom hemoragicEpistaxis, erupții hemoragice – peteșii, hemoptizieLeucocitoză moderată, limfocitoză, VSH accelerat, anemie
Manifestări clinice ale sindroamelor principale în gripă
SindromulManifestările clinice
De impregnare infecțioasă (de intoxicație) pag. 24Febră 38,5-40, cefalee, dureri oculare, mialgii, artralgii, fatigabilitate
De laringotraheită stenozantă pag. 24Tuse „lătrătoare”; senzație de frigere, prurit și durere după stern; voce răgușită; dispnee inspiratorie; respirație zgomotoasă; insuficiență respiratorie acută; cianoză, acrocianoză
Bronhoobstructiv (astmatiform) pag. 24Tuse uscată neproductivă, dispnee expiratorie, paliditate a tegumentelor, cianoză periorală
Abdominal pag. 24pag. 25Inapetență, grețuri, vome, dureri abdominale, diaree, scaune lichide, 2-3 ori/zi fără manifestări patologice
Meningeal pag. 25Cefalee, vome, redoarea mușchilor occipitali, uneori conștiență obnubilată
Hemoragic pag. 25Epistaxis, erupții hemoragice – peteșii, hemoptizie
De detresă respiratorie acută pag. 25Tahicardie, tahipnee, crepitații pe întregul câmp pulmonar, cianoză, auscultativ diminuarea respirației cu apariția ralurilor bronșice, diminuarea PaO2 și PaCO2 în sângele arterial, scăderea debitului cardiac
Manifestările clinice și complicațiile asociate gripei (A-III)
PopulațiaManifestările clinice/complicațiile
Adulții pag. 25pag. 26Parotidită; bronșită; sinusită; boli respiratorii reactive; pneumonie; miocardită, pericardită; miozită; rabdomioliză; coinfecție bacteriană invazivă; coinfecție fungică invazivă (rar); șoc toxico-infecțios (în cazul S. aureus sau St. pyogenes); manifestări cardiovasculare acute (insuficiență cardiacă, infarct miocardic, accident vascular cerebral); insuficiență renală acută (cu rabdomioliză sau insuficiență poliorganică); encefalopatie sau encefalită; acutizări ale patologiilor cronice
Bătrânii pag. 26Pneumonie; coinfecție bacteriană invazivă; miozită; acutizări ale patologiilor cronice
Grupuri speciale: gravide și femeile post-partum pag. 26Deshidratare; pneumonie; boli cardiovasculare; naștere prematură; avort spontan
Grupuri speciale: imunocompromiși, imunodeprimați pag. 26Complicații similare cu pacienții imunocompetenți, dar cu pneumonie severă și sindrom de detresă respiratorie acută mai frecvent
Toate vârstele pag. 26Insuficiență respiratorie; sindrom de detresă respiratorie acută; insuficiență poliorganică; septicemie; insuficiență hepatică
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Pragurile de temperatură după severitate
Tabelul 5: ușoară — până la 38,5°C; medie — 38,6-39,5°C; gravă — mai mult de 39,6°C. pag. 23Tabelul 9: ușoară — până la 38,5°C; medie — 38,5-39°C; gravă — 40-40,5°C. Caseta 6 (forme grave): 39,5-40,5°C. pag. 27pag. 28
Lista factorilor de risc
Caseta 7 (severitatea gripei depinde de mai mulți factori): adulții ≥65 ani; patologii pulmonare cronice (inclusiv astm bronșic), cardiovasculare (cu excepția hipertensiunii arteriale ca unică manifestare), renale, hepatice, hematologice sau tulburări metabolice (inclusiv diabet zaharat) sau afecțiuni neurologice și de neurodezvoltare; imunosupresie, inclusiv cele cauzate la administrarea de medicamente, infecția HIV; femeile gravide sau postpartum (în termen de 2 săptămâni de la naștere); obezitate severă (IMC ≥40 kg/m2); persoanele implicate în asigurarea asistenței medicale (în special cei din serviciul paliativ). pag. 28Sumarul recomandărilor (factorii de risc la examenul fizic): vârsta ≥65 ani; starea psiho-emoțională (stresul, depresia), suprarăcirea ș.a.; afecțiuni cronice: cardiovasculare, bronhopulmonare (bronșite, bronșiectazii, astm bronșic, afecțiuni renale, diabet, obezitatea (BMI ≥40), anemii severe); tratamente imunosupresoare (corticoterapie, radioterapie, chimioterapie) sau îmbolnăviri cu HIV; sarcina. Personalul medical nu este numit; starea psiho-emoțională, suprarăcirea și anemiile severe nu sînt numite în caseta 7. pag. 4
Anorexia: semn de pericol sau al formei medii
Caseta 10: anorexia — semn general de pericol, cu spitalizare în secția de terapie intensivă. pag. 33Tabelul 9: anorexie — manifestare a formei medii; Tabelul 17: forma medie poate fi tratată la domiciliu sau în secțiile spitalelor. pag. 28pag. 34
Verificat pe paginile protocolului
Supravegherea pacienților cu gripă51 puncte
La domiciliu (formele ușoare și medii)
  • Obligatoriu: contactul cu pacientul și aprecierea eficienței tratamentului (după 48–72 ore), vizită activă.
  • Obligatoriu: reevaluarea criteriilor de spitalizare.
  • Obligatoriu: monitorizarea tratamentului.
  • Tratamentul la domiciliu — în caz de prezență a condițiilor de izolare și a supravegherii medicale la fiecare 2-3 zile.

Supravegherea medicală la domiciliu va dura 5-7 zile de la debutul bolii. Se vor efectua: pag. 33

  • Termometria.
  • Frecvența respirației într-un minut.
  • Frecvența pulsului și a bătăilor cardiace.
  • Auscultația și percuția plămânilor.
  • Examinarea semnelor meningiene.
  • Inspecția cavității bucale și nazale, a urechilor.
  • Educația pacienților și îngrijitorilor/familiei despre recunoașterea semnelor de pericol.
  • Persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supravegheate medical pe durata a 7 zile de la ultima expunere la sursa de infecție. pag. 23
  • În cazul gripei necomplicate, boala acută se remite în general după o perioadă de 2-5 zile și în cele mai multe cazuri se constată recuperarea completă după o săptămână; astenia postgripală poate persista câteva săptămâni, în special la vârstnici. pag. 39
În tratamentul de spital: monitorizarea (tabelul 14)

Monitorizarea clinică — examen clinic general cu înregistrarea: pag. 32

  • Temperatura.
  • Pulsul.
  • Tensiunea arterială.
  • Frecvența și caracterul respirației.
  • Saturarea cu oxigen.
  • Modificările de comportament.
  • Prezența și intensitatea sindromului hemoragic.
  • Diureza.
  • Greutatea corporală.

Monitorizarea paraclinică: pag. 32

  • Ionograma (K, Na, Cl, Ca) sângelui.
  • Echilibrul acido-bazic.
  • Hemoleucograma.
  • Trombocitele.
  • Ureea.
  • Creatinina.
  • Probe hepatice — ALAT, ASAT, bilirubina și fracțiile ei.
  • Proteina C reactivă (PCR).
  • Glucoza.
  • Indicele protrombinei.
  • Timpul de coagulare a sângelui.
  • Grupa de sânge.
  • Rh-factor.
  • Radiografia pulmonară.
  • Electrocardiograma.
  • Puncția lombară cu examenul LCR.
  • Fundul ochiului.
  • Examen virusologic.
  • Examen serologic.
  • Examen bacteriologic la necesitate.
  • Consultația specialiștilor de profil la necesitate.
  • Timpul de sângerare, timpul de tromboplastină parțial activat (TTPA), D-dimerii, fibrinogenul, complexele plasmină-antiplasmină și/sau trombină-antitrombină, necesare pentru monitorizarea tratamentului sindromului CID.
Externarea
  • Criteriile de externare: vindecare clinică; lipsa de complicații. pag. 39
  • Extrasul din foaia de observație obligatoriu va conține: diagnosticul precizat desfășurat; rezultatele investigațiilor efectuate; recomandările explicite pentru pacient; recomandările pentru medicul de familie și medicul infecționist. pag. 17
Supravegherea postexternare
  • Supravegherea medicului de familie. La necesitate, consultul specialiștilor: neurolog, otorinolaringolog, oftalmolog, pulmonolog.
  • Durata în neurotoxicoză sau în convulsii febrile – 1 an, în meningită – 2 ani.
  • Frecvența: în primul an – o dată în 3 luni, în al doilea an – o dată în 6 luni.
  • Multivitamine în lunile toamnei și primăverii.
  • În perioada de 6 luni sunt contraindicate vaccinările profilactice, tratamentul balnear.
Verificat pe paginile protocolului

Sursa datelor este protocolul clinic aprobat de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și publicat pe ms.gov.md. Med Expert nu este autorul protocolului.

Fișa nu este un document oficial. Este o sinteză de referință, verificată pe paginile protocolului. Sunt posibile inexactități și omisiuni, iar protocolul poate fi actualizat înaintea fișei.

Fișa nu înlocuiește raționamentul clinic. Deciziile de diagnostic și tratament le ia medicul curant, consultând textul integral al protocolului. Med Expert nu poartă răspundere pentru deciziile luate pe baza fișei.

Datele despre compensare — conform listei CNAM din 24.09.2026; statutul actual îl verificați pe cnam.md.

Dacă ați observat o inexactitate, vă rugăm neapărat să ne semnalați — o vom verifica după protocol și o vom corecta.

Sinteza vă este utilă?
Informație de referință. Versiunea actuală și completă a protocolului — doar în sursa oficială pe ms.gov.md.

Învățați pe această temă

Cursuri EMFC
Urmăriți actualizările

Protocoalele se revizuiesc. Primiți notificare când ministerul actualizează un protocol din specialitatea „Boli infecțioase” — fără a verifica site-ul manual.

Urmăriți — gratuit