Diabetul zaharat necomplicat
Ordinul MSMPS nr.528 din 24.04.2019
Screeningul, diagnosticul și managementul diabetului zaharat necomplicat la adult: evaluare, obiective terapeutice și monitorizare.
Esențialul protocolului — pe întrebările medicului
Tratament la consultație
Tratamentul: ținte, inițiere, intensificaretabel · 82 puncte18 diferențe
Țintele
- Stabilirea valorilor țintă individuale – HbA1c, GB, GPP (tabelul 10 și tabelul 11) (clasă I, nivel C); alegerea și administrarea medicației hipoglicemiante în scopul atingerii valorilor țintă individuale (clasă I, nivel A).
- Evaluarea factorilor determinanți în selectarea metodei de tratament hipoglicemiant (HbA1c, creatinina, eRFG, probele hepatice și patologiile asociate) (tabelul 5 și tabelul 17).
- Etapele tratamentului în DZ tip 2: inițierea – în funcție de valoarea HbA1c; intensificarea și titrarea dozelor – fiecare 3 luni până la atingerea valorii țintă individuale a HbA1c; monitorizarea – evaluarea pe termen lung.
- Școlarizarea pacientului în Școala diabetului (anexa 5) – obligator în DZ tip 2.
| Indicele (caseta 16) | Ținta | Clasa, nivelul |
|---|---|---|
| IMC | < 25 kg/m2 | I, A |
| TA | < 140/85 mmHg | I, A |
| Colesterol total | < 4,7 mmol/l | IIa, B (comună pentru profilul lipidic) |
| Trigliceride | < 1,7 mmol/l | IIa, B (comună pentru profilul lipidic) |
| HDLC | > 1,0 mmol/l (bărbați); > 1,2 mmol/l (femei) | IIa, B (comună pentru profilul lipidic) |
| LDLC | < 2,6 mmol/l (< 1,8 mmol/l în caz de afectarea organelor țintă sau risc cardiovascular crescut) | IIa, B (comună pentru profilul lipidic) |
| Non HDLC | < 3,4 mmol/l (< 2,6 mmol/l în caz de afectarea organelor țintă sau risc cardiovascular crescut) | IIa, B (comună pentru profilul lipidic) |
- Terapia cu statine este recomandată la pacienții cu DZ tip 1 și DZ tip 2 la risc înalt cu o țintă a LDLC < 2,6 mmol/l (sau < 1,8 mmol/l în caz de afectarea organelor țintă sau risc cardiovascular crescut) (clasă I, nivel A). pag. 14
- Poate fi luată în considerare o țintă secundară de non HDLC < 3,3 mmol/l (sau < 2,6 mmol/l în caz de afectarea organelor țintă sau risc cardiovascular crescut) (clasă IIb, nivel C). pag. 14
- Alegerea și administrarea medicației antihipertensive în scopul atingerii valorilor-țintă ale TA (< 140/85 mmHg) (clasă I, nivel A). pag. 14
- Ghidul pacientului: „Luați zilnic o pastilă de aspirină” – este obligatorie pentru persoanele cu risc foarte înalt de boli cardiovasculare (doza și clasa de recomandare neprecizate). pag. 90
Strategia generală a managementului clinic (casetele 14, 17; tabelul 12)
- Obiective majore (caseta 14): echilibrul metabolic și controlul pe termen lung al tuturor condițiilor asociate prin care se obține prevenirea complicațiilor acute și cronice, atît micro- cît și macrovasculare.
- Obiective specifice: eliminarea simptomelor; optimizarea parametrilor metabolici (glicemici și lipidici); atingerea și menținerea unei greutăți corporale rezonabile; controlul factorilor de risc cardiovascular, al tensiunii arteriale și al bolilor cardiovasculare dacă este cazul; prevenirea și controlul complicațiilor microvasculare și ale piciorului diabetic.
- Managementul clinic va fi intensiv și multifactorial prin metodele cunoscute ale programelor TEME (caseta 17).
- Programul Terapeutic – se bazează pe optimizarea stilului de viață și farmacoterapie.
- Programul Educațional – pregătește persoana pentru o aderență corespunzătoare la programul terapeutic și pentru a fi capabilă să se autoobserve și eventual autoîngrijească.
- Programul de Monitorizare – asigură fluența și structura controalelor specifice, precum și o bună comunicare cu persoana.
- Programul de Evaluări – prin audituri reflectă rezultatele primelor trei programe care vor fi apoi modificate corespunzător.
- Programele TEME vor fi aplicate individualizat și flexibil adaptate vieții persoanei.
| Diabet zaharat de tip 1 (tabelul 12, mijloacele terapeutice) | Diabet zaharat de tip 2 |
|---|---|
| Școlarizare | Școlarizare |
| Preparatele insulinelor | Dieta |
| Dieta | Efortul fizic |
| Efortul fizic | ADO |
| Ocazional ADO | Ocazional insulina |
Optimizarea stilului de viață (la orice etapă)
- Menținerea masei corporale în limitele normei (IMC 18,5–24,9 kg/m2) (clasă I, nivel B); efectuarea sistematică a exercițiilor fizice (mers rapid zilnic nu mai puțin de 30 min/zi) (clasă I, nivel A). pag. 13
- OSV este indicată: la persoanele din grupurile de risc cu valori normale ale glicemiei; foarte eficientă la pacienții supraponderali; ca monoterapie la pacienții cu prediabet, dacă IMC este sub 35 kg/m2; la pacienții cu DZ din momentul stabilirii diagnosticului; se continuă în orice etapă, asociat cu ADO sau insulină. pag. 39
- Calorii: dieta normocalorică la normoponderali, hipocalorică la supraponderali și hipercalorică la subponderali (clasă I, nivel A); distribuția macronutrienților trebuie individualizată (clasă IIa, nivel B). pag. 40
- Glucide: 50–60% din aportul caloric, evitîndu-se glucidele simple și produsele rafinate (pot fi permise între 5–10% din aportul energetic numai în tipul 1 de DZ bine echilibrat); carbohidrați din cereale integrale, legume, fructe și lactate, bogate în fibre; evitarea băuturilor ce conțin zahăr (clasă IIa, nivel B). pag. 40
- Proteine: 12–15% din aportul caloric cu reducere în insuficiența renală (0,8 g/kg corp/zi); sursele de carbohidrați bogate în proteine nu trebuie folosite pentru a trata sau a preveni hipoglicemia (clasă IIa, nivel B). pag. 40
- Lipide: 25–30% din calorii, din care 1/3 animale și 2/3 vegetale; dieta Mediteraneană și alimentele bogate în acizi grași ω-3 (peștele gras, nucile, semințele) (clasă IIa, nivel B); fibre alimentare: 30–40 g/zi. pag. 40
- Alcoolul: în cantități moderate (nu mai mult de 1 pahar pe zi pentru femei și nu mai mult de 2 pahare pe zi pentru bărbați); risc de hipoglicemie întîrziată la insulină sau secretagogi (clasă III, nivel C). Alcoolul trebuie evitat: la pacienții obezi, în dezechilibrul metabolic, la cei cu hipertensiune și/sau hipertrigliceridemie, în afecțiunile hepatice, în neuropatii. pag. 40
- Sarea: NaCl cel mult 2300 mg/zi, la hipertensiune poate fi necesară o restricție mai severă (clasă III, nivel C). Îndulcitori: cei calorici (fructoza, xilitolul) intră în calculul caloric; necalorici (aspartam, zaharina, ciclamat) în cantități moderate (clasă IIb, nivel C). pag. 40
- Fumatul este interzis; abandonarea fumatului inclusiv cu terapia de substituție la necesitate (clasă IIa, nivel B); suplimentele de vitamine, minerale, ierburi fără deficiențe – nu există date certe de beneficiu (clasă III, nivel C). pag. 41
- Prescrierea exercițiului fizic se face individualizat după o evaluare globală clinică, paraclinică și a stilului de viață (clasă I, nivel A); evaluarea precede indicația: examen fizic general, cardiovascular, examenul piciorului, oftalmologic, examinări paraclinice. ATENȚIE (caseta 22): practicarea exercițiului fizic anterior cu determinarea complianței pacientului pentru a practica sportul, a activității fizice zilnice obișnuite, a tipului exercițiilor fizice practicate – frecvența, durata și intensitatea; diabetul zaharat de mai mulți ani poate prezenta complicații care sunt contraindicate în anumite tipuri de exerciții fizice (ca exemplu: neuropatia autonomă, patologia cardiovasculară, cardiopatia ischemică, microalbuminuria și nefropatia, neuropatia periferică, retinopatia); tratamentul hipoglicemiant necesită ajustarea dozelor în funcție de programul de exerciții. pag. 41pag. 42
- Adulți: activitate fizică moderată sau intensă de cel puțin 150 minute pe săptămînă, repartizată în cel puțin 3 zile, cu cel mult 2 zile consecutive fără exercițiu (clasă IIa, nivel B); cel puțin 75 min/săptămînă de exercițiu intens poate fi suficient persoanelor tinere și în formă (clasă IIb, nivel B); 2–3 sesiuni pe săptămînă de exerciții de rezistență în zile neconsecutive (clasă IIb, nivel B); șederea prelungită întreruptă fiecare 30 de minute (clasă IIb, nivel C). pag. 42
- Minim 3–4 ședințe/săptămînă pentru efectele metabolice; zilnic dacă se urmărește scăderea în greutate; mersul pe jos zilnic, 30–60 min; în aceeași perioadă a zilei, în DZ tip 2 în cursul dimineții. pag. 42
- Copii și adolescenți: zilnic exercițiu aerobic cel puțin 60 de minute, activități de întărire musculară și osoasă de cel puțin 3 ori pe săptămînă (clasă III, nivel C). Vârstnici: antrenamente pentru flexibilitate și echilibru de cel puțin 2–3 ori pe săptămînă (clasă III, nivel C). pag. 42
- Prevenirea riscurilor exercițiilor fizice (caseta 24). Hipoglicemiile de efort: determinarea, în cadrul programului de educație, a glicemiei înainte și după efort pentru precizarea tipului de reacție individuală; dacă glicemia înaintea efortului programat este mai mică de 100 mg/dl – 15–30 g de glucide, la efort de durată repetat la fiecare 30 min; cînd diabetul este bine echilibrat, doza de insulină de dinaintea efortului scăzută cu 2–4 Un; evitarea injectării insulinei în membrul mobilizat; evitarea efortului în perioada acțiunii maxime a insulinei; atenție la hipoglicemiile la distanță. Leziunile picioarelor: pantofi comozi, corespunzători efortului fizic, nu pantofi noi, nu se umblă desculț; igiena și examinarea piciorului după exercițiu sunt obligatorii. Se evită exercițiul fizic imediat postprandial la cei cu afecțiuni coronariene și hipotensiune ortostatică. pag. 43
Principiile și obiectivele dietoterapiei în diabetul zaharat (caseta 19)
- Recomandările nutriționale sunt similare cu cele pentru persoanele sănătoase, în marea majoritate a cazurilor.
- Necesarul caloric va fi calculat pe baza acelorași principii ca la persoanele fără diabet; se va ține cont de vîrstă, sex, greutatea reală și cea ideală, activitatea fizică, patologie asociată, alți factori de risc.
- Obiective comune: controlul glicemic și lipidic; aport caloric și nutritiv; prevenirea, întîrzierea sau tratarea complicațiilor; menținerea greutății corporale optime.
- Metodele de realizare în DZ tip 1: calculul cantității de carbohidrați (UP); prevenirea hipo- și hiperglicemiilor.
- Metodele de realizare în DZ tip 2: calculul caloriilor consumate; aportul caloric și nutritiv corespunzător care să permită menținerea greutății optime.
Exercițiul fizic: efectele terapeutice și beneficiile (caseta 21, tabelul 13)
- Efectele terapeutice ale efortului fizic controlat (caseta 21): crește utilizarea periferică a glucozei prin stimularea transportorilor specifici sau prin creșterea afinității receptorilor pentru insulină, avînd drept consecință stabilizarea valorilor glicemice; scade necesarul insulinic; crește HDLC și scade LDLC; scade trigliceridele; crește capacitatea maximă de consum a O2 prin creșterea mitocondriilor în mușchi; crește debitul cardiac și scade ritmul cardiac; ameliorează funcția respiratorie; crește masa „slabă” și o scade pe cea „grasă”; reduce stările de anxietate și crește confortul psihic.
- Beneficii comune (tabelul 13): reduce nivelul glicemic în timpul și după exercițiul fizic; reduce insulinemia bazală și postprandială; ameliorează sensibilitatea la insulină; reduce nivelul HbA1c; ameliorează profilul lipidic – scade trigliceridele, moderat LDLC, și crește HDLC; ameliorează hipertensiunea arterială; crește consumul energetic – adjuvant al dietei în reducerea ponderală, amplifică reducerea țesutului adipos, menține masa musculară; crește rezistența și flexibilitatea; îmbunătățește performanța cardiacă; asigură starea de bine și ameliorează calitatea vieții.
- Beneficii în diabetul tip 1: asigură starea de bine și ameliorează inserția și interrelațiile sociale; ameliorează factorii de risc cardiovascular – lipidele plasmatice, tensiunea arterială, hiperagregabilitatea plachetară, sensibilitatea la insulină; ameliorarea controlului glicemic; dezvoltare musculară armonioasă.
- Beneficii în diabetul tip 2: reducerea obezității abdominale; creșterea glucozei la nivelul mușchiului scheletic; creșterea sensibilității la insulină – reduce hiperinsulinemia, ameliorează controlul glicemic; prevenția diabetului zaharat la persoanele aflate în grupurile de risc; reducerea tensiunii arteriale; ameliorarea spectrului lipidic; ameliorarea fibrinolizei; ameliorarea performanței cardiace; creșterea pragului pentru aritmiile cardiace; scăderea ponderală; creșterea tonusului psihic.
Riscurile exercițiului fizic la pacienții cu diabet zaharat (tabelul 14)
| Tipul diabetului | Riscurile |
|---|---|
| Diabetul tip 1 | Hipoglicemia ce poate să apară în timpul sau după (6–15 ore); hiperglicemie după un exercițiu fizic intens; cetoză; precipitarea sau exacerbarea bolii cardiovasculare – angină pectorală, infarct miocardic, aritmii, moartea subită; agravarea complicațiilor cronice – retinopatie proliferativă, hemoragii în vitros, dezlipire de retină, agravarea proteinuriei, leziuni ale piciorului, hipotensiune ortostatică, deshidratare. |
| Diabetul de tip 2 | Cardiovasculare: ischemie sau infarct miocardic, aritmii cardiace, hipotensiune sau hipertensiune arterială. Microvasculare: hemoragii retiniene, proteinurie. Metabolice: hipoglicemie, hiperglicemie, cetoză. Generale: leziuni la nivelul picioarelor, leziuni articulare, reducerea aderenței la dietă. |
Necesitatea individuală în glucide (pentru 24 ore) și repartizarea unităților de pâine (anexa 2)
| Starea | Unități de pâine pentru 24 ore |
|---|---|
| Deficit ponderal, activitate fizică, sarcină, vîrsta pubertară | 25–30 |
| IMC normal, activitate fizică moderată | 20–22 |
| IMC normal, activitate fizică minimală | 15–18 |
| Exces de masă corporală | 10–15 |
| Dejun | II-lea dejun | Prînz | Gustare | Cină | II cină |
|---|---|---|---|---|---|
| 30% | 10% | 25% | 10% | 25% | — |
| 30% | — | 25% | 15% | 30% | — |
| 30% | — | 35% | — | 35% | — |
| 25% | 10% | 25% | 10% | 20% | 10% |
Repartizarea unităților de pâine pe parcursul zilei în dependență de regimul alimentar (rândurile tabelului). pag. 69
Programul educațional (caseta 28)
- Structura educației: etapa inițială – concomitentă cu diagnosticul, care va conține informații de bază, utile pacientului într-o primă etapă.
- Educația propriu-zisă sau continuă – care oferă pacientului toate informațiile necesare pentru implicarea sa activă în tratament și control.
- Evaluarea periodică a cunoștințelor și deprinderilor.
- Abordarea inițială a educației se face la nivelul centrelor de diabet, continuitatea acesteia este asigurată în colaborare cu medicii de familie, pe baza unui curriculum comun; evaluarea educației va constitui un obiectiv al evaluării anuale globale, efectuată de diabetolog.
- Scopul: inducerea unei atitudini pozitive față de tratamentul cu antidiabetice orale și insulină, depășirea stresului sau senzației de frică determinate de injecțiile de insulină; instruirea în vederea automonitorizării, autocontrolului și implicării pacientului în propriul tratament; asigurarea calității vieții, inserției sociale, profesionale și familiale.
- Obiective: inducerea de cunoștințe despre diabet, complicațiile acestuia, obiectivele și metodele de tratament; instruirea teoretică și practică necesară desfășurării normale a vieții sociale, familiale, a autocontrolului și automonitorizării; instruirea teoretică și practică necesară insulinoterapiei, prevenirii și tratării hipoglicemiilor; explicarea și oferirea de soluții practice în diverse situații speciale (evenimente mondene, călătorii, zile dificile, intercurente); instruirea specifică în prezența complicațiilor; identificarea și depășirea barierelor ce limitează aderența la tratament, inducerea motivației tratamentului.
Prediabet
- Se recomandă optimizarea stilului de viață la persoanele cu IMC < 35 kg/m2 (clasă IIa, nivel B). pag. 13
- Se va iniția tratament cu Metforminum la persoanele cu IMC > 35 kg/m2 (clasă I, nivel A). pag. 13
- C.1.3: dieta; activitate fizică moderată 150 min/săptămînă (mers pe jos); scădere ponderală > 7% din greutatea corporală inițială; tratamentul HTA, dislipidemiei, obezității, abandonarea fumatului; educație și autocontrol (greutatea corporală, glicemia, TA). pag. 21
- Se va reevalua riscul apariției DZ tip 2 – o dată pe an (clasă IIb, nivel C). pag. 13
DZ tip 1
Tratamentul va fi indicat de către endocrinolog cu monitorizare până la obținerea valorilor țintă; se va monitoriza de către medicul de familie după normalizarea indicilor glicemici – HbA1c, GB, GPP (clasă I, nivel A). Regimul – bazal-bolus (terapie intensivă). Mijloace: școlarizare, preparatele insulinelor, dieta, efortul fizic, ocazional ADO. pag. 14pag. 38pag. 48
DZ tip 2: inițierea terapiei (C.1.8)
| HbA1c peste valoarea țintă cu | Inițierea |
|---|---|
| > 0,5–1% | Monoterapie ADO |
| > 1–2% | Terapie combinată ADO |
| > 2–2,5% | Insulină bazală +/- ADO |
| > 2,5% | Insulină bazal-bolus |
DZ tip 2: algoritmul terapiei (C.1.9)
Optimizarea stilului de viață; individualizarea țintelor terapeutice; controlul HbA1c fiecare 3 luni; intensificarea terapiei la 3 luni. pag. 26
| Etapa (HbA1c peste țintă) | Schema | Peste 3 luni |
|---|---|---|
| Monoterapie (> 0,5–1,0%) | Metforminum | ↓ HbA1c > 0,5% sau ținta atinsă – continuarea terapiei; ↓ HbA1c < 0,5% sau ținta nu este atinsă – etapa următoare |
| Duală (> 1,0–1,5%) | Metforminum + unul din: SU/glinide, inhibitori DPP-4, TZD, inhibitori SGLT2, AR GLP-1, insulină | ↓ HbA1c > 1,0% sau ținta atinsă – continuarea terapiei; ↓ HbA1c < 1,0% sau ținta nu este atinsă – etapa următoare |
| Triplă (> 1,5–2,0%) | Metforminum + SU/glinide + TZD sau inh DPP-4 sau inh SGLT2 sau AR GLP-1 sau insulină; Metforminum + inh DPP-4 + SU sau TZD sau inh SGLT2 sau insulină; Metforminum + TZD + SU sau inh DPP-4 sau inh SGLT2 sau AR GLP-1 sau insulină; Metforminum + inh SGLT2 + SU sau TZD sau inh DPP-4 sau AR GLP-1 sau insulină; Metforminum + AR GLP-1 + SU sau TZD sau inh SGLT2 sau insulină; Metforminum + insulină bazală + TZD sau inh DPP-4 sau inh SGLT2 sau AR GLP-1 | ↓ HbA1c > 1,5% sau ținta atinsă – continuarea terapiei; ↓ HbA1c < 1,5% sau ținta nu este atinsă – etapa următoare |
| Injectabilă combinată (> 2,0%) | Insulină / AR GLP-1 (algoritmul C.1.10) | — |
Dacă ținta HbA1c nu este atinsă peste 3 luni de terapie, treceți la următoarea etapă (ordinea nu denotă vreo preferință, alegerea depinde de factori specifici pacientului și bolii). pag. 26
| Preparat (cu Metforminum) | Eficacitate | Risc hipoglicemii | Greutatea | Reacții adverse | Costuri |
|---|---|---|---|---|---|
| Metforminum (monoterapie) | înaltă (1–2%) | risc mic | neutru/↓ | GI/acidoză lactică | joase |
| Sulfonilureice / glinide | înaltă | risc moderat | creștere | hipoglicemie | joase |
| Inhibitori DPP-4 | medie | risc mic | neutru | rare | înalte |
| Tiazolidindione | înaltă | risc mic | creștere | edeme, IC, fracturi | joase |
| Inhibitori SGLT2 | medie | risc mic | pierdere | GU, deshidratare | înalte |
| Agoniști R GLP-1 | înaltă | risc mic | pierdere | GI | înalte |
| Insulină | cea mai înaltă | risc înalt | creștere | hipoglicemie | variate |
- Asocieri posibile (tabelul 16): MET + DPP-4; MET + SU; MET + MTG; MET + TZD; SU + TZD; SU + IAG; MTG + TZD.
- Asocieri inadmisibile: combinarea diverselor preparate SU; SU + MTG.
- Utilizarea remediilor din grupul tiazolidindionelor este discutabilă în ultimul timp; pioglitazona este asociată riscului crescut pentru dezvoltarea patologiei oncologice.
Clasele ADO: indicații și contraindicații (tabelul 17)
| Clasa | Indicații | Eficacitate (↓HbA1c) | Contraindicații | Reacții adverse |
|---|---|---|---|---|
| Biguanide pag. 45 | Prediabet la pacientul cu IMC ≥ 35 kg/m2 dacă dietoterapia și exercițiul fizic sunt ineficiente; DZ tip 2 la pacientul supraponderal sau obez (clasă I, nivel A) | 1–2% | Nefropatie cu filtrația glomerulară < 45 ml/min; hepatopatii severe (transaminazele > 3N); insuficiența cardiacă congestivă; stări de hipoxemie; alcoolism (clasă I, nivel A) | Tulburări digestive (diaree, grețuri, anorexie, disconfort abdominal, rar gust metalic); anemie megaloblastică (B12 deficitară); lactacidoză (rar) (clasă I, nivel A) |
| Inhibitorii DPP-4 pag. 45 | Monoterapia DZ tip 2 în cazul contraindicațiilor la biguanide; terapie combinată în asociere cu biguanide, SU (clasă I, nivel A) | 0,5–1,5% | DZ tip 1; hipersensibilitate la preparat; sarcina și perioada de lactație; insuficiența renală moderată sau severă (clasă IIa, nivel B) | Rinofaringita; tulburări digestive (greață, vome, diaree, disconfort abdominal); cefalee, amețeli, nervozitate (clasă IIa, nivel B) |
| Sulfonilureice pag. 45pag. 46 | DZ tip 2, cînd nu se obține compensarea: la normoponderali; la obezi – terapie combinată în asociere cu biguanide (clasă I, nivel A) | 1–2% | DZ tip 1, diabetul pancreatic; sarcina, lactația; intervenții chirurgicale majore; stres sever: infecții, traume; hepatopatii și nefropatii severe; gangrena diabetică sau alte procese purulente; leucopenii de orice geneză; reacții adverse la SU sau MTG; pierderea ponderală progresivă (clasă I, nivel A) | Hipoglicemie (frecvent – glibenclamidum, nesemnificativ – gliclazidum și glimepiridum); creștere ponderală, dar nu și la gliclazidum și glimepiridum; grețuri, disconfort abdominal; intoleranță gastro-intestinală; reacții alergice, erupții cutanate; efect teratogen; modificarea testelor funcționale hepatice și renale; anemie hemolitică, trombocitopenie, agranulocitoză (rar) (clasă I, nivel A) |
| Derivați de metiglinidă (glinide) pag. 46 | DZ tip 2, cu predominarea hiperglicemiei postprandiale marcate; contraindicații la alte ADO (clasă I, nivel A) | 0,5–1,5% | DZ tip 1; cetoacidoza; sarcina și lactația; patologia renală și hepatică (Repaglinidum este posibil de administrat în patologia renală) (clasă I, nivel A) | Risc hipoglicemic minor (clasă I, nivel A) |
| Tiazolidindione pag. 46 | Monoterapie în DZ tip 2 necontrolat prin dietă și exercițiu fizic și cu semne de insulinorezistență (clasă I, nivel A) | 1–1,5% | DZ tip 1; sarcină, perioada de lactație; hepatopatii; insuficiență cardiacă gr. II–IV (NYHA), retenție hidrică (clasă I, nivel A) | Creștere ponderală; creșterea transaminazelor mai mult de 3 ori peste normă; retenție hidrică; scăderea hemoglobinei (clasă IIa, nivel B) |
| Inhibitorii de SGLT2 pag. 47 | DZ tip 2 necompensat cu biguanide (clasă IIa, nivel B) | 0,8–1,0% | DZ tip 1; hipersensibilitate la inhibitorii SGLT2; afectare renală avansată, BCR terminală sau tratament prin dializă (clasă IIa, nivel B) | Hipotensiune arterială; cetoacidoză; injurie renală acută; urosepsis sau pielonefrită; risc de hipoglicemii (la utilizarea concomitentă a insulinei); infecții micotice genitourinare; cancerul vezicii urinare (clasă IIa, nivel B) |
| Inhibitorii α-glucozidazei pag. 47 | Monoterapia în special dacă este hiperglicemie postprandială sau bazală; asociat cu biguanide, SU, glinide, insulină (clasă I, nivel A) | 0,5–0,8% | DZ tip 1; cetoacidoza; sarcina și lactația; tulburări gastrointestinale severe (clasă I, nivel A) | Meteorism; garguiment intestinal, flatulență; ocazional diaree (clasă I, nivel A) |
| Agoniștii receptorilor GLP-1 pag. 47 | Tratamentul DZ tip 2 în asociere cu biguanide, SU (clasă I, nivel A) | 0,5–2% | DZ tip 2 tratat cu insulină; sarcina și perioada de lactație; pancreatitele (clasă IIa, nivel B) | Tulburări digestive (greață, vome, diaree, dureri abdominale); cefalee, amețeli, nervozitate (clasă I, nivel A) |
Insulinoterapia în DZ tip 2 (caseta 27)
- La momentul diagnosticării: cetoacidoză; hiperglicemie marcată (fără abuz alimentar); evenimente acute care duc la decompensare. pag. 49
- La scurt timp după diagnostic (< 2 ani): fenotipul LADA (prezența GADA, ICA, IA2 / IMC redus / fără dislipidemie); diabet pancreatogen; deteriorarea glicemiei în 6–24 luni de la debut necătînd la titrarea ADO. pag. 49
- Alte indicații în orice moment: DZ tratat mulți ani cu ADO cu progresarea hiperglicemiei în pofida dozelor maxime; sarcina și lactația; managementul perioperator; hepatopatii cu transaminazele > 3N; nefropatie diabetică eRFG < 45 ml/min/1,73m2. pag. 49
- Temporară: complicații macrovasculare acute (IMA, AVC), intervenții chirurgicale, infecții, acutizarea afecțiunilor cronice; de regulă regimul bolus sau bazal-bolus. pag. 50
- Temporară prelungită (3–4 luni), cu revenirea la tratamentul anterior după valorile GB, GPP și HbA1c: contraindicații temporare pentru ADO; afecțiuni inflamatorii îndelungate; glicemii majorate pentru reducerea glucotoxicității – regimul bazal-bolus. pag. 50
- Permanentă: terapie combinată cu ADO în doze maxime fără atingerea valorilor țintă a HbA1c; rezerva secretorie a celulelor β pancreatice epuizată. pag. 50
Grupuri speciale
- Vârstnici (caseta 44): dieta + exercițiu fizic (clasă IIb, nivel C) – cerințe stricte pentru dietoterapie în cazul unei speranțe înalte de viață; exercițiul fizic strict individualizat, de preferință plimbări 30–60 min în fiecare zi sau peste o zi. pag. 59
- Vârstnici: ADO (clasă IIa, nivel B) – risc minor pentru hipoglicemii, lipsa efectului nefrotoxic, hepatotoxic și cardiotoxic, lipsa interacțiunii medicamentoase, simplitate în administrare; grupuri recomandate: inhibitorii DPP4, glinide, inhibitorii α-glucozidazei; insulinoterapia. Țintele HbA1c – tabelul 26. pag. 59
- Rinichi și ficat: Metforminum contraindicat la filtrația glomerulară < 45 ml/min și hepatopatii severe (transaminazele > 3N); inhibitorii DPP-4 – insuficiența renală moderată sau severă; inhibitorii SGLT2 – afectare renală avansată, BCR terminală, dializă; SU – hepatopatii și nefropatii severe; glinide – patologia renală și hepatică (Repaglinidum posibil în patologia renală); TZD – hepatopatii; insulina indicată la transaminazele > 3N și eRFG < 45 ml/min/1,73m2. pag. 45pag. 46pag. 47pag. 49
- Planificarea sarcinii (determină medicul endocrinolog-diabetolog): informarea pacientei despre risc; compensare ideală timp de 3–4 luni până la concepere; administrarea insulinelor umane; regim alimentar și adaos de vitamine, fier și acid folic; tratamentul retinopatiei; tratament hipotensiv; sistarea fumatului. pag. 55
- În timpul sarcinii: caloraj – trimestrul I 30 kcal/kg de masă ideală, trimestrele II–III 35–38 kcal/kg; proteine 15% (1,5–2,0 g/kg), lipide 30%, glucide 55%; insulinoterapie intensivă; antihipertensive – Methyldopum, Nifedipinum, Furosemidum (tabelul 23). pag. 56
- DG: școlarizare și autocontrol, tratament la necesitate; indicații pentru insulină – nu sunt atinse valorile țintă prin dietoterapie (GB > 5,3 mmol/l, GPP la 1 h > 7,8 mmol/l, GPP la 2 h > 6,7 mmol/l) sau la USG fetală circumferința abdominală > percentila 90 după vârstă. pag. 24
- După naștere (caseta 38): scăderea dozei de insulină; alimentare naturală (de atenționat despre posibilele hipoglicemii); controlul compensării, complicațiilor, TA; contracepție pentru 1–1,5 ani. pag. 57
- După DG: TOTG la 6–12 săptămâni postpartum conform criteriilor pentru populația generală; criterii nondiagnostice – screening-ul DZ la fiecare 1–3 ani, în dependență de factorii de risc; prediabet sau DZ – managementul hiperglicemiei conform tipului afectării. pag. 25
- Intervenții chirurgicale (caseta 45): stabilirea datei intervenției; colaborare între anesteziolog, chirurg și endocrinolog; optimizarea profilului glicemic (compensarea optimală nu întotdeauna este benefică deoarece prezintă risc pentru hipoglicemii); examinare complexă – ECG, radiografia cutiei toracice, ionograma. pag. 60
- Intervenții de urgență: DZ tip 1 – modificarea schemei de insulinoterapie; DZ tip 2 – sistarea ADO și transfer la insulinoterapie; pacienții în comă sau precomă – intervenția după indicații vitale, după 4–6 ore de la ieșirea din comă. pag. 60
- Intervenții planificate majore: compensarea glicemiei HbA1c < 9,0%; cu 2–3 zile înainte – transfer la insulină cu acțiune rapidă cu monitorizarea glicemiei fiecare 3 ore; intervenția dimineața; conduita similară ca în intervențiile urgente. pag. 60
- Intervenții minore (tabelul 27): HbA1c < 9,0%; DZ tip 1 – dacă se permite cina, dozele de insulină rămîn nemodificate, dacă cina e interzisă se anulează insulina rapidă și se micșorează insulina prolongată; conduita intraoperatorie și postoperatorie similară cu cea din intervențiile urgente; DZ tip 2 – sistarea ADO cu durată lungă cu 5–7 zile înainte, ADO cu acțiune scurtă, în ziua intervenției se suspendă doza de dimineață, intervenția dimineața pe nemîncate, după intervenție ADO cu acțiune scurtă după prima masă. pag. 60pag. 61
Sarcina nu este binevenită (caseta 33)
- Vârsta mai mare de 38 ani.
- HbA1c > 7% în prima perioadă a sarcinii.
- Cetoacidoză în prima perioadă a sarcinii.
- Prezența diabetului la ambii părinți.
- Asocierea diabetului zaharat cu sensibilizarea rezus-factorului mamei.
- Asocierea diabetului zaharat cu tuberculoza pulmonară activă.
- Prezența pielonefritei cronice.
- Prezența în anamnestic a copiilor morți-născuți sau copiilor cu anomalii de dezvoltare.
- Condiții social vulnerabile.
Conduita nașterii (caseta 37; determinată de obstetricianul-ginecolog)
- Termenul optim 38–40 săptămâni.
- Metoda optimă – nașterea pe cale naturală cu control riguros al glicemiei în timpul nașterii și postpartum.
- Indicații pentru cezariană: obstetricale generale; prezența complicațiilor diabetice și ale sarcinii; prezentarea pelviană a fătului.
Diabetul de tip 1 la copii și adolescenți: necesarul în unități de pâine în dependență de vârsta și sexul copilului (tabelul 25)
| Masa / vârsta, ani | 1–3 | 4–6 | 7–10 | 11–14 băieți | 11–14 fete | 15–18 băieți | 15–18 fete |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Dejun | 2 | 3 | 3–4 | 5 | 4–5 | 5 | 5 |
| Al 2-lea dejun | 1,5 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 |
| Prânz | 2 | 3 | 4 | 5 | 4–5 | 5–6 | 4–5 |
| Gustare | 1 | 1 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 |
| Cină | 1,5 | 2 | 2–3 | 2–3 | 2–3 | 3–4 | 3–4 |
| A 2-a cină | 1,5 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 |
| Total/zi | 10–11 | 12–13 | 15–16 | 18–20 | 16–17 | 19–21 | 18–20 |
* Unitatea de pâine este cantitatea de produs în care se conțin 12 g de glucide. pag. 57
Preparatele și dozeletabel · 21 puncte6 diferențe
Preparatele utilizate în DZ tip 2 (tabelul 15)
| Grupa | Preparat | Durata de acțiune (ore) | Doza zilnică |
|---|---|---|---|
| Sulfonilureice | Gliclazidum | 6–12 | 30–120 mg |
| Sulfonilureice | Gliquidonum* | 5–7 | 15–120 mg |
| Sulfonilureice | Glibenclamidum | 12–24 | 2,5–20 mg |
| Sulfonilureice | Glimepiridum | 12–24 | 2–8 mg |
| Derivați de metiglinidă | Repaglinidum | 3–4 | 1,0–16 mg |
| Biguanide | Metforminum | 4–12 | 1500–2500 mg |
| Tiazolidindione** | Pioglitazonum* | 16–24 | 15–45 mg |
| IAG | Acarbozum* | 2–4 | 75–300 mg |
| Agoniștii GLP-1 | Exenatidum* | 10 | 20 μg |
| Agoniștii GLP-1 | Liraglutidum* | 18 | 1,2 mg |
| Inhibitorii DPP4 | Sitagliptinum | 18–20 | 100 mg |
| Inhibitorii DPP4 | Vildagliptinum | 12 | 100 mg |
| Inhibitorii DPP4 | Saxagliptinum* | 18–20 | 5 mg |
| Inhibitorii SGLT2 | Dapagliflozinum* | 24 | 5–10 mg |
* Remedii care nu sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor, pentru a asigura diversitatea remediilor din același grup, în caz de intoleranță; ghidul pacientului numește o parte din ele înregistrate în Republica Moldova (vezi contradicțiile). ** Utilizarea tiazolidindionelor este discutabilă în ultimul timp; pioglitazona este asociată riscului crescut pentru patologia oncologică. pag. 44pag. 88
Regimurile de insulinoterapie în DZ tip 2 (tabelul 19)
| Regimul | Indicații | Tactica de inițiere | Monitorizare |
|---|---|---|---|
| Bazal (+/- ADO) pag. 50 | Ineficacitatea dietei; doze maxime de terapie combinată ADO; HbA1c > 1–1,5% decît valoarea țintă; hiperglicemie bazală | Start – 10 Un (0,1–0,2 Un/kg/zi); ajustarea – cu 2–4 Un sau 10–15% la 3–7 zile, sub controlul GB | GB zilnic până la atingerea obiectivelor, apoi măcar o dată în săptămână; GPP se va determina după ce GB a atins obiectivul |
| Bazal – plus 1,2 (insulinoterapie intensificată, +/- ADO) pag. 50 | DZ tip 2 tratat cu IB + ADO, GB fiind normală; HbA1c > 1–1,5% decît valoarea țintă; doza de IB > 0,5 Un/kg | Doza de IB se reduce cu 10%, iar IP va reprezenta 10% din IB și se va administra la masa cu cea mai mare GPP | GPP zilnic până la atingerea obiectivelor; GB săptămânal |
| Insulină premixată (+/- ADO) pag. 51 | Hiperglicemie postprandială | 1 administrare: 12 Un seara înainte de cină; 2 administrări: cîte 6 Un înainte de micul dejun și cină; ajustarea – cu 1–2 Un sau 10–15% fiecare 3–7 zile | GB, glicemiile înainte de prînz, cină și înainte de somn, cu modificarea dozelor o dată sau 2 ori în săptămînă până la atingerea obiectivelor; apoi măcar o dată în săptămînă |
| Bazal – bolus 3 (insulinoterapie intensivă) pag. 51 | Ineficacitatea dietei și dozelor maxime de terapie combinată ADO; HbA1c > 1–1,5% decît valoarea țintă; hiperglicemie bazală și postprandială | La persoanele netratate anterior cu insulină: 0,5–0,7 Un/kg/zi din care 50% IB și 50% IP (30% dimineața și cîte 20% pentru prînz și cină) (așa în protocol) | GB, GPP și glicemiile nocturne (ora 3) până la atingerea țintelor, apoi măcar o dată în săptămână; dozele de IP după GPP, dozele de IB după GB |
Terapia injectabilă combinată în DZ tip 2 (C.1.10)
| Pasul | Debut | Ajustare | Hipoglicemii |
|---|---|---|---|
| Insulină bazală asociată cu Metforminum +/- alte ADO | 10 Un/zi sau 0,1–0,2 Un/kg/zi | 10–15% sau 2–4 Un la 3–7 zile, sub controlul GB | Determină cauza, reduce doza cu 2–4 Un (10–20%) |
| Dacă nu este atinsă ținta HbA1c: asociați 1 bolus IP înaintea celei mai copioase mese | 4 Un (0,1 Un/kg) sau 10% din IB | 1–2 Un sau 10–15% la 2–3 zile sub controlul GPP | Determinați cauza, reduceți doza cu 2–4 Un sau 10–20% |
| Dacă ținta HbA1c nu este atinsă – regimul bazal-bolus: asociați ≥ 2 bolus IP înainte de mese | 4 Un (0,1 Un/kg) sau 10% din IB/masă | 1–2 Un sau 10–15% la 2–3 zile sub controlul GPP | Determinați cauza, reduceți doza cu 2–4 Un sau 10–20% |
| Sau: asociați agoniștii receptorilor GLP-1 | Neprecizat în algoritm | Dacă nu este tolerat sau ținta HbA1c nu este atinsă, treceți la un regim cu 2 injecții de insulină | — |
| Sau: transferați la insuline premixate de 2 ori în zi (înaintea micului dejun și înaintea cinei) | Divizați doza IB curentă în 2/3 dimineața și 1/3 seara sau 1/2 dimineața și 1/2 seara | 1–2 Un (10–15%) la 3–7 zile sub controlul GB și GPP | Determinați cauza, reduceți doza cu 2–4 Un sau 10–20% |
| Dacă ținta HbA1c nu este atinsă – transferați la analogi de insuline premixate de 3 ori în zi (înaintea micului dejun, prînzului și cinei) | Adăugați o injecție în plus înaintea prînzului | 1–2 Un (10–15%) la 3–7 zile sub controlul GB și GPP | Determinați cauza, reduceți doza cu 2–4 Un |
Dacă ținta HbA1c nu este atinsă, schimbați regimul de insulină. pag. 27
- Tratament combinat (insulină + ADO): insulină intermediară / analog cu acțiune lentă – înainte de somn + ADO, sau dimineața și seara înainte de somn + ADO; corecția dozelor de insulină (+ 2–4 Un) la fiecare 2–3 zile până la atingerea țintelor.
- Monoterapia cu insulină: insuline premixate 30/70 înainte de dejun și înainte de cină; sau insulină intermediară înainte de dejun și înainte de somn asociată cu insuline rapide înainte de mesele principale. Nu se recomandă regimul cu premixate pentru inițierea insulinoterapiei.
- Ajustarea regresivă necesită automonitorizare de 4–5 ori pe zi, cu reducerea mai întîi a IP și apoi a IB și cu introducerea treptată a ADO.
Insulinoterapia în DZ tip 1 (caseta 26)
- Indicații: tipul 1 care apare la vîrsta tînără sau la adulți cu insuficiența absolută a funcției secretorii β-pancreatice; tipul 1, diagnosticat înaintea epuizării complete a secreției β-pancreatice și prezența în ser a anticorpilor antiinsulari. pag. 48
- Efectele secundare: alergia la insulină; lipodistrofia; abcesele; edemul insulinic; neuropatia dureroasă; încețoșarea vederii; rezistența la insulină; hipoglicemia. pag. 48
- Necesarul zilnic: debutul diabetului 0,5–0,6 Un/kg corp; „luna de miere” < 0,5 Un/kg corp; diabet cunoscut de mai mulți ani 0,7–0,8 Un/kg corp; decompensare 1,0–1,5 Un/kg corp; prepubertate 0,6–1,0 Un/kg corp; pubertate 1,0–2,0 Un/kg corp. pag. 48
- Regimul: injecții multiple – regim bazal-bolus: dimineața și seara înainte de somn – insuline intermediare sau analogi cu acțiune lentă + înaintea meselor principale – insuline rapide sau analogi cu acțiune rapidă. pag. 48pag. 49
- Inițierea: doza de insulină bazală – 0,2–0,25 Un/kg; doza de insulină prandială – 0,03–0,15 Un/kg (în funcție de cantitatea de carbohidrați consumați la masa respectivă). pag. 49
- Calculul dozelor prandiale: 1 Un de pîine (10–12 g glucide) necesită 1–3 Un insulină rapidă; 1 Un insulină rapidă reduce glicemia cu 1,6–2,2 mmol/l (individualizat). pag. 49
- Doza de seară se modifică în funcție de glicemia de dimineață; doza de dimineață – în funcție de glicemia înainte de prînz și de cină; eficiența insulinei prandiale – după glicemiile preprandiale și postprandiale (2 ore după masă). pag. 49
- Repartizarea dozelor: înainte de dejun și prînz – 2/3 din necesarul insulinic; înainte de cină și somn – 1/3 din necesarul insulinic. pag. 49
- Dispozitive de injectare: seringi de plastic – ace de 12 mm, 8 mm, 6 mm – minim disconfort, pot fi folosite de mai multe ori; penurile – dispozitive pentru administrarea insulinei sub formă de stilou în care se introduc cartușe speciale preumplute cu insulină, nefiind necesară aspirarea insulinei; pompele de insulină – injectarea insulinei (doar a celei cu durată scurtă sau analogi de insulină rapidă) se face continuu. pag. 49
Tipuri de insulină (tabelul 18)
| Tipul | Denumirea | Administrare | Debut de acțiune | Efect maxim | Durata de acțiune |
|---|---|---|---|---|---|
| Insulină rapidă (umană) | Insulinum humanum | s/c, i/m, i/v | 30 min | 2–3 ore | 6–7 ore |
| Insulină intermediară (umană) | Insulinum humanum | s/c | 1–2 ore | 4–8 ore | 10–16 ore |
| Insuline premixate (umane; 5 tipuri: 10%/90%, 20%/80%, 30%/70%, 40%/60%, 50%/50%) | Insulinum humanum | s/c | 30 min – 1 oră | 2–3 / 6–10 ore | 10–16 ore |
| Analogi cu acțiune ultrarapidă | Insulinum glulisinum, aspartum, lispro | s/c | 5–15 minute | 30–60 minute | 2–4 ore |
| Analogi cu acțiune lentă | Insulinum glarginum; detemirum | s/c | 2–4 ore | absent | glarginum 20–24 ore; detemirum 16–18 ore |
| Analogi de insuline premixate | Insulinum aspartum biphasic | s/c | 5–15 minute | 30 min – 1,5 ore / 6–10 ore | 14–18 ore |
Sarcina: tratamentul antihipertensiv (tabelul 23)
| Remediul | Doza | Indicații |
|---|---|---|
| Methyldopum | 250 mg de 3 ori pe zi | Toată perioada sarcinii |
| Nifedipinum | 10 mg de 3 ori pe zi | În cazul crizelor hipertensive |
| Furosemidum | Determinată de starea gravidei | În cazul riscului pentru viața mamei: edem pulmonar; insuficiență cardiacă; insuficiență renală acută |
Copii și adolescenți: insulinoterapia (casetele 40, 41)
- Mijloace de administrare a insulinei (caseta 41): seringa de insulină – copiii cu diabet zaharat și părinții lor trebuie să posede tehnica de administrare a insulinei cu seringa în cazul defecțiunii și imposibilității administrării insulinei cu alte dispozitive; stiloul-seringă de insulină – preumplută sau cu patronaș (cartridge) de insulină și pasul de administrare 0,5–1 Un; cateter subcutanat – cu schimbare o dată la 2–4 zile pentru copiii cu fobie de injecții; perfuzia subcutanată continuă de insulină (pompa de insulină) – pentru individualizarea regimului de tratament în cazurile de compensare dificilă. pag. 58
- La debut: insulină cu durată scurtă/ultrascurtă înainte de mesele principale – copii mici și preșcolari 0,5–1 Un; școlari 2–4 Un; adolescenți 4–6 Un. pag. 58
- Doza se corectează după glicemia la 2 ore după injectare – majorare cu 50% în hiperglicemie stabilă, cu 100% în creșterea glicemiei, micșorare cu 25–50% în scăderea glicemiei; injectări suplimentare înainte de gustări, la orele 24, 3 și 6 în hiperglicemii majore; după stabilizare – regimul bazal-bolus. pag. 58
- Coeficientul glucidic = 500/doza totală zilnică de insulină; factorul de corecție = 100/doza totală zilnică (insulina ultrascurtă) și 83/doza totală zilnică (insulina cu durată scurtă). pag. 58
- Diabetul de tip 1 al sugarului sub 1 an: doza necesară de insulină 0,7 Un/kg corp. pag. 57
Perioperator (staționar)
- Intraoperator – infuzie permanentă de insulină rapidă sub controlul glicemiei și K la fiecare oră: glicemia 5,5–11,1 mmol/l – sol. Glucoză 10% 500 ml cu sol. Clorură de potasiu 4% 10 ml și insulină rapidă 2–4 Un pe oră; glicemia > 11,1 mmol/l – sol. NaCl 0,9% 400 ml și insulină rapidă 2–4 Un.
- Glicemia intraoperatorie 8,5–11,0 mmol/l; controlul glicemiei și K fiecare oră în timpul și încă 5–8 ore după intervenție; următoarele 3–4 zile la fiecare 3 ore.
- Postoperator după 3–4 zile: cicatrizare bună – 0,7 Un/kg; cicatrizare dificilă – 1,0 Un/kg până la stabilizarea cicatrizării.
- Pacienții cu diabet au risc de infectare endogenă și necesită administrare intraoperatorie a antibioticelor (preparatele și dozele nu sunt precizate în protocol).
Preparatele protocolului și compensarea CNAMtabel2 diferențe
- MetforminumCNAM: Gratuit / parțial
Biguanid: monoterapie la prima etapă și bază pentru terapia duală/triplă în DZ tip 2; în prediabet cu IMC > 35 / ≥ 35 kg/m2 (formulări divergente); 1500–2500 mg/zi; contraindicat la filtrația glomerulară < 45 ml/min pag. 13pag. 26pag. 44pag. 45
Fișa medicamentului → - GliclazidumCNAM: Gratuit
Sulfonilureic: DZ tip 2 necompensat (la obezi – cu biguanide), opțiune în terapia duală/triplă; 30–120 mg/zi; hipoglicemie nesemnificativă, fără creștere ponderală pag. 26pag. 44pag. 45
Fișa medicamentului → - RepaglinidumCNAM: Gratuit
Glinidă: DZ tip 2 cu hiperglicemie postprandială marcată sau contraindicații la alte ADO; recomandată la vârstnici; 1,0–16 mg/zi; posibil în patologia renală pag. 44pag. 46pag. 59
Fișa medicamentului → - SitagliptinumCNAM: Parțial6,69 MDL/unit.
Inhibitor DPP-4: monoterapie la contraindicații pentru biguanide, asociere cu Metforminum sau SU; recomandat la vârstnici; 100 mg/zi pag. 44pag. 45pag. 59
Fișa medicamentului → - LinagliptinumCNAM: Parțial6,08 MDL/unit.
Inhibitor DPP-4: menționat doar în ghidul pacientului printre preparatele înregistrate în RM; fără doze sau indicații separate în protocol pag. 88
Fișa medicamentului → - Sitagliptinum + MetforminumCNAM: Parțial3,78 MDL/unit.
Combinația fixă nu este numită în protocol; asocierea MET + DPP-4 – asociere posibilă și opțiune de terapie duală în DZ tip 2 pag. 26pag. 44
Fișa medicamentului → - DapagliflozinumCNAM: Parțial12,62 MDL/unit.
Inhibitor SGLT2: DZ tip 2 necompensat cu biguanide (clasă IIa, nivel B); opțiune în terapia duală/triplă; 5–10 mg/zi; în tabelul 15 marcat ca neînregistrat în Nomenclator, în ghidul pacientului – în lista preparatelor înregistrate în Republica Moldova (vezi contradicțiile) pag. 26pag. 44pag. 47pag. 88
Fișa medicamentului → - Insulinum Humanum (Acțiune Intermediară)Insulinum humanumCNAM: Gratuit
Insulină prandială în regimul bazal-bolus (DZ tip 1 și 2), insulinoterapie temporară și perioperatorie pag. 48pag. 50pag. 60
Fișa medicamentului → - Insulinum Humanum (Acțiune Intermediară)Insulinum humanumCNAM: Gratuit
Insulină bazală: înainte de somn (+/- dimineața) asociată cu ADO sau în regimul bazal-bolus pag. 48pag. 50
Fișa medicamentului → - Insulinum Humanum (Acțiune Intermediară)Insulinum humanumCNAM: Gratuit
Insuline premixate (30/70) de 2 ori pe zi la hiperglicemie postprandială; nu se recomandă pentru inițierea insulinoterapiei (nota la caseta 27), însă tabelul 19 indică doza inițială de insulină premixată – vezi contradicțiile pag. 48pag. 50pag. 51
Fișa medicamentului → - Insulinum AspartumCNAM: Gratuit
Analog cu acțiune ultrarapidă: insulină prandială pag. 48
Fișa medicamentului → - Insulinum GlulisinumCNAM: Gratuit
Analog cu acțiune ultrarapidă: insulină prandială pag. 48
Fișa medicamentului → - Insulinum Aspartum BiphasicCNAM: Gratuit
Analog de insuline premixate (tabelul 18). Insuline premixate (tipul neprecizat) – 1–2 administrări pe zi (tabelul 19; C.1.10 – de 2 ori în zi, înaintea micului dejun și înaintea cinei); dacă ținta HbA1c nu este atinsă, C.1.10 prevede transferul la analogi de insuline premixate de 3 ori în zi (înaintea micului dejun, prînzului și cinei) pag. 27pag. 48pag. 51
Fișa medicamentului → - Insulinum GlarginumCNAM: Gratuit
Analog cu acțiune lentă: insulină bazală (20–24 ore) pag. 48
Fișa medicamentului → - Insulinum DetemirumCNAM: Gratuit
Analog cu acțiune lentă: insulină bazală (16–18 ore) pag. 48
Fișa medicamentului →
Urgențe și direcționare
Situații urgente la nivelul primar14 puncte
Complicațiile acute – hipoglicemia și coma hipoglicemică, cetoacidoza și coma cetoacidozică, acidoza lactică, coma hiperosmolară – sunt subiectul protocoalelor separate (tabelul 28). Mai jos – tot ce conține acest protocol despre situațiile urgente. pag. 61
Nivelul primar
- Suspecție de DZ tip 1 (semnele majore ale diabetului și GB ≥ 7,0 mmol/l și/sau HbA1c ≥ 9% și/sau corpi cetonici în urină) – transfer imediat la endocrinolog. pag. 12
- Spitalizarea: lista completă a indicațiilor pe tipuri de DZ (tabelul 9) – în răspunsul „Când se spitalizează”. pag. 36
- Simptome ale cetoacidozei (diagnostic întîrziat al DZ tip 1): alterarea stării de conștiință; semne de deshidratare (piele uscată, limbă prăjită, hipotonia globilor oculari); respirație acidotică (Kussmaul), miros de acetonă; hipotensiune arterială; semne digestive (grețuri, vome, dureri abdominale). pag. 31pag. 32
- Insulinoterapie temporară în DZ tip 2: complicații macrovasculare acute (IMA, AVC), intervenții chirurgicale, infecții, acutizarea afecțiunilor cronice; de regulă regimul bolus sau bazal-bolus. pag. 50
- Criză hipertensivă la gravida cu DZ: Nifedipinum 10 mg de 3 ori pe zi; în cazul riscului pentru viața mamei (edem pulmonar, insuficiență cardiacă, insuficiență renală acută) – Furosemidum, doza determinată de starea gravidei. pag. 56
Hipoglicemia: regula lui „15” (ghidul pacientului)
- Hipoglicemia – scăderea bruscă a glucozei în sânge la un nivel mai mic de 3,3 mmol/l, stabilit cu ajutorul glucometrului. pag. 90
- Măsurați glicemia; dacă vă simțiți foarte rău și sunteți convins că aveți hipoglicemie sau nu aveți cu ce măsura – consumați imediat zahăr sau alt aliment dulce. pag. 90
- Glicemia < 3,3 mmol/l – 15 grame de zahăr (3–4 pătrățele de glucoză / 2–3 pliculețe / 2–3 cuburi / 3 lingurițe de zahăr), de preferință dizolvat în apă. pag. 90
- Așteptați 15 minute și măsurați repetat; dacă glicemia < 3,3 mmol/l – alte 15 grame de zahăr. pag. 90pag. 91
- Așteptați 15 minute: dacă glicemia e în continuare mai mică de 3,3 mmol/l sau nu dispar semnele de hipoglicemie, chemați Serviciul de urgență 112. pag. 91
- Dacă nivelul zahărului a revenit la normal – o gustare (o jumătate de tartină / biscuiți / un fruct). pag. 91
- Prevenire: măsurați glicemia înainte de administrarea insulinei; nu uitați de gustări la insulina umană rapidă; la efort planificat scădeți doza de insulină sau mâncați mai multe glucide; la efort neplanificat opriți-vă și luați o gustare; controlați glicemia în timpul efortului și la câteva ore după; după efort intens și prelungit – gustare cu glucide înainte de culcare. pag. 91
Cetoacidoza (ghidul pacientului)
- Cauze: întreruperea tratamentului cu insulină sau cu tablete; consum de multe produse cu glucide; asociere cu alte boli (febră, infecții). Diagnosticul – corpii cetonici în urină.
- Dacă aveți oricare dintre simptome sau doar bănuiți cetoacidoza – sunați imediat medicul, solicitați serviciul medical de urgență 112 sau mergeți urgent la cea mai apropiată cameră de gardă.
Când se trimite la specialist12 puncte2 diferențe
- Suspecție de DZ tip 1: semnele majore ale diabetului și GB ≥ 7,0 mmol/l și/sau HbA1c ≥ 9% și/sau corpi cetonici în urină – transfer imediat la endocrinolog. pag. 12
- DZ tip 1: tratamentul va fi indicat de către endocrinolog cu monitorizare până la obținerea valorilor țintă; se va monitoriza de către medicul de familie după normalizarea indicilor glicemici. pag. 14
- Tratamentul cu insulină este stabilit de endocrinolog; la insulinoterapie în DZ tip 2 – consultația endocrinologului 1 dată/săptămînă pînă la atingerea valorilor țintă individuale ale glicemiilor, apoi fiecare 3 luni. pag. 53pag. 88
- Nivelul specializat de ambulator: DZ tip 1 – inițierea tratamentului cu insulină (conform B.2; locul inițierii este contradictoriu în protocol – vezi contradicțiile) și titrarea dozelor; DZ tip 2 – intensificarea terapiei fiecare 3 luni până la ținta HbA1c (C.1.8, C.1.9, C.1.10), titrarea dozelor de ADO și insulină; supravegherea în comun cu medicul de familie. pag. 15pag. 17
- DZ gestațional și DZ preexistent sarcinii: consultația endocrinologului 1 dată/săptămînă pînă la atingerea valorilor țintă individuale ale glicemiilor, apoi 1 dată/lună. pag. 53
- Sarcina la DZ: tactica tratamentului și planificarea sarcinii (caseta 34) și conduita după naștere (caseta 38) – determină medicul endocrinolog-diabetolog; indicațiile pentru întreruperea sarcinii și spitalizările gravidelor (caseta 36) – medicul endocrinolog-diabetolog și obstetricianul-ginecolog; conduita nașterii (caseta 37) – obstetricianul-ginecolog; consultația oftalmologului 1 dată în trimestru; ginecolog și endocrinolog până la 34 de săptămâni la fiecare 2 săptămâni, după 34 de săptămâni la fiecare săptămână. pag. 55pag. 56pag. 57
- Sarcina este contraindicată: nefropatie gravă (clearance-ul creatininei < 50 ml/min; proteinurie nictemerală 3,0 g și mai mult; creatinina sângelui mai mult 120 mmol/l (așa în protocol); hipertensiune arterială); cardiopatie ischemică forma gravă; retinopatie diabetică proliferativă progresantă. pag. 55
- Consultația oftalmologului: DZ tip 1 – 1 dată în an, după 5 ani de la debutul diabetului; DZ tip 2 – 1 dată în an, din momentul stabilirii diagnosticului. pag. 53
- Consultația neurologului: DZ tip 2 – 1 dată în an, din momentul stabilirii diagnosticului; DZ tip 1 – după indicații. pag. 53
- Evaluarea educației – obiectiv al evaluării anuale globale, efectuată de diabetolog; abordarea inițială a educației se face la nivelul centrelor de diabet, continuitatea este asigurată în colaborare cu medicii de familie. pag. 51
- Aprecierea efortului fizic controlat prin ECG: vîrsta peste 40 ani cu sau fără risc cardiovascular; vîrsta pînă la 30 ani cînd diabetul are o durată de 10 ani, HTA, fumat, dislipidemie, retinopatie proliferativă și nonproliferativă, nefropatie cu microalbuminurie; indiferent de vîrstă – boală cardiovasculară, cerebrovasculară sau vasculară periferică cunoscută sau suspectată, neuropatie autonomă, nefropatie avansată și insuficiență renală cronică. pag. 43
- Evaluarea inițială – colaborări: cardiolog, oftalmolog, neurolog, dietolog, etc. pag. 67
Când se spitalizează18 puncte1 diferență
DZ tip 1 (tabelul 9)
- Debutul diabetului zaharat (pentru inițierea insulinoterapiei și școlarizării pacienților); B.2 atribuie însă inițierea insulinei nivelului specializat de ambulator – vezi contradicțiile. pag. 15pag. 36
- Cetoza/cetoacidoză diabetică. pag. 36
- Precoma sau coma diabetică (cetoacidozică, hiperosmolară, lactacidozică sau hipoglicemică). pag. 36
- Progresarea complicațiilor cronice. pag. 36
- Stări de urgență: infecții, intoxicații, indicații pentru intervenții chirurgicale. pag. 36
DZ tip 2 (tabelul 9)
- Decompensarea diabetului zaharat, ce necesită insulinoterapie.
- Precoma sau coma diabetică (cetoacidozică, hiperosmolară, lactacidozică sau hipoglicemică).
- Progresarea complicațiilor cronice.
- Stări de urgență: infecții, intoxicații, AVC, IMA, acutizarea complicațiilor cronice.
- Necesitatea școlarizării pacientului (dacă e posibil staționar de zi).
DZ gestațional și DZ preexistent sarcinii (tabelul 9, caseta 36)
- Debutul diabetului zaharat (pentru inițierea insulinoterapiei și școlarizării pacienților) dacă nu pot fi compensate glicemiile. pag. 36
- Precoma sau coma diabetică. pag. 36
- Gravidele cu DZ (determină endocrinologul-diabetolog și obstetricianul-ginecolog): primele săptămâni de sarcină în caz de decompensare (investigații, hotărârea despre păstrarea sarcinii, tratament profilactic, compensarea DZ, școlarizarea pacientei). pag. 56
- La termenul de 21–24 săptămâni (în riscul complicațiilor). pag. 56
- La termenul de 35–36 săptămâni (urmărirea stării fătului, tratamentul complicațiilor diabetice și obstetricale, hotărîrea tacticii și termenului de naștere). pag. 56
Scopul spitalizării și externarea
- Scopul spitalizării: stabilirea tipului de diabet; compensarea pacienților cu DZ; inițierea insulinoterapiei și titrarea dozelor; școlarizarea pacienților (cunoștințe despre diabet și metode de autocontrol). pag. 17
- În condiții de ambulator se va iniția tratamentul medicamentos doar la pacienții cu prediabet și DZ tip 2 (C.1.8, C.1.9), deși în același B.2 pentru DZ tip 1 este prevăzută inițierea insulinei la nivel de ambulator (vezi contradicțiile); reevaluarea criteriilor de spitalizare în funcție de indicii metabolici. pag. 15pag. 16pag. 17
- Extrasul va conține: diagnosticul precizat desfășurat; rezultatele investigațiilor efectuate și tratamentul efectuat; recomandări explicite pentru pacient; recomandări pentru medicul de familie și medicul endocrinolog. pag. 18
Diagnostic și supraveghere
Cum se confirmă diagnosticultabel · 48 puncte13 diferențe
Criteriile de diagnostic ale DZ și prediabetului
| Indicele | Norma | Prediabet | Diabet zaharat |
|---|---|---|---|
| Glicemia bazală, mmol/l | < 6,1 | 5,6–6,9 (alterarea glicemiei bazale, AGB) | ≥ 7,0 |
| TOTG la 2 ore, mmol/l | < 7,8 | 7,8–11,0 (alterarea toleranței la glucoză, ATG) | ≥ 11,1 |
| HbA1c, % | 4,0–6,0 | 5,7–6,4 | ≥ 6,5 |
Tabelul 6 (criteriile OMS din 2006/2011 și ADA din 2017). Noțiunea de prediabet include AGB, ATG și AGB+ATG, la persoanele cu factori de risc pentru dezvoltarea DZ. pag. 34
- Glicemia bazală ≥ 7,0 mmol/l (determinată după un repaus caloric de cel puțin 8 ore) SAU
- Glicemia la 2 ore ≥ 11,1 mmol/l în TOTG cu 75 g glucoză anhidră SAU
- HbA1c ≥ 6,5% (după metoda certificată de NGSP și standardizată după DCCT) SAU
- Semne de hiperglicemie sau criză hiperglicemică și glicemia > 11,1 mmol/l, în orice moment al zilei (caseta 9)
Metode de diagnostic (caseta 10)
- Diagnosticul DZ se bazează pe măsurări repetate ale GB și dozarea HbA1c.
- Necesită efectuarea TOTG, dacă GB este normală, dar sunt prezenți factorii de risc (FINDRISC risc înalt), sau dacă GB este 5,6–6,9 mmol/l.
- Dacă nu sunt date certe de diagnostic clinic (pacient în criză hiperglicemică sau cu semnele clasice ale diabetului și cu glicemia ocazională ≥ 11,1 mmol/l) este necesar al doilea test pentru confirmare (clasă IIa, nivel B).
- Dacă rezultatele testelor sunt la limită, este necesar de repetat același test în timp cît mai apropiat, utilizînd o nouă probă de sînge (clasă III, nivel C).
- Dacă două teste diferite (GB și HbA1c) sunt peste valoarea prag – diagnosticul de DZ este confirmat (clasă IIa, nivel B).
- Dacă două teste diferite au rezultate discordante este necesar de repetat testul care este peste valoarea prag – diagnosticul este stabilit dacă se va confirma repetat în timp de 3–6 luni (clasă III, nivel C).
Acuzele și manifestările clinice (caseta 8, tabelele 3–4)
Simptomele clinice ale diabetului zaharat (caseta 8): poliurie, polidipsie, pierdere ponderală, polifagie. pag. 31
| DZ de tip 1: simptome | Manifestări clinice |
|---|---|
| Debut pag. 31 | acut |
| Simptome majore ale diabetului pag. 31 | poliurie; polidipsie; polifagie; pierdere ponderală |
| Simptome nespecifice pag. 31 | slăbiciune generală; astenie; fatigabilitate |
| Simptome ale cetoacidozei (diagnostic întîrziat) pag. 31pag. 32 | lista – în răspunsul despre stările urgente |
| DZ de tip 2: simptome | Manifestări clinice |
|---|---|
| Debut | lent |
| Simptome majore ale diabetului (slab exprimate) | poliurie; polidipsie; polifagie; pierdere ponderală |
| Simptome nespecifice | slăbiciune generală; astenie; fatigabilitate; obezitate |
| Manifestări cutanate | prurit cutanat; furunculoză; candidoză; epidermofiție plantară; xantelasme; necrobioză lipoidă |
| Manifestări ale tractului digestiv | carie dentară; paradontoză, gingivită, stomatită; steatoză hepatică |
| Simptome ce țin de instaurarea complicațiilor: cardiovasculare | hipertensiune arterială; cardiopatie ischemică; accident vascular cerebral; leziuni trofice ale piciorului |
| Simptome ce țin de instaurarea complicațiilor: neuropatice | dureri a membrelor inferioare cu parestezie |
| Simptome ce țin de instaurarea complicațiilor: oculare | scăderea acuității vizuale |
Nivelul de asistență medicală primară (B.1)
- Obligator: acuzele, anamnesticul, examenul clinic; glicemia bazală; TOTG (clasă IIa, nivel B). Recomandabil: hemoglobina glicozilată (HbA1c). pag. 12
- Alterarea glicemiei bazale: GB 5,6–6,9 mmol/l și glicemia la 2 h TOTG < 7,8 mmol/l. pag. 12
- Alterarea toleranței la glucoză: glicemia la 2 h TOTG 7,8–11,0 mmol/l și/sau pag. 12
- Alterarea glicemiei bazale + alterarea toleranței la glucoză. pag. 12
- DZ tip 1: prezența semnelor majore ale diabetului și GB ≥ 7,0 mmol/l și/sau HbA1c ≥ 9% și/sau corpi cetonici în urină → transfer imediat la endocrinolog. pag. 12
- Diabet gestațional: prezența cel puțin a unei valori pozitive în baza TOTG – à jeun ≥ 5,1 mmol/l și/sau 1 h ≥ 10,0 mmol/l și/sau 2 h ≥ 8,5 mmol/l. pag. 13
Condițiile investigațiilor (casetele 11–13)
- Glicemia bazală trebuie recoltată după cel puțin 8–14 ore de post; glicemia plasmatică (mmol/l) = glicemia capilară (mmol/l) x 1,12. pag. 34
- Nu se apreciază glicemia cu scop de diagnostic al DZ: pe fondalul proceselor inflamatorii, traumelor sau intervențiilor chirurgicale; pe fond de administrare a remediilor cu efect hiperglicemiant (glucocorticoizi, preparate tiroidiene, tiazide, beta-adrenoblocante); la pacienții cu ciroză hepatică. pag. 34
- HbA1c: proba poate fi recoltată în orice moment al zilei; este utilizată pentru diagnosticul DZ doar la adulți. pag. 35
- Nu se apreciază HbA1c cu scop de diagnostic în situațiile asociate cu creșterea turnover-ului eritrocitelor (clasă IIb, nivel C): sarcina (trimestrul II și III), hemoragie masivă recentă, transfuzii de sînge, tratament prin hemodializă, tratament cu eritropoietină. pag. 35
- TOTG: se efectuează dimineața între orele 7.30 și 10.00; repausul nocturn și alimentar de cel puțin 10 ore (se poate consuma apă). pag. 35
- TOTG: în cele 3 zile precedente – un aport de cel puțin 150 g hidrați de carbon, iar seara la cină înaintea testului 30–50 g hidrați de carbon. pag. 35
- TOTG: abținerea de la fumat înainte și în timpul testului; subiectul în poziție șezîndă, cu evitarea oricărui efort fizic. pag. 35
- TOTG: 75 g glucoză anhidră sau 82,5 g glucoză monohidrat dizolvată în 300 ml apă, consumată în cel mult 3 minute; recoltări înaintea administrării glucozei și la 2 ore după. pag. 35
- TOTG: probele necesită centrifugare imediată (este contraindicată menținerea primei probe la temperatura camerei); testele la limita pragului necesită RETESTARE peste 3–6 luni. pag. 35
Diabetul gestațional și diabetul propriu-zis în sarcină (tabelul 7)
| Categoria | Indicele | Valoarea prag |
|---|---|---|
| Diabet gestațional | Glicemia bazală | ≥ 5,1 mmol/l |
| Diabet gestațional | Glicemia la 1 h | ≥ 10,0 mmol/l |
| Diabet gestațional | Glicemia la 2 h | ≥ 8,5 mmol/l |
| Diabet propriu-zis (overt diabetes during pregnancy) | Glicemia bazală | ≥ 7,0 mmol/l |
| Diabet propriu-zis (overt diabetes during pregnancy) | HbA1c | ≥ 6,5% |
| Diabet propriu-zis (overt diabetes during pregnancy) | Valoare aleatorie a glicemiei | ≥ 11,1 mmol/l + confirmare |
DG: TOTG cu 75 g glucoză anhidră cu aprecierea glicemiei à jeun, la 1 h și la 2 h; cel puțin 1 valoare pozitivă confirmă diagnosticul (C.1.6). pag. 24
Pe cine testăm (screening)
- Stratificarea riscului pentru apariția DZ prin chestionarul FINDRISC (caseta 5: clasă IIa, nivel B; în B.1 – clasă IIb, nivel C). pag. 11pag. 30
- Anchetarea adulților supraponderali (IMC ≥ 25 kg/m2) sau obezi (IMC ≥ 30 kg/m2), cu vîrsta de sub 45 ani, care au unul sau mai mulți factori de risc: antecedente eredocolaterale de DZ; diagnostic anterior de ATG, AGB sau HbA1c > 5,7%; grupuri etnice cu risc crescut (asiatici, afro-americani, latino-americani); anamnestic de boli cardiovasculare; HTA (TA ≥ 140/90 mm Hg sau pe tratament antihipertensiv); dislipidemie: HDLC ≤ 0,9 mmol/l și/sau TG ≥ 2,8 mmol/l; femei cu sindromul ovarelor polichistice, diabet gestațional sau macrosomie în antecedente; mod sedentar de viață; condiții asociate cu insulinorezistența (obezitate, acantosis nigricans). pag. 30
- La subiecții cu risc înalt și foarte înalt (≥ 15 puncte FINDRISC) trebuie evaluată GB și efectuat TOTG. pag. 30
- În absența factorilor de risc, testarea începe la adulții cu vîrsta de peste 45 ani (clasă IIa, nivel B); dacă rezultatele sunt în normă, testarea se repetă fiecare 3 ani (clasă IIb, nivel C). pag. 30
- Copiii și adolescenții supraponderali (IMC ≥ 85 percentile pentru vîrstă și sex, greutatea la înălțime > 85 percentile sau greutatea > 120% de la masa ideală) cu doi sau mai mulți factori de risc: rudă de gradul I sau II cu DZ tip 2; grupuri etnice cu risc crescut; semne de insulinorezistență sau condiții asociate (acantosis nigricans, hipertensiune, dislipidemie, sindromul ovarului polichistic); mama cu istoric de DZ sau diabet gestațional – GB și TOTG. pag. 31
- La copii testarea începe la vîrsta de 10 ani sau la debutul pubertății, dacă a început mai devreme; dacă rezultatele sunt în normă – repetat fiecare 3 ani (clasă IIb, nivel C). pag. 31
- DZ tip 1: glicemia bazală la rudele de gradul I ale pacienților cu DZ tip 1 (obligator). pag. 11
- Risc redus sau moderat – monitorizare în dinamică cu reevaluarea riscului o dată la 5 ani; risc înalt și foarte înalt – program intensiv pentru OSV (clasă I, nivel A), evaluarea GB și efectuarea TOTG (clasă I, nivel B). pag. 11
- Femeile din grupul de risc – screening-ul DZ tip 1 sau tip 2 nediagnosticat anterior la prima vizită antenatală (GB, TOTG) (clasă III, nivel C); toate femeile însărcinate – screening-ul diabetului gestațional la 24–28 săptămîni (TOTG) (clasă IIb, nivel C). pag. 11pag. 12
Tipul diabetului
Algoritmul C.1.5 (adult): vârsta (până la 30 ani / peste 30 ani) și obezitatea. Obezitate absentă – diabet de tip 1 (o ramură a schemei) sau atât diabet de tip 1, cât și diabet de tip 2 (altă ramură); obezitate prezentă – diabet de tip 2. Apoi markerii diabetului zaharat de tip 1 (valori reduse ale peptidului C; ICA, GADA, IA2 și/sau ZnT8; markerii genetici HLA DR3, DR4, DQA, DQB): prezenți – diabet de tip 1 sau LADA (dieta + insulina), absenți – diabet de tip 2 (dieta + ADO). pag. 23
| Semnul | Diabet tip 1 | Diabet tip 2 |
|---|---|---|
| Debut pag. 35 | acut | lent |
| IMC pag. 35 | deficit | în 80–90% obezitate |
| Evoluție pag. 35 | labilă | lentă |
| Sezonalitate pag. 35 | perioada toamnă-iarnă | absentă |
| Cetoacidoză la debut pag. 35 | caracteristic | — |
| Peptidul C pag. 36 | redus | normal sau majorat, poate fi redus la diabet cu durată lungă |
| ICA, GADA, IA2, ZnT8 pag. 36 | pozitivi | negativ |
| Glicemia pag. 36 | ↑↑↑ | ↑ |
| Corpi cetonici pag. 36 | ↑↑↑ | N |
| HbA1c pag. 36 | ↑↑↑ | ↑ |
| Analiza urinei pag. 36 | glucoză și acetonă | glucoză |
| Tratament pag. 36 | dieta + insulină | dietoterapie; dieta + ADO; dieta + insulină |
Clasificarea etiopatogenică a DZ (tabelul 1, C.2.1; adaptare după Grupul de experți OMS)
| Tipul DZ | Procesul etiopatogenetic | Caracteristica terapeutică |
|---|---|---|
| DZ tip 1: autoimun; idiopatic | Destrucție autoimună a celulelor-β; necunoscut | Insulinoterapia este indispensabilă pentru supraviețuire |
| DZ tip 2 | Insulinorezistența și secreția deficitară de insulină, ambele mecanisme coexistă întotdeauna, însă cu o preponderență variabilă | Tratamentul se face prin: optimizarea stilului de viață, administrarea preparatelor orale, însă insulina devine în timp necesară pentru controlul glicemic sau chiar pentru supraviețuire |
| Tipuri specifice: defecte genetice de secreție a insulinei; defecte genetice de acțiune a insulinei; boli ale pancreasului exocrin; endocrinopatii; medicamente; posttransplant; sindroame genetice | Insulinorezistența și/sau secreția deficitară de insulină | Tratamentul cauzei generatoare; insulina poate fi necesară pentru controlul glicemiei și foarte rar pentru supraviețuire |
| Diabet gestațional | Insulinorezistența și/sau secreția deficitară de insulină | Insulina poate sau nu să fie necesară pentru controlul glicemiei |
Diabet gestațional (A.9) – diabet diagnosticat în trimestrul II sau III de sarcină la femeile anterior necunoscute cu diabet preexistent tip 1 sau tip 2. pag. 8
Alte forme clinice de diabet zaharat (caseta 30)
- Diabetul zaharat de tip adult al tânărului: formă rară, sub 16% din totalul cazurilor de DZ de tip 2; apare înainte de vârsta de 25 de ani, de obicei la cel puțin doi dintre membrii familiei; hiperglicemia este moderată și nu necesită tratament cu insulină cel puțin în primii 5 ani de la debut; transmiterea este autosomal dominantă; diagnosticul diferențial cel mai dificil este cu diabetul zaharat de tip 1 și se bazează pe criteriile clinice și pe dozarea peptidului C.
- Diabetul zaharat asociat pancreatopatiilor: pe parcursul unui episod de pancreatită hiperglicemii tranzitorii la 50% dintre pacienți, dintre care doar între 1 și 15% dezvoltă ulterior diabet; 85% dintre pacienții cu pancreatită cronică fac ulterior diabet, dintre care peste o treime necesită insulină; diabet la peste jumătate dintre pacienții cu hemocromatoză (și hiperpigmentare cutanată, suferință hepatică); toate pancreatotomiile totale și 40–50% dintre cele subtotale (în special caudale) produc diabet care necesită insulinoterapie; asocierea diabetului cu adenocarcinomul pancreatic nu este rară și nu corelează cu volumul tumorii.
- Defecte genetice în acțiunea insulinei: forme rare (alterarea genetică a receptorilor pentru insulină sau a mecanismelor postreceptor); pot fi sugerate de sindroame virilizante și ovarul polichistic la femei, acantosis nigricans, lipodistrofii severe sau pot evolua în cadrul unor sindroame pediatrice severe (leprechaunism, sindromul Rabson-Mendenhall).
- Diabetul zaharat asociat endocrinopatiilor: tabloul clinic este dominat de suferința endocrinologică generatoare (acromegalie, hipertiroidism, sindromul Cushing, feocromocitom).
- Diabetul zaharat asociat administrării unor medicamente: lista acestora este lungă și probabil neîncheiată; formele clinice de obicei sunt ușoare, subclinice, însă pot fi și severe.
- Diabetul zaharat posttransplant: apărut după un transplant de organ, indiferent de momentul dezvoltării (cu excepția hiperglicemiei apărute în primele săptămâni după transplant, pe fond de doze mari de imunosupresoare, care se rezolvă la scăderea dozelor); factori de risc – atât generali pentru dezvoltarea diabetului, cât și specifici transplantului (agenții imunosupresori); diagnosticul se stabilește când starea pacientului este stabilă, pe doze de susținere de imunosupresoare și în absența infecțiilor acute; TOTG – standardul de aur pentru diagnostic.
Nou-născuți și sugari sub 1 an (casetele 39, 40)
- Diabetul tranzitor al nou-născutului: consecința imaturității anatomo-funcționale a aparatului β-pancreatic, poate dura câteva săptămâni sau luni, după care toleranța la glucide se normalizează definitiv; clinic – poliurie, polidipsie, polifagie ca urmare a hiperglicemiilor importante, dar fără cetoacidoză; diferențiere de „hiperglicemiile reacționale” din deshidratările acute, care dispar odată cu rehidratarea corespunzătoare; evidența este necesară pentru că prezintă risc diabetogen.
- Diabetul de tip 1 al sugarului sub 1 an: se întâlnește destul de rar, ereditatea diabetică se regăsește în peste 50% cazuri; în caz de debut până la 6 luni necesită examinare genetică pentru excluderea formelor de diabet monogenic; debut acut, brutal cu sfârșit letal („comă neidentificată”); răspunsul la tratamentul insulinic este prompt (doza – în răspunsul despre doze); necesită supraveghere continuă pentru posibilele hipoglicemii.
Investigații paraclinice pentru persoanele cu risc înalt pentru dezvoltarea DZ și cei cu DZ (tabelul 5)
| Investigația | Semnele sugestive pentru DZ | AMP | Nivel consultativ | Staționar |
|---|---|---|---|---|
| Hemoleucograma pag. 32 | — | O | — | — |
| Sumarul urinei pag. 32 | — | O | — | — |
| Aprecierea corpilor cetonici în urina nictemerală pag. 32 | — | O | O | O |
| TOTG pag. 32 | — | O | O | O |
| Microalbuminuria pag. 32 | — | O | O | O |
| Glicemia pag. 32 | hiperglicemie | O | — | — |
| HbA1c pag. 32 | majorat | O | O | O |
| Colesterolul total pag. 32 | crescut | O | — | — |
| Trigliceridele pag. 33 | crescut | O | — | — |
| HDLC pag. 33 | scăzut | O | — | — |
| LDLC pag. 33 | crescut | O | — | — |
| Proteina serică totală pag. 33 | — | R | O | O |
| Fracțiile proteice pag. 33 | — | R | O | O |
| Enzimele hepatice pag. 33 | — | O | — | — |
| Bilirubina pag. 33 | — | O | — | — |
| Ureea pag. 33 | — | R | O | O |
| Creatinina pag. 33 | — | O | — | — |
| Ionograma (K, Na, Ca) pag. 33 | — | R | O | O |
| Vitamina B12 pag. 33 | — | R | R | R |
| Nivelul plasmatic al peptidului C pag. 33 | normal, crescut sau redus | — | O | O |
| Insulina imunoreactivă pag. 33 | normal, crescut sau redus | — | O | O |
| ICA, GADA, IA2, ZnT8 pag. 33 | pozitivi sau negativi | — | O | O |
| fT4, TSH, Anti-TPO pag. 33 | — | — | R | R |
| Cortizol, ACTH pag. 33 | — | — | R | R |
| ECG pag. 33 | — | O | — | — |
| Ecocardiografia pag. 33 | — | R | R | O |
| Microradiofotografia cutiei toracice pag. 33 | — | O | — | — |
O – obligator, R – recomandabil. Peptidul C se evaluează după un post alimentar de 12 ore, preparatele secretagoge se suspendă cu 3 zile înainte de probă. pag. 33
- Nivelul de asistență medicală specializată de ambulator (B.2), obligatoriu: acuzele, anamnesticul, examenul clinic; investigații paraclinice (tabelul 5) – hemoleucograma; analiza generală a urinei; glicemia bazală, glicemiile postprandiale; HbA1c; cetonuria; TOTG; microalbuminuria; examenul biochimic (transaminaze, colesterol total, LDLc, HDLc, TG, creatinina, ureea, proteina, albumina); ionograma (K, Na, Ca); vitamina B12; peptidul C; insulina imunoreactivă; ICA, GADA, IA2, ZnT8; microradiofotografia cutiei toracice. Recomandabil: examenul radioimunologic și imunoenzimatic (fT4, TSH, AntiTPO, ACTH, cortizol); examenul ecocardiografic. pag. 15pag. 16
- Nivelul de asistență medicală spitalicească (B.3), obligatoriu: acuzele, anamnesticul, examenul clinic; investigații paraclinice (tabelul 5) – glicemia bazală, glicemiile postprandiale; HbA1c; cetonuria; TOTG; microalbuminuria; EAB; examenul biochimic (transaminaze, colesterol total, LDLc, HDLc, TG, creatinina, ureea, proteina, albumina); ionograma (K, Na, Ca); vitamina B12; peptidul C; insulina imunoreactivă; ICA, GADA, IA2, ZnT8; efectuarea diagnosticului diferențial. Recomandabil: examenul radioimunologic și imunoenzimatic (fT4, TSH, AntiTPO, ACTH, cortizol); examenul ecocardiografic; consultația altor specialiști (la necesitate). pag. 17pag. 18
Vârstnici (casetele 42, 43)
- La persoanele cu vârsta peste 50 ani în fiecare an are loc creșterea GB cu 0,055 mmol/l și a GPP cu 0,5 mmol/l (caseta 42). pag. 58
- Evoluție asimptomatică (lipsa xerostomiei, setei, poliuriei), predominarea simptomelor nespecifice (scăderea memoriei, slăbiciuni generale), tabloul clinic al micro- macroangiopatiilor la debutul DZ, patologie poliorganică asociată. pag. 59
- Lipsa hiperglicemiei bazale la 60% de pacienți; predominarea hiperglicemiei postprandiale izolate la 50–70%; creșterea pragului renal pentru glucoză (glucozuria apare la glicemia > 12–13 mmol/l). pag. 59
- Particularități psihosociale: izolare socială; posibilități materiale limitate; dereglarea funcțiilor cognitive. pag. 59
Evaluarea riscului, a compensării și ținteletabel · 31 puncte5 diferențe
Riscul DZ tip 2 la adulți: FINDRISC (C.1.1)
| Întrebarea | Varianta – puncte |
|---|---|
| 1. Vârsta | < 45 ani – 0 p; 45–54 ani – 2 p; 55–64 ani – 3 p; > 64 ani – 4 p |
| 2. IMC | < 25 kg/m2 – 0 p; 25–30 kg/m2 – 1 p; > 30 kg/m2 – 2 p |
| 3. Circumferința abdominală, cm | bărbați < 94 / femei < 80 – 0 p; 94–102 / 80–88 – 3 p; > 102 / > 88 – 4 p |
| 4. Efectuați cel puțin 30 min activitate fizică zilnic? | DA – 0 p; NU – 2 p |
| 5. Cît de frecvent mâncați fructe, legume sau pomușoare? | zilnic – 0 p; mai rar – 1 p |
| 6. Ați administrat vreodată regulat tratament antihipertensiv? | NU – 0 p; DA – 2 p |
| 7. Ați avut vreodată glucoza crescută (la un examen medical, pe durata unei boli, în timpul sarcinii)? | NU – 0 p; DA – 5 p |
| 8. Cineva din membrii familiei a avut/are diabet zaharat (tip 1 sau tip 2)? | NU – 0 p; DA (bunei, mătuși, unchi, verișori) – 3 p; DA (părinți, frați, copii) – 5 p |
| Scorul total | Riscul | Riscul de a dezvolta DZ în următorii 10 ani |
|---|---|---|
| 0–14 p | risc redus și moderat | 1–17% |
| 15–20 p | risc înalt | 33% |
| 21–30 p | risc foarte înalt | 50% |
- Risc redus sau moderat: oferiți informații și sfaturi referitor la riscul apariției DZ, beneficiile unui mod sănătos de viață și modificarea factorilor de risc; reevaluați riscul odată la 5 ani.
- Risc înalt și foarte înalt: evaluați glicemia bazală (GB); efectuați TOTG.
- Norma (GB < 5,6 mmol/l, TOTG la 2 ore < 7,8 mmol/l) – reevaluați riscul odată la 3 ani.
- Prediabet (AGB; ATG; AGB + ATG) – optimizarea stilului de viață, tratament cu Metforminum, tratamentul factorilor de risc cardiovascular, reevaluați riscul odată pe an.
- Diabet zaharat (GB ≥ 7,0 mmol/l și/sau TOTG la 2 ore ≥ 11,1 mmol/l) – apreciați HbA1c, stabiliți țintele individuale, inițiați tratamentul DZ.
Factori de risc pentru diabetul gestațional (caseta 4)
- Istoric familial de obezitate sau diabet zaharat.
- Factori personali, independenți de sarcină: vârstă > 35 de ani; suprapondere sau obezitate; greutatea mamei la naștere (4 kg); fumat; multiparitate; AGB sau ATG în antecedente; grup etnic cu risc crescut.
- Istoric personal obstetrical și/sau ginecologic (sarcini anterioare): DG în antecedente; creștere ponderală excesivă; copii macrosomi sau hipotrofici; exces de lichid amniotic; sterilitate, moarte fetală, avorturi spontane; metroragii în primul trimestru de sarcină; malformații congenitale; HTA sau toxemie gravidică; infecții urinare recidivante.
- Istoric personal obstetrical și/sau ginecologic (sarcina actuală): exces ponderal rapid, în primele 6 luni; macrosomie sau hipotrofie fetală, înainte de săptămâna a 24-a de sarcină; exces de lichid amniotic; infecții urinare recidivante; tensiune arterială > 135/85 mmHg; iminență de avort sau naștere prematură; utilizarea beta-mimeticelor pentru întreruperea contracțiilor; sindromul de ovar polichistic; diete sărace în fibre și bogate în alimente cu index glicemic crescut; sedentarism.
Prezența acestor factori încadrează gravida în grupul de risc: screening-ul diabetului zaharat la prima vizită antenatală (algoritmul C.1.6 – în răspunsul despre diagnostic). pag. 24
Evaluarea inițială a persoanei cu diabet zaharat (anexa 1)
- Anamneza: vîrsta și caracteristica debutului diabetului (cetoacidoză, diagnostic de laborator ocazional); modul de alimentare, evaluarea nutrițională, evaluarea masei corporale; istoricul educării pentru diabet; regimul de tratament și răspunsul la terapie (acordat cu HbA1c); tratamentul curent al diabetului: remediile medicamentoase, regimul alimentării, activitatea fizică, rezultatele monitorizării glicemiei; frecvența epizoadelor de cetoză: frecvența, cauza, severitatea; episoade de hipoglicemii: frecvența, cauza, severitatea; istoricul complicațiilor diabetice: microvasculare, macrovasculare, alte probleme psihosociale.
- Examinare fizică completă cu accent asupra: antropometrie (greutate, înălțime, talie – calcularea IMC); tensiune arterială, inclusiv în ortostatism; oftalmoscopia; palparea tiroidei; examinarea pielii (depistarea acantosis nigricans și examinarea locului injectării insulinei).
- Examinarea picioarelor: inspecția; palparea pulsului la artera dorsalis pedis și tibială posterioară; prezența/absența reflexelor achillian și patelar; aprecierea sensibilității senzitive, vibratile, proprioreceptive.
- Explorări paraclinice: metabolism glucidic (glicemie bazală, profil glicemic, glicozurie și cetonurie, HbA1c); spectrul lipidic (colesterol total, trigliceride, HDLC, LDLC); testele hepatice; explorare renală (microalbuminuria, examen de urină, creatinină cu calcularea filtrației glomerulare, urocultură); ECG; ecocardiografie; explorare Doppler; alte explorări.
Pașii obligatorii în conduita pacientului cu diabet zaharat (caseta 7)
- Examinarea clinică cu determinarea datelor antropometrice și aprecierea afectării organelor și sistemelor.
- Formularea diagnosticului prezumptiv.
- Alcătuirea planului de investigații paraclinice.
- Formularea diagnosticului nozologic.
- Stabilirea valorilor țintă (HbA1c, GB, GPP, spectrul lipidic, TA).
- Stabilirea tacticii de tratament în dependență de tipul diabetului, patologiilor asociate și riscului de hipoglicemii.
- Screening-ul activ al complicațiilor diabetului zaharat.
- Educație, monitorizare și evaluare pe termen lung.
Formularea diagnosticului (caseta 1)
- Diabet zaharat: tipul (tip 1, tip 2, gestațional sau tipuri specifice) și nivelul compensării (compensat, decompensat).
- Microangiopatie diabetică: retinopatie (stadiul la OD și OS, starea după laserocoagulare), nefropatie (stadiul).
- Neuropatie diabetică; sindromul piciorului diabetic (de menționat forma).
- Macroangiopatie diabetică: cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă, afecțiuni cerebrovasculare, angiopatie periferică.
- Hipertensiunea arterială; dislipidemia; afecțiuni asociate.
Obiectivele controlului glicemic în DZ tip 1 și tip 2 (tabelul 10)
| Profilul pacientului | < 45 ani | 45–64 ani | > 65 ani |
|---|---|---|---|
| Lipsa complicațiilor severe, risc redus de hipoglicemii, absența evenimentelor CV majore | HbA1c ≤ 6,5%; GB ≤ 6,5 mmol/l; GPP ≤ 8,0 mmol/l | HbA1c ≤ 7,0%; GB ≤ 7,0 mmol/l; GPP ≤ 9,0 mmol/l | HbA1c ≤ 7,5%; GB ≤ 7,5 mmol/l; GPP ≤ 10,0 mmol/l |
| Complicații severe, risc înalt de hipoglicemii și/sau comorbidități avansate, prezența evenimentelor CV majore | HbA1c ≤ 7,0%; GB ≤ 7,0 mmol/l; GPP ≤ 9,0 mmol/l | HbA1c ≤ 7,5%; GB ≤ 7,5 mmol/l; GPP ≤ 10,0 mmol/l | HbA1c ≤ 8,0%; GB ≤ 8,0 mmol/l; GPP ≤ 11,0 mmol/l |
Țintele glicemice (HbA1c) la persoanele în vârstă (tabelul 26)
| Administrarea medicamentelor cu risc de hipoglicemii severe (insulina, SU, glinide) | Funcția cognitivă păstrată și activitatea zilnică neafectată | Afectare cognitivă moderată sau alterarea activității zilnice instrumentale, fără implicarea activității de bază | Demență moderată sau severă sau alterarea activității zilnice de bază sau prezența multiplelor comorbidități |
|---|---|---|---|
| NU | < 7,0% | < 7,0% | < 8,0% |
| DA | < 7,5% (< 8,0% pentru vîrsta ≥ 75 ani) | < 8,0% | < 8,5% |
Ținta glicemică este selectată în dependență de vârsta pacientului, durata diabetului, riscul de hipoglicemii, funcția cognitivă, abilitatea de efectuare a activităților zilnice și prezența comorbidităților (clasă I, nivel A); scopul principal este evitarea hiperglicemiei (deshidratare, complicații acute). pag. 59
Sarcina
- DG – valorile țintă (clasă IIb, nivel C): glicemia preprandial < 5,3 mmol/l; la 1 oră postprandial < 7,8 mmol/l; la 2 ore postprandial < 6,7 mmol/l; monitorizarea GB și GPP la 1 oră și 2 ore până la atingerea țintelor (clasă IIb, nivel C); HbA1c deține un rol minim (clasă IIb, nivel C). pag. 37pag. 38
- Planificarea sarcinii – compensare ideală timp de 3–4 luni până la concepere: GB 4,5–5,5 mmol/l; GPP 5,0–7,8 mmol/l; HbA1c < 6,5% (clasă IIa, nivel B). pag. 55
- DZ în timpul sarcinii: glicemia bazală, preprandială sau înainte de culcare 3,3–5,4 mmol/l; glicemia postprandială 5,4–7,1 mmol/l. pag. 56
Factori de risc în diabet zaharat și sarcină (caseta 31)
- Pentru sănătatea mamei ce suferă de diabet zaharat: progresarea complicațiilor vasculare (retinopatia, nefropatia, cardiopatia ischemică); dezvoltarea frecventă a hipoglicemiilor și cetoacidozei; complicații în timpul sarcinii (gestoză tardivă, infecții).
- Pentru sănătatea fătului de la mama bolnavă cu diabet zaharat: mortalitatea perinatală înaltă; anomalii de dezvoltare (de 2–4 ori mai frecvent); complicații neonatale; risc de dezvoltare a diabetului (1,3% – dacă mama suferă de diabet de tip 1, 6,1% – dacă tatăl are diabet de tip 1).
Copii și adolescenți (tabelul 24, ISPAD 2014)
| Indici | Ideal (nediabetic) | Optimal | Suboptimal | Risc crescut, necesită intervenții |
|---|---|---|---|---|
| GB, mmol/l | 3,6–5,6 | 4,0–8,0 | > 8,0 | > 9,0 |
| GPP, mmol/l | 4,5–7,0 | 5,0–10,0 | 10,0–14,0 | > 14,0 |
| G înainte de somn, mmol/l | 4,0–5,6 | 6,7–10,0 | < 4,2 sau > 9,0 | < 4,4 sau > 11,0 |
| GN, mmol/l | 3,6–5,6 | 4,5–9,0 | < 4,2 sau > 9,0 | < 4,0 sau > 11,0 |
| HbA1c, % | < 6,5 | < 7,5 | 7,5–9,0 | > 9,0 |
Valorile medii ale glicemiei ce corespund HbA1c (tabelul 11)
| HbA1c, % | Media glucozei în plasmă, mmol/l | Glucoza a jeun, mmol/l | Glucoza preprandială, mmol/l | Glucoza postprandială, mmol/l | Glucoza înainte de somn, mmol/l |
|---|---|---|---|---|---|
| 6,0 | 7,0 (5,5–8,5) | — | — | — | — |
| 5,5–6,49 | — | 6,8 (6,5–7,0) | 6,5 (6,4–6,7) | 8,0 (7,7–8,2) | 7,5 (7,3–7,8) |
| 6,5–6,99 | — | 7,9 (7,5–8,3) | 7,7 (7,4–8,0) | 9,1 (8,8–9,4) | 8,5 (8,0–8,9) |
| 7,0 | 8,6 (6,8–10,3) | — | — | — | — |
| 7,0–7,49 | — | 8,4 (7,9–9,0) | 8,4 (8,2–8,7) | 9,8 (9,4–10,2) | 9,8 (9,2–10,4) |
| 7,5–7,99 | — | 9,3 (8,7–9,8) | 8,6 (8,2–8,9) | 10,5 (10,0–10,9) | 9,7 (9,0–10,4) |
| 8,0 | 10,2 (8,1–12,1) | — | — | — | — |
| 8,0–8,5 | — | 9,9 (9,1–10,7) | 9,9 (9,3–10,6) | 11,4 (10,8–12) | 12,3 (10,9–13,8) |
| 9,0 | 11,8 (9,4–13,9) | — | — | — | — |
| 10,0 | 13,4 (10,7–15,7) | — | — | — | — |
| 11,0 | 14,9 (12,0–17,5) | — | — | — | — |
| 12,0 | 16,5 (13,3–19,3) | — | — | — | — |
Supraveghereatabel · 17 puncte7 diferențe
- Monitorizarea glicemiei bazale și glicemiilor postprandiale pe parcursul zilei până la atingerea valorilor țintă individuale. pag. 15
- Evaluarea HbA1c o dată la 3 luni până la obținerea valorii țintă, apoi o dată la 6 luni (B.1, fără precizarea tipului DZ; pentru DZ tip 1 tabelul 20 și tabelul 21 – fiecare 3 luni, fără trecere la 6 luni, vezi contradicțiile). pag. 15pag. 53
Evaluarea pacienților cu DZ (tabelul 20)
| Indicele | DZ tip 1 | DZ tip 2 | DZ gestațional și DZ preexistent sarcinii |
|---|---|---|---|
| Autocontrol pag. 52 | Preferabil zilnic: glicemiile înainte de masă, 2 ore după masă, înainte de somn și la ora 3 noaptea (clasă I, nivel A) | ADO: glicemiile bazale – 1 dată/lună; insulină bazală: glicemiile bazale și postprandiale – 2–3 ori/lună; insulină bazal-bolus: înainte de masă, 2 ore după masă, înainte de somn și la ora 3 noaptea – preferabil zilnic (clasă I, nivel A) | Zilnic: glicemiile înainte de masă, 2 ore după masă, înainte de somn și la ora 3 noaptea (clasă I, nivel A) |
| Consultația medicului pentru titrarea dozelor pag. 53 | Consultația endocrinologului 1 dată/săptămînă pînă la atingerea valorilor țintă individuale ale glicemiilor, apoi fiecare 3 luni | Tratament cu ADO: consultația medicului de familie 1 dată în 2 săptămîni pînă la atingerea valorilor țintă, apoi fiecare 3 luni; insulinoterapie: consultația endocrinologului 1 dată/săptămînă pînă la atingerea valorilor țintă, apoi fiecare 3 luni | Consultația endocrinologului 1 dată/săptămînă pînă la atingerea valorilor țintă, apoi 1 dată/lună |
| HbA1c pag. 53 | Fiecare 3 luni (clasă I, nivel A) | Fiecare 3 luni pînă la atingerea valorii țintă individuale, apoi fiecare 6 luni (clasă I, nivel A) | Nu se apreciază HbA1c în timpul sarcinii (clasă IIa, nivel B) |
Screening-ul pacienților cu DZ fără complicații (tabelul 21)
| Indici | DZ tip 1 | DZ tip 2 |
|---|---|---|
| Autocontrolul glicemiei | Zilnic de 5–6 ori în zi | Zilnic de 3–4 ori în zi |
| HbA1c* | 1 dată în 3 luni | 1 dată în 3 luni pînă la atingerea valorii țintă individuale, apoi 1 dată în 6 luni |
| Analiza biochimică (proteina totală, trigliceride, HDLC, LDLC, colesterol total, ALT, AST, creatinina)* | 1 dată în an | 1 dată în an |
| Analiza generală de sînge* | 1 dată în an | 1 dată în an |
| Sumarul urinei* | 1 dată în an | 1 dată în an |
| Microalbuminuria | 1 dată în an, după 5 ani de la debutul diabetului | 1 dată în an din momentul stabilirii diagnosticului |
| Control TA* | Fiecare examinare medicală | Fiecare examinare medicală |
| ECG | 1 dată în an | 1 dată în an |
| Examinarea picioarelor* | Fiecare examinare medicală | Fiecare examinare medicală |
| Consultația oftalmologului | 1 dată în an, după 5 ani de la debutul diabetului | 1 dată în an, din momentul stabilirii diagnosticului |
| Consultația neurologului | După indicații | 1 dată în an, din momentul stabilirii diagnosticului |
| Antropometrie (greutate, talie, IMC)* | Fiecare examinare medicală | Fiecare examinare medicală |
| Analiza stilului de viață (alimentație, activitate fizică, alcool, fumat)* | Fiecare examinare medicală | Fiecare examinare medicală |
* Acțiuni efectuate de către medicul de familie. pag. 53
Screening-ul complicațiilor cronice (B.1)
- Persoanele cu DZ tip 1 la 5 ani de la diagnostic, persoanele cu DZ tip 2 imediat la momentul diagnosticului.
- Obligator: colesterol, trigliceride, HDL, LDL, non-HDL; creatinina, eRFG calculată MDRD; microalbuminuria; examenul oftalmologic – fundul de ochi; examinarea membrelor inferioare (pulsația arterelor periferice, aprecierea sensibilității).
Ce se monitorizează (caseta 29)
- Stilul de viață: alimentație, exercițiul fizic, fumat, consum de alcool, aderență la tratament, aspecte psiho-emoționale. pag. 52
- Parametrii biochimici: glicemici (glicemii bazale și postprandiale, HbA1c, cetonuria, glicozuria), lipidici (colesterol total, trigliceride, HDLC și LDLC) și alți parametri (examen de urină, microalbuminuria, creatinina, fibrinogen etc.). pag. 52
- Parametrii antropometrici: greutatea, IMC, talia; controlul TA; controlul educației și capacităților de autocontrol; efectele adverse ale medicației; controlul calității vieții. pag. 52
- Screening al complicațiilor: examenul piciorului (aspectul, culoarea și temperatura tegumentelor, prezența pulsului, sensibilitatea vibratorie); examenul oftalmologic; funcția renală (probele funcționale renale, microalbuminuria); examen cardiovascular (frecvența și ritmul cardiac, ECG). pag. 52
- Medicul de familie, în special în DZ tip 2: monitorizarea stilului de viață; monitorizarea factorilor de risc cardiovascular; coordonarea screening-ului pentru complicații; monitorizarea educației. pag. 52
- Testarea periodică a nivelului seric al vitaminei B12 la pacienții tratați cu metformină, în particular la cei cu anemie sau neuropatie periferică. pag. 33
Prediabet și grupurile de risc
- Prediabet – reevaluarea riscului apariției DZ tip 2 o dată pe an. pag. 13pag. 21
- Rezultate normale la risc înalt – reevaluați riscul odată la 3 ani; risc redus sau moderat – odată la 5 ani. pag. 20
- După DG, cu criterii nondiagnostice la TOTG la 6–12 săptămâni postpartum – screening-ul DZ la fiecare 1–3 ani, în dependență de factorii de risc. pag. 25
Sarcina (caseta 35, tabelul 22)
- Consultația oftalmologului 1 dată în trimestru; consultații la ginecolog și endocrinolog până la 34 de săptămâni – la fiecare 2 săptămâni, după 34 de săptămâni – la fiecare săptămână.
- Aprecierea antenatală a fătului: 7–10 săptămâni – USG (vitalitatea fătului); 16 – determinarea α-fetoproteinei; 18 – USG (anomaliile de dezvoltare); de la 24 – USG pentru creșterea fătului fiecare 4 săptămâni.
Ghidul pacientului
- Medicul endocrinolog și asistenta medicală vă vor instrui de 2 ori pe an asupra autoadministrării insulinei. pag. 88
- TA – zilnic sau la recomandarea medicului; LDL-colesterol – o dată pe an (peste 2,6 mmol/l – adresați-vă medicului de familie); creatinina și microalbuminuria – anual; oftalmolog – cel puțin o dată pe an. pag. 86pag. 89
Ce compensează CNAM la acest diagnostic
20 medicamente pentru adulți la tema „Diabet zaharat”
Sursa: lista oficială CNAMEdiția din 24.09.2026 · cnam.md ↗Învățați pe această temă
Protocoalele se revizuiesc. Primiți notificare când ministerul actualizează un protocol din specialitatea „Endocrinologie” — fără a verifica site-ul manual.
