Platforma Med Expert Education
PneumologiePCN-3martie 2020

Pneumonia comunitară la adult

Ordinul MSMPS nr.332 din 30.03.2020

Diagnosticul și tratamentul pneumoniei comunitare la adult; pentru medicii de familie, interniști și pneumologi.

Esențialul protocolului — pe întrebările medicului

Baza fișei: Actualizat în 2020; aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 332 din 30.03.2020
Sursa — Ministerul Sănătății al RM. Fișa este o sinteză prelucrată a protocolului oficial: prescurtată, tradusă și grupată după întrebările medicului. Sunt posibile inexactități: înainte de decizie verificați PDF-ul protocolului. Dacă ați observat o inexactitate, vă rugăm neapărat să ne semnalați. Semnalați o inexactitate →

Tratament la consultație

Tratamentul: de unde începeți și cum ajustațitabel · 42 puncte5 diferențe

Tratamentul antimicrobian este inițiat imediat (primele 4-6 ore de la stabilirea diagnosticului); este inadmisibilă așteptarea rezultatelor examenului microbiologic; investigațiile nu trebuie să fie o cauză a întârzierii antibioterapiei. Stabilirea regimului terapeutic antimicrobian empiric se bazează pe: locul de contractare a pneumoniei; factorii de teren ai gazdei: vârsta și comorbiditățile; gravitatea bolii. pag. 5pag. 21

Doar PCU la persoanele tinere (sub 60 ani) fără comorbidități pot fi tratate cu succes la domiciliu; pacienții cu PC de gravitate medie și cele severe, pacienții vârstnici și cu comorbidități necesită tratament spitalizat. pag. 5pag. 9pag. 12

Antibioterapia PC în funcție de severitatea bolii (tabelul 3; doze - Anexa 1)
GrupulAgenții cauzali mai frecvențiAntibacteriene de elecțieAntibacteriene de alternativă
PC ușoarăS.pneumoniae, M.pneumoniae, C.pneumoniae, H.influenzaeper os: Macrolidiceper os: AMO/AC, sau CS III (Cefpodoximum)
PC de gravitate medieS.pneumoniae, C.pneumoniae, H.influenzae, BGNAMO/AC (i/v) asociat cu macrolidic (i/v, per os) sau CS II-III (i/v) asociat cu macrolidic (i/v, per os)i/v: CS III + macrolid, sau CS III + fluorochinolon (Ciprofloxacinum, Ofloxacinum), sau Fluorochinolone respiratorii
PC severăS.pneumoniae, Legionella spp., S.aureus, BGNi/v: CS III + macrolid; sau CS III + fluorochinolon (Ciprofloxacinum, Ofloxacinum)i/v: CS III-IV + fluorochinolone respiratorii, sau Carbapenem asociat cu macrolidic
Selectarea antibioterapiei empirice (caseta 16, B.1–B.3)
  • La pacienții cu PC ușoare: inițiați ABT cu antibiotice perorale; ca preparate de linia I se recomandă a fi utilizate macrolidicele sau amoxicilinum; preparate de alternativă vor fi AMO/AC, Cefpodoximum pag. 21
  • PCU, nivelul AMP (B.1), obligatoriu: tratament antibacterian de elecție: macrolidic (Erythromycinum, Clarithromycinum, Azithromycinum, Roxithromycinum, Spiramycinum); tratament antibacterian de alternativă: AMO/AC, sau CS III (Cefpodoximum); pentru blocul ABT din B.1 – nivel de evidență B; evaluarea eficacității ABT pag. 10
  • La pacienții cu PC de gravitate medie: antibioticul se indică din start în forma parenterală; după 3-4 zile de tratament, după stabilizarea stării pacientului și în lipsa tulburărilor de absorbție gastrointestinală este posibilă trecerea la aplicarea enterală (tratamentul în trepte); ca preparate de linia I se recomandă un betalactam (AMO/AC sau CS II-III) în asociere cu un macrolid; preparate de alternativă vor fi CS III asociate cu macrolid sau fluorochinolone din primele generații (Ciprofloxacinum, Ofloxacinum); fluorochinolonele respiratorii (Levofloxacinum, Moxifloxacinum); pentru blocul ABT din B.3 – nivel de evidență B pag. 13pag. 22
  • La pacienții cu PC severă: antibioticul se indică din start în forma parenterală; după 3-4 zile de tratament, după stabilizarea stării pacientului și în lipsa tulburărilor de absorbție gastrointestinală este posibilă trecerea la aplicarea enterală; medicamentele de elecție vor fi CS III–IV (Cefotaximumum, Ceftriaxonum, Cefepimum, etc) combinate cu macrolidice (Erythromycinum, Clarithromycinum, Spiramycinum) sau fluorochinolone din primele generații (Ciprofloxacinum, Ofloxacinum) administrate parenteral; medicamente de alternativă sunt fluorochinolonele respiratorii (Levofloxacinum, Moxifloxacinum) parenterale combinate cu CS III–IV; carbapenemii în asociere cu macrolidice; pentru blocul ABT din B.3 – nivel de evidență B pag. 13pag. 22
  • Când se va suspecta PC prin P.aeruginosa (pacienții cu bronșiectazii, malnutriție, sub corticoterapie, pacienții care au urmat tratament antibacterian mai mult de 7 zile ultimele 2-4 săptămâni) se va recomanda: betalactame antipiocianice (Ceftazidimumum, Cefepimum, Cefoperazonum + Sublactamum (așa în protocol), Ticarcillinum + Acidum clavulanicum, Piperacillinum + Tazobactamum) sau carbapenemi în combinație cu macrolidice sau aminoglicozide de generația II-III sau Ciprofloxacinum în combinație cu aminoglicozidele de generația II-III sau Ciprofloxacinum în combinație cu betalactamele antipiocianice pag. 22
Tratamentul antimicrobian în trepte (caseta 19)
  • Aplicarea antibioticului inițial în forma parenterală cu trecerea cât mai curând posibilă (în funcție de starea bolnavului) la aplicarea enterală (de regulă peroral)
  • Trecerea se face după stabilizarea stării pacientului: temperatura corporală normală (sau <37,5°C) la 2 măsurări consecutive la interval de 8 ore; micșorarea dispneei; lipsa dereglărilor de conștiență; tuse mai puțin intensivă, reducerea expectorației; dinamica pozitivă a altor simptome ale bolii; lipsa tulburărilor de absorbție gastrointestinală; acordul pacientului pentru trecerea la aplicare perorală a antibioticului
  • Trecere la calea enterală este optimală cu folosirea consecutivă a diferitor forme medicamentoase ale aceluiași antibiotic: AMO/AC, Clarithromycinum, Azithromycinum, levofloxacina, Moxifloxacinum, ofloxacina, Ciprofloxacinum, cefuroxim – cefuroxim axetil, Erythromycinum, spiramicina, ampicilina/sulbactam – sultamicilina
  • Trecere la calea enterală este posibilă și cu folosirea antibioticelor diferite, dar care au proprietăți microbiologice similare – ex. ampicilina – amoxicilina
Durata terapiei antibacteriene (caseta 20)
  • Tratamentul antimicrobian continuă încă 5 zile după normalizarea temperaturii pag. 23
  • PCU (B.1): ABT continuă 5 zile după normalizarea febrei și, de regulă, durează 7 – 10 zile pag. 10
  • În PCS provocată de stafilococ sau de enterobacterii Gram-negative durata ABT recomandată este de la 14 la 21 zile pag. 23
  • Pneumonia prin legionelă necesită antibioterapie timp de 21 zile minim pag. 23
  • PC clamidiale sau prin micoplasme necesită antibioterapie timp de 14 zile minim pag. 23
  • Persistența unor semne unice clinice (tusea seacă sau raluri uscate), de laborator sau radiologice ale PC nu constituie un indiciu absolut pentru continuarea ABT sau modificarea ei – în marea majoritate a cazurilor aceste semne se rezolvă de la sine sau sub tratament simptomatic pag. 23pag. 24
  • Persistența îndelungată a subfebrilității nu este un semn de infecție bacteriană, dar mai probabil o manifestare a asteniei postinfecțioase pag. 24
  • Dinamica semnelor radiologice este mai lentă, comparativ cu tabloul clinic, astfel că persistența schimbărilor la radiografia de control nu este un criteriu de apreciere a duratei ABT pag. 24
  • Persistența semnelor clinice, radiologice, biologice în asociere cu febra mărturisește evoluția trenantă a pneumoniei, care cel mai adesea este cauzată de ABT inadecvată sau de adresarea tardivă a pacientului; se vor precăuta cauzele ineficienței ABT; concomitent cu ABT, pacienții vor beneficia de un tratament simptomatic pag. 24
Criteriile eficacității antibioterapiei (caseta 17)
  • Temperatura corpului < 37,5°C
  • Lipsa sindromului de impregnare infecțioasă
  • Lipsa insuficienței respiratorii (frecvența respirației sub 20 pe minut)
  • Lipsa sputei mucopurulente
  • Normalizarea sau dinamica pozitivă a formulei leucocitare
  • Lipsa dinamicii negative radiologic

Tratamentul antibacterian este considerat ineficient dacă peste 3-5 zile de la inițierea lui nu scad sau din contra progresează febra și manifestările clinice. pag. 24

Cauzele ineficacității antibioterapiei (caseta 18)
  • Dozaj și administrare incorectă
  • Antibiorezistența microbiană
  • Obstrucție locală a bronhiei de drenaj (cancer, strictură inflamatorie, adenom, dop de secret mucopurulent)
  • Bronșiectazii
  • Fibroză chistică
  • Abcedare
  • Aspirație recidivantă (cancer esofagian, achalazie a esofagului)
  • Activare a infecției tuberculoase
Tratamentul simptomatic al pacientului cu PC (caseta 21)
  • Regimul la pat se va respecta pentru toată perioada febrilă. Se va încuraja schimbarea frecventă a poziției corpului (întoarcerea de pe o parte pe cealaltă, semișezând) pentru a facilita respirația și expectorarea sputei (B.1: obligatoriu, nivel de evidență C) pag. 9pag. 10pag. 24
  • Consumarea fluidelor este orientată spre corecția stării de dehidratare și menținerea unui debit urinar adecvat (peste 1,5 l/24 ore) pag. 24
  • Regimul alimentar restrâns al primelor 1-2 zile din pneumonie (sucuri, compoturi, ceaiuri, fructe) treptat se extinde pe contul alimentelor cu conținut bogat de vitamine, ușor asimilabile și cu potențial alergizant redus, limitând condimentele și produsele iritante pag. 24
  • Băuturile alcoolice și fumatul sunt categoric interzise pag. 24
  • Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt indicate în cazurile asociate de junghi toracic, de hiperpirexie pag. 24
  • Mucoliticele și bronhodilatatoarele se vor indica pentru a asigura permeabilitatea căilor respiratorii pag. 24
  • Antitusivele se administrează doar în cazurile cu tuse frecventă, extenuantă (mai ales în orele nocturne) pag. 24
  • Oxigenoterapia este indicată în cazurile cu insuficiență respiratorie; numai în cazuri excepționale apare necesitatea intubării traheale cu ventilație asistată pag. 24
  • În șocul infecțios-toxic se fac infuzii cu soluții macromoleculare și dopamină; cazurile cu anemie severă vor necesita hemotransfuzii pag. 24
  • În pneumonia stafilococică se recomandă imunoglobuline antistafilococice sau ser hiperimun pag. 24

Glicemia menținută între 5-6 mmol/l contribuie la scăderea bacteriemiei, micșorarea duratei de ventilație mecanică, duratei de internare în terapie intensivă, morbidității și mortalității prin PC. pag. 5

Tratamentul antibacterian al pneumoniilor de etiologie cunoscută (Anexa 2)
MicroorganismMedicamente de linia IMedicamente de linia IIMedicamente de alternativă
Acinetobacter spp. pag. 32FluorochinoloneCarbapenemiAminoglicozide, peniciline antipiocianice, CS III-IV
Bacteroides fragilis pag. 32MetronidazolumClindamycinumCefoxitinum; AMP/SB, AMO/AC, carbapenemi, Lincomycinum, Piperacillinum + Tazobactamum
Chlamydophila pneumoniae pag. 32MacrolidiceDoxycyclinumFluorochinolone, Rifampicinum*
Cirobacter freundii (așa în protocol) pag. 32FluorochinoloneCarbapenemiAminoglicozide, CS IV, Piperacillinum + Tazobactamum
Enterobacter spp. pag. 32FluorochinolonePeniciline antipiocianice, aminoglicozideCarbapenemi, CS III-IV, Sulfamethoxazolum + Trimethoprimum
Enterococcus faecalis pag. 32pag. 33AMP/SB, AMO/AC, +/- aminoglicozidVancomycinum, fluorochinoloneAmpicilinum +/- AC, peniciline antipiocianice + aminoglicozid, Piperacillinum + Tazobactamum
Escherichia coli pag. 33CS II-IVFluorochinoloneAmpicillinum + Gentamicinum, co-trimoxazol, AMP/SB, AMO/AC, peniciline antiopiocianice, piperacilină/tasobactam
Haemophilus influenzae: a) infecție ușoară pag. 33Amoxicilină, AMO/AS (așa în protocol), AMP/SB, cefuroxim axetilSulfamethoxazolum + TrimethoprimumCS II, fluorochinolone, Chloramphenicolum, macrolidice
Haemophilus influenzae: b) evoluție amenințătoare pag. 33Ceftriaxonum, CefuroximumCS III-IVFluorochinolone, carbapenemi, AMO/AC, AMP/SB, peniciline antipiocianice
Klebsiella pneumoniae pag. 33CS II-IVFluorochinoloneAminoglicozide, carbapenemi, Sulfamethoxazolum + Trimethoprimum
Legionella pneumophila pag. 33MacrolidiceFluorochinoloneRifampicinum*, Sulfamethoxazolum + Trimethoprimum
Moraxella catarrhalis pag. 33AMP/SB, AMO/AC, CS IICS IIIFluorochinolone, Sulfamethoxazolum + Trimethoprimum, macrolidice, Doxycyclinum
Mycoplasma pneumoniae pag. 33MacrolidiceDoxycyclinumFluorochinolone
Proteus mirabilis pag. 33Ampicilină sau AmoxicilinumAMP/SB, AMO/ACCo-trimoxazol, CS II-IV, peniciline antipiocianice, fluorochinolone, aminoglicozide
Proteus vulgaris pag. 33FluorochinoloneCS IIIAminoglicozide, carbapenemi
Pseudomonas aeruginosa pag. 33Ceftazidimum, ciprofloxacinumOfloxacinum, meropenemumImipenem, peniciline antipiocianice + aminoglicozide, piperacilină/tasobactam, polimixine
Serratia marcescens pag. 33FluorochinoloneCS IIAminoglicozide, carbapenemi, piperacilină/tasobactam
Staphylococcus aureus: a) oxacilin-sensibil pag. 33OxacillinumCS I-IIMacrolidice, AMO/AC, clindamicină, AMP/SB, Sulfamethoxazolum + Trimethoprimum, carbapenemi
Staphylococcus aureus: b) oxacilin-rezistent pag. 33Vancomicinum——
Staphylococcus epidermidis pag. 33CS I-II, OxacilinumVancomicinumFuorochinolone, clindamicinum
Streptococci pag. 33Penicilina G sau penicilina VMacrolidiceClindamicină, CS I-III, amoxicillinum, Sulfamethoxazolum + Trimethoprimum
Streptococcus pneumoniae: a) penicilin-sensibil pag. 33Penicilina G, macrolideCS I-IIAmoxicilină, AMP/SB, AMO/AC, Sulfamethoxazolum + Trimethoprimum, Oxacilinum, Clindamicinum, Doxycyclinum
Streptococcus pneumoniae: b) penicilin-rezistent pag. 33Ceftriaxonum, CefotaximumVancomicinumCS II, macrolidice

* Produsele medicamentoase nu sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor, dar recomandate de Ghidurile internaționale bazate pe dovezi. pag. 32

Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Amoxicilina ca preparat de linia I în PC ușoară
Sumarul recomandărilor și caseta 16: ca preparate de linia I se recomandă a fi utilizate macrolidicele sau amoxicilina pag. 5pag. 21B.1, B.2, tabelul 3 și algoritmul C.1.1: tratament de elecție – doar macrolidice; amoxicilina (fără acid clavulanic) nu este menționată pag. 10pag. 11pag. 14pag. 22
Alternativa în PC severă: FQ respiratorii în monoterapie sau în asociere
Sumarul recomandărilor, caseta 16 și tabelul 3: fluorochinolonele respiratorii parenterale combinate cu CS III–IV; carbapenemii în asociere cu macrolidice pag. 5pag. 22B.3 (staționar): tratament de alternativă – FQ respiratorii (Levofloxacinum, Moxifloxacinum), sau Carbapenemum asociat cu macrolide pag. 13
PC severă: preparate de elecție – CS III sau CS III–IV; ce macrolide
Sumarul recomandărilor și caseta 16: CS III–IV (Cefotaximum, Ceftriaxonum, Cefepimum, etc) combinate cu macrolidice (Erythromycinum, Clarithromycinum, Spiramycinum) sau fluorochinolone din primele generații pag. 5pag. 22Tabelul 3 și B.3: CS III (Ceftriaxonum, Cefotaximum) asociată cu macrolidic (în B.3 – Erythromycinum, Clarithromycinum, Azithromycinum, Roxithromycinum, Spiramycinum) sau cu FQ (Ciprofloxacinum, Ofloxacinum) pag. 13pag. 22
Cefalosporina de alternativă în PC ușoară la nivelul AMP
Tratamentul PC ușoare: alternativă – AMO/AC sau CS III (Cefpodoximum) pag. 5pag. 10pag. 21pag. 22Resursele instituțiilor de AMP (D1): macrolidice, Amoxicillinum, AMO/AC, Cefuroximum (CS II); Cefpodoximum nu figurează pag. 27
Durata ABT în PC ușoară și în PC prin agenți atipici
B.1: ABT continuă 5 zile după normalizarea febrei și, de regulă, durează 7 – 10 zile pag. 10Caseta 20: PC clamidiale sau prin micoplasme necesită antibioterapie timp de 14 zile minim (agenți enumerați la PC ușoară în tabelul 3) pag. 22pag. 23
Verificat pe paginile protocolului
Preparate și doze (Anexa 1)tabel3 diferențe
Peniciline
DenumireaDozaPeriodicitateaModul de administrare
Benzylpenicillinum* (penicilină G)0,5-1,0 mln UAla fiecare 4-6 orei.v., i.m.
Ampicillinum1,0-2,0 gla fiecare 6-8 orei.v., i.m.
Amoxicillinum0,5-1,0 gla fiecare 8 oreper os
Amoxicillinum0,5-1,0 gla fiecare 8-12 orei.v., i.m.
Amoxicilinum + acidum clavulanicum0,625-1,0 gla fiecare 8-12 oreper os
Amoxicilinum + acidum clavulanicum1,2-2,0 gla fiecare 8 orei.v.
Ampicilină/sulbactam (sultamicilină)0,75 gla fiecare 8-12 oreper os
Ampicilină/sulbactam0,75-3,0 gla fiecare 6-8 orei.v.
Piperacilină2,0-4,0 gla fiecare 6-12 orei.v., i.m.
Piperacillinum + Tazobactamum2,0/0,5 gla fiecare 6-8 orei.v.
Oxacillinum (rândul dozei este decalat la nivelul Piperacillinum + Tazobactamum – așa în protocol)0,5-1,0 gla fiecare 4-6 orei.v., i.m.
Carbenicillinum*2,0-3,0 gla fiecare 2-4 orei.v. perfuzie
Carbenicillinum* (în protocol celula denumirii la acest rând este goală; rândul urmează imediat după carbenicilină)4,0 gla fiecare 4-6 orei.m.
Ticarcillinum2,0-4,0 gla fiecare 4-6 orei.v., i.m.
Ticarcillinum + Acidum clavulanicum3,1-6,2 gla fiecare 6-8 orei.v.
Cefalosporine
DenumireaDozaPeriodicitateaModul de administrare
Cefazolinum (CS I)1,0 (unitatea nu este indicată – așa în protocol)la fiecare 8 orei.v., i.m.
Cefuroximum (CS II)0,75-1,5 gla fiecare 6-8 orei.v., i.m.
Cefpodoximum (CS III)0,2 gla fiecare 12 oreper os
Cefotaximum (CS III)1,0-2,0 gla fiecare 8-12 orei.v., i.m.
Ceftriaxonum (CS III)1,0-2,0-4,0 gla fiecare 24 orei.v., i.m.
Ceftazidimum (CS III)1,0-2,0 gla fiecare 8-12 orei.v., i.m.
Cefpiromum* (CS IV)1,0-2,0 gla fiecare 12 orei.v.
Cefepimum (CS IV)1,0-2,0 gla fiecare 12 orei.v.
Aminoglicozide
DenumireaDozaPeriodicitateaModul de administrare
Gentamicinum3-5 mg/kgîn 2-3 prizei.v., i.m.
Amikacinum10-15 mg/kgîn 2 prizei.v., i.m.
Tobramycinum3-5 mg/kgîn 3 prizei.v., i.m.
Macrolide
DenumireaDozaPeriodicitateaModul de administrare
Erythromycinum0,5-1,0-2,0 g (așa în protocol: nu se precizează dacă doza este unică sau nictemerală)la fiecare 6-8 oreper os, i.v.
Spiramycinum3,0 mln UIla fiecare 8-12 oreper os
Spiramycinum1,5-3,0 mln UIla fiecare 8-12 orei.v.
Clarithromycinum500 mgla fiecare 12 oreper os, i.v.
Roxithromycinum150-300 mgla fiecare 12 oreper os
Azithromycinum500 mg I zi, apoi 250 mg zilele II-IV-a sau 500 mg 3 zile (total 1,5 g) (așa în protocol: după prima schemă suma este mai mică de 1,5 g; totalul de 1,5 g corespunde doar schemei 500 mg 3 zile)—per os
Fluorochinolone, tetracicline, carbapenemi
DenumireaDozaPeriodicitateaModul de administrare
Ciprofloxacinum500-750 mgla fiecare 12 oreper os
Ciprofloxacinum200-400 mgla fiecare 12 orei.v.
Ofloxacinum400 mgla fiecare 12 oreper os, i.v.
Levofloxacinum500 mgla fiecare 24 oreper os, i.v.
Moxifloxacinum400 mgla fiecare 24 oreper os
Doxycyclinum200 mgla fiecare 24 oreper os
Imipenemum + Cilastatinum0,5-1,0 gla fiecare 6-8 orei.v.
Meropenemum0,5-1,0 gla fiecare 6-8 orei.v.
Lincosamide și alte preparate
DenumireaDozaPeriodicitateaModul de administrare
Clindamycinum0,3-0,45 gla fiecare 6 oreper os
Clindamycinum0,3-0,9 gla fiecare 8 orei.v.
Lincomycinum0,5 gla fiecare 8 oreper os
Lincomycinum0,3-0,6 gla fiecare 12 orei.v.
Vancomycinum (în tabel – la grupul lincosamide)1,0 gla fiecare 12 orei.v.
Metronidazolum0,5 gla fiecare 8-12 oreper os
Metronidazolum0,5 gla fiecare 8 orei.v.

* Produsele medicamentoase nu sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor, dar recomandate de Ghidurile internaționale bazate pe dovezi. Alegerea preparatului în funcție de severitatea PC – în răspunsul „Tratamentul: de unde începeți și cum ajustați”. pag. 32

Pentru o parte din preparatele din schemele de tratament ale protocolului (cefuroxim axetil, cefoperazonă + sulbactam ș.a.) dozele lipsesc în Anexa 1. pag. 13pag. 22pag. 31pag. 32

Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Calea de administrare a moxifloxacinului în PC severă
Caseta 16 și sumarul: în PC severă fluorochinolonele respiratorii (Levofloxacinum, Moxifloxacinum) parenterale pag. 5pag. 22Anexa 1: Moxifloxacinum 400 mg la fiecare 24 de ore, doar per os pag. 32
Calea de administrare a azitromicinei
Tabelul 3 (gravitate medie): macrolidic (i/v, per os); B.3: Azithromycinum în schemele de elecție pentru PCS, unde antibioticul se indică parenteral pag. 13pag. 22Anexa 1: Azithromycinum – doar per os pag. 31
Calea de administrare a roxitromicinei
B.3: Roxithromycinum în schemele de elecție pentru PCGM (betalactam asociat cu macrolidic) și PCS (CS III asociată cu macrolidic); caseta 16: în PC de gravitate medie și severă antibioticul se indică din start în forma parenterală; tabelul 3: în PC de gravitate medie macrolidic (i/v, per os), în PCS – i/v pag. 12pag. 13pag. 22Anexa 1: Roxithromycinum 150-300 mg la fiecare 12 ore – doar per os pag. 31
Verificat pe paginile protocolului
Medicamentele protocolului compensate (CNAM)tabel
  • Amoxicillinum
    CNAM: Parțial1,11–11,32 MDL/unit.

    PC ușoară: linia I alături de macrolidice (sumarul, caseta 16; lipsește în B.1 și tabelul 3) pag. 5pag. 21pag. 31

    Fișa medicamentului →
  • Amoxicillinum + Acidum ClavulanicumAmoxicilinum + acidum clavulanicum
    CNAM: Parțial5,74–26,41 MDL/unit.

    PC ușoară: alternativă (per os); PC de gravitate medie: linia I i/v asociat cu macrolidic pag. 10pag. 21pag. 22pag. 31

    Fișa medicamentului →
  • Ampicillinum
    CNAM: Parțial1,34–4,44 MDL/unit.

    Doar în tabelul de doze și în Anexa 2 (etiologie cunoscută); exemplu de trecere enterală: ampicilina – amoxicilina pag. 23pag. 31pag. 33

    Fișa medicamentului →
  • Azithromycinum
    CNAM: Parțial8,39–122,49 MDL/unit.

    Macrolidic: tratament de elecție în PC ușoară (per os); asociat cu betalactam în staționar (B.3) pag. 10pag. 12pag. 13pag. 31

    Fișa medicamentului →
  • Cefoperazonum
    CNAM: Parțial22,40–45,32 MDL/unit.

    Doar Cefoperazonum + Sublactamum (așa în protocol) – betalactam antipiocianic la suspecția de P.aeruginosa pag. 22

    Fișa medicamentului →
  • Cefpodoximum
    CNAM: Parțial14,41 MDL/unit.

    CS III per os: alternativă în PC ușoară pag. 5pag. 10pag. 21pag. 22pag. 31

    Fișa medicamentului →
  • Ceftriaxonum
    CNAM: Parțial17,79–48,05 MDL/unit.

    CS III: PCGM – asociat cu macrolidic (linia I în grupul CS II-III sau alternativă) sau alternativă asociat cu FQ (Ciprofloxacinum, Ofloxacinum) (B.3); PCS – elecție asociat cu macrolidic sau FQ (Ciprofloxacinum, Ofloxacinum), alternativă – în cadrul CS III–IV + fluorochinolone respiratorii (tabelul 3, caseta 16); etiologie cunoscută (Anexa 2): linia I în H.influenzae cu evoluție amenințătoare și în S.pneumoniae penicilin-rezistent pag. 12pag. 13pag. 22pag. 31pag. 33

    Fișa medicamentului →
  • Cefuroximum
    CNAM: Parțial20,76–33,95 MDL/unit.

    CS II: PCGM – în grupul CS II-III asociat cu macrolidic; tratament în trepte cefuroxim – cefuroxim axetil; etiologie cunoscută (Anexa 2): linia I în infecția cu H.influenzae – ușoară (cefuroxim axetil) și cu evoluție amenințătoare (Cefuroximum); în lista medicamentelor pentru AMP pag. 22pag. 23pag. 27pag. 31pag. 33

    Fișa medicamentului →
  • Ciprofloxacinum
    CNAM: Parțial1,68–198,93 MDL/unit.

    FQ din primele generații: PCGM – alternativă asociat cu CS III; PCS – elecție combinat cu CS III–IV; în suspecția de P.aeruginosa – cu aminoglicozide sau betalactame antipiocianice pag. 13pag. 22pag. 32

    Fișa medicamentului →
  • Clarithromycinum
    CNAM: Parțial5,08–16,88 MDL/unit.

    Macrolidic: tratament de elecție în PC ușoară; asociat cu betalactam în PCGM și PCS pag. 10pag. 12pag. 22pag. 31

    Fișa medicamentului →
  • Ofloxacinum
    CNAM: Parțial34,79 MDL/unit.

    FQ din primele generații: PCGM – alternativă asociat cu CS III; PCS – elecție combinat cu CS III–IV pag. 13pag. 22pag. 32

    Fișa medicamentului →
  • Roxithromycinum
    CNAM: Parțial4,63 MDL/unit.

    Macrolidic: tratament de elecție în PC ușoară; asociat cu betalactam în staționar (B.3) pag. 10pag. 12pag. 13pag. 31

    Fișa medicamentului →
  • Sulfamethoxazolum + Trimethoprimum
    CNAM: adulților nucopiilor — gratuit

    Doar în etiologie cunoscută (Anexa 2): linia II în infecția ușoară cu H.influenzae, alternativă pentru mai mulți agenți pag. 32pag. 33

    Fișa medicamentului →
Verificat pe paginile protocolului

Urgențe și direcționare

PC severă la nivelul primar: ce faceți5 puncte

Protocolul nu conține un compartiment separat despre asistența de urgență la etapa prespitalicească (medicamente, doze, apelarea AMU). Protocolul stabilește următoarele. pag. 14

  • Prezența cel puțin a unui criteriu de spitalizare în SATI indică spitalizarea – „Pacientul trebuie spitalizat!”; persoanele care prezintă cel puțin 2 criterii necesită internare în SATI (clasă de recomandare I, nivel de evidență A) pag. 5pag. 14pag. 21
  • Tratamentul antimicrobian este inițiat imediat (primele 4-6 ore de la stabilirea diagnosticului); investigațiile nu trebuie să fie o cauză a întârzierii antibioterapiei pag. 5pag. 21
  • La pacienții cu PC severă antibioticul se indică din start în forma parenterală pag. 22
  • Oxigenoterapia este indicată în cazurile cu insuficiență respiratorie; numai în cazuri excepționale apare necesitatea intubării traheale cu ventilație asistată pag. 24
  • În șocul infecțios-toxic se fac infuzii cu soluții macromoleculare și dopamină (dozele nu sunt indicate) pag. 24
Verificat pe paginile protocolului
Când trimiteți la specialist9 puncte
  • Recomandarea consultației specialistului pacienților cu dificultăți de diagnostic diferențial și pacienților cu ineficiența ABT (B.1, nivel de evidență C) pag. 9
  • Supravegherea temporară de către specialistul ftiziopneumolog este indicată pacienților, care au risc sporit de evoluție trenantă a bolii pag. 12
  • Ftiziopneumologul, obligatoriu: determinarea cauzelor ineficienței ABT; reevaluarea criteriilor de spitalizare (staționar versus ambulatoriu); consultul după examenul radiologic repetat pag. 11pag. 12
  • Absența răspunsului la ABT nespecifică timp de 10 – 14 zile – evaluare suplimentară în vederea tuberculozei pulmonare: bacterioscopii Ziehl-Nielsen repetate, însămânțarea sputei în laboratoarele de referință, PCR în probe de spută și sânge, examenul complex al lichidului pleural (la necesitate biopsii pleurale) pag. 20
  • Hemoptizia asociată cu factori de risc pentru cancer (vârsta înaintată, tabagismul, pneumofibroza marcată) indică evaluarea prin FBS; pentru tumoarea periferică – CT/HRCT pulmonar și deciderea biopsiei pulmonare cât mai precoce pag. 20
  • Pneumonii recurente sau evoluție trenantă a bolii, cu dinamică incompletă a infiltratului pneumonic – suspecția de cancer bronhopulmonar trebuie să persiste pag. 20
  • Consultațiile specialiștilor (neurolog, nefrolog, endocrinolog, chirurg toracic etc.) – investigații recomandate pag. 19
  • Secții pulmonologie (spitale republicane): cazurile în care nu este posibilă stabilirea diagnosticului și/sau tratamentul la nivelul raional (municipal) pag. 12
  • Recuperarea – conform programelor existente de recuperare și recomandărilor specialiștilor pag. 10
Verificat pe paginile protocolului
Când spitalizați13 puncte
Criteriile de spitalizare a pacienților cu PC (caseta 14)
  • Vârsta peste 60 ani
  • Comorbiditățile importante (BPCO, bronșiectazii, DZ, ICC, boli renale cronice și IRC, neoplazii, etilism cronic, narcomanie, boli cerebrovasculare, boli hepatice cronice, deficit ponderal marcat, stările cu imunitate compromisă)
  • Ineficiența ABT inițiate la domiciliu
  • Imposibilitatea îngrijirii la domiciliu și îndeplinirii tuturor prescripțiilor medicale la domiciliu
  • Prezența cel puțin a unui criteriu de spitalizare în SATI

Dorința unui pacient sub 60 ani, fără comorbidități, care suportă PC cu evoluție ușoară, de a se trata în condiții de staționar (la fel și/sau dorința familiei sale) de asemenea optează pentru spitalizarea bolnavului. pag. 21

Vor fi spitalizate persoanele care prezintă cel puțin un criteriu de spitalizare; doar PCU la persoanele tinere (sub 60 ani) fără comorbidități pot fi tratate cu succes la domiciliu. Pacienții cu PC de gravitate medie și cele severe, pacienții vârstnici și cu comorbidități necesită tratament spitalizat. Scorul CURB-65: cei care prezintă risc mediu (1-2 puncte) sau mare (3-5 puncte) vor fi spitalizați; pacienții care nu acumulează nici-un punct pot fi tratați la domiciliu după evaluarea altor criterii ce indică spitalizarea. pag. 5pag. 12pag. 20

Secții profil terapeutic general (spitale raionale și municipale), pulmonologie (spitale municipale); secții pulmonologie (spitale republicane) – cazurile în care nu este posibilă stabilirea diagnosticului și/sau tratamentul la nivelul raional (municipal). pag. 12

Criterii de externare (caseta 24)
  • Temperatura corpului < 37,2°C
  • Lipsa sindromului de impregnare infecțioasă (lipsa manifestărilor digestive și neurologice)
  • Lipsa insuficienței respiratorii (frecvența respirației sub 20 pe minut)
  • Stabilitate hemodinamică (normotensiune, lipsa tahicardiei)
  • Lipsa sputei mucopurulente
  • Dinamică pozitivă a semnelor fizice de consolidare pulmonare
  • Numărul de leucocite în sânge < 10 x 10⁹/l, neutrofile < 80%, formele tinere < 6%
  • Lipsa dinamicii negative radiologic

Externarea pacientului se recomandă după dispariția febrei, manifestărilor neurologice și gastrointestinale de impregnare infecțioasă, normalizarea TA, FCC, FR. Extrasul obligatoriu va conține: diagnosticul precizat desfășurat; rezultatele investigațiilor efectuate; recomandări explicite pentru pacient; recomandări pentru M/F. pag. 13

Verificat pe paginile protocolului
Când internați în SATI10 puncte4 diferențe
Criteriile de spitalizare în SATI a pacienților cu PC (caseta 15)
  • Manifestări neurologice (stare confuză, delir)
  • Tahipnee (FR>30/minut)
  • Necesitatea ventilației asistate
  • Hipotensiune: TAs<90 mm Hg și/sau TAd≤60 mm Hg, sau prăbușirea TA cu peste 40 mm Hg fără o altă cauză cunoscută
  • Tahicardia excesivă: FCC >125/minut, sau neadecvată febrei
  • Hiperpirexia (temperatura corporală >39ºC) sau hipotermia (temperatura corporală <36ºC)
  • Afectarea pulmonară întinsă, multilobară (bilaterală sau mai mult decât a unui lob)
  • Extinderea radiologică a opacității cu peste 50% în 48 ore (pneumonia progresivă)
  • Hiperleucocitoza (peste 25 mii/ml) sau leucopenia (sub 4 mii/ml) (așa în protocol)
  • Debitul urinar sub 20 ml/oră

Pacienții care prezintă cel puțin 2 criterii de spitalizare în SATI trebuie spitalizați în serviciul de terapie intensivă (clasă de recomandare I, nivel de evidență A). Prezența cel puțin a unui criteriu de spitalizare în SATI indică spitalizarea. Pneumoniile severe se caracterizează prin prezența a cel puțin două din criteriile care indică spitalizarea în SATI. pag. 5pag. 12pag. 15pag. 21

Hipoxemia (cu PaO₂ sub 60 mm Hg) este un factor de prognostic nefavorabil și un criteriu de spitalizare în SATI cu instituirea ventilației asistate. pag. 19

Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Pragul FR: „>” sau „≥” 30/minut
Criteriu de spitalizare în SATI (caseta 15) și algoritmul: FR>30/minut pag. 14pag. 21Scorul CURB-65 (tabelul 2): R - FR≥30/minut pag. 20
Componența criteriilor SATI în algoritm și în caseta 15
Caseta 15: hipotensiune: TAs<90 mm Hg și/sau TAd≤60 mm Hg, sau prăbușirea TA cu peste 40 mm Hg fără o altă cauză cunoscută pag. 21Algoritmul C.1.1: doar TAs<90 mm/Hg și/sau TAd≤60 mm/Hg; prăbușirea TA cu peste 40 mm Hg lipsește pag. 14
Hipoxemia ca criteriu de spitalizare în SATI
Textul C.2.3.3: hipoxemia (cu PaO₂ sub 60 mm Hg) este un criteriu de spitalizare în SATI cu instituirea ventilației asistate pag. 19Caseta 15 și algoritmul: hipoxemia (PaO₂) nu figurează în lista criteriilor SATI pag. 14pag. 21
Unitățile pragurilor leucocitelor
Caseta 15 și algoritmul: hiperleucocitoza (peste 25 mii/ml) sau leucopenia (sub 4 mii/ml) pag. 14pag. 21Secțiunea C.2.3.3: leucopenia, sub 4 x 10⁹/l sau leucocitoza peste 25 x 10⁹/l pag. 19
Verificat pe paginile protocolului

Diagnostic și supraveghere

Cum se confirmă diagnosticultabel · 58 puncte4 diferențe

Diagnosticul PC se va stabili prin confirmarea radiologică a focarului nou de infiltrație pulmonară și prezența a 2 din 3 criterii clinice (febră ≥ 38°C, leucocitoză sau leucopenie, secreții purulente). Diagnosticul de pneumonie rămâne incert fără confirmarea radiologică. pag. 5

Tuturor pacienților cu suspecție de PC sunt efectuate în mod obligator radiografia toracică în 2 incidențe, hemoleucograma, glicemia, precum și examenul la BAAR. Lista de investigații va fi lărgită în funcție de severitatea pneumoniei și comorbiditățile prezente (clasă de recomandare I, nivel de evidență A). pag. 5

Codul bolii (CIM 10): J 12-18. pag. 6

Investigații obligatorii (caseta 10)
  • Hemoleucograma
  • Glicemia
  • Examenul radiologic al cutiei toracice în 2 incidențe
  • Analiza sputei la BAAR
  • Sumarul urinei
  • Spirografia (ftiziopneumolog)
  • Pulsoximetria
Investigații recomandate (caseta 10)
  • Analiza biochimică a sângelui: ureea, creatinina, enzimele hepatice, LDH, proteina serică, fibrinogenul (selectiv: la pacienții cu boli asociate, în PCS), proteina C reactivă (PCR), procalcitonina (PCT) pag. 18
  • Bacterioscopia sputei precedată de evaluarea citologică pag. 18
  • Examenul bacteriologic al sputei (în PCGM, PCS) pag. 18
  • Aprecierea anticorpilor IgM (EIA/ELISA) către agenții atipici (în PCGM, PCS) pag. 18
  • Aprecierea antigenilor specifici urinari (ELISA, testul imunocromatografic) ai legionelei și pneumococului (în PCS) pag. 18
  • Hemoculturi (în PCS) pag. 18
  • Toracenteza și examenul general și microbiologic al lichidului pleural (în PC complicate cu pleurezii) pag. 18
  • Gazimetria sângelui arterial (la pacienții cu PCS și/sau cu SaO₂ sub 90%) pag. 18
  • ECG pag. 18
  • Examenul ecografic al organelor interne, al cordului, al cutiei toracice (în PCS, la pacienții cu comorbidități) pag. 18
  • FBS (la pacienții ce prezintă dificultăți de diferențiere cu cancerul bronhopulmonar, în PC trenante) pag. 19
  • CT/HRCT toracic (în PC complicate cu distrucție pulmonară, la pacienții ce prezintă dificultăți de diferențiere cu alte boli pulmonare) pag. 19
  • Consultațiile specialiștilor (neurolog, nefrolog, endocrinolog, chirurg toracic etc.) pag. 19
  • Toracoscopia videoasistată și biopsia pulmonară deschisă (la pacienții ce prezintă dificultăți de diferențiere cu alte boli pulmonare) pag. 19
Anamneza (caseta 8)
  • Debutul recent al bolii (acut sau insidios)
  • Simptomele PC (febră, tuse, expectorații, dispnee și/sau dureri în cutia toracică și simptome de impregnare infecțioasă - astenie nemotivată, fatigabilitate, transpirații nocturne)
  • Manifestările neurologice sau gastrointestinale, astenia pot fi unicele simptome la pacienții tarați, de vârstă înaintată
  • Evidențierea factorilor de risc pentru contractarea pneumoniei: fumatul, consumul excesiv de alcool, frigul (suprarăcirea), virozele respiratorii; comorbiditățile (BPCO și alte boli pulmonare cronice, DZ, ICC, boli renale cronice și IRC, neoplazii, etilism cronic, boli hepatice cronice, narcomanie, BCV, deficit ponderal); stările de imunitate compromisă
  • Tratament antibacterian anterior: medicamente utilizate, eficacitatea acestora și reacțiile adverse
Examenul fizic (caseta 9, tabelul 1)
  • Inspecția cutiei toracice (aprecierea rămânerii în urmă a hemitoracelui în actul de respirație)
  • Palpația cutiei toracice cu aprecierea freamătului vocal
  • Percuția cutiei toracice
  • Auscultația cutiei toracice, aprecierea bronhofoniei și pectorilocviei afone
SemnulTipicSemnul detectat în pneumoniile cu evoluție mai ușoară, cu întindere mică
Sunetul percutorSubmat, mat fix localAsimetric, cu nuanță inegală de cutie, lărgire unilaterală a submatității parahilare
Zgomotele respiratoriiSuflu tubarDiminuare locală a inspirului, înăsprirea expirului pe aceeași arie
RalurileRaluri buloase mici sonore, crepitațieStabile sau cu recurență după tuse, umede sau fine uscate, crepitație fină (nesonoră); toate pe o arie limitată
Modificările transmiterii vociiBronhofonie, pectorilocvie afonă, freamăt vocal accentuatAsimetrie ușoară, neuniformitate locală
  • Manifestările clinice clasice ale pneumoniei (debutul acut, frisonul solemn, febra, junghiul toracic etc.) nu sunt evidente în toate cazurile, sau pot lipsi, în special, la bolnavii în vârstă sau cu imunitate compromisă; deseori tabloul clinic se manifestă doar prin astenie, fatigabilitate, grețuri, anorexie, dureri abdominale, dereglări de conștiență pag. 17
  • Epanșamentul pleural, de regulă limitat, complică evoluția PC în 10-25% cazuri pag. 17
  • Distrucția pulmonară apare mai des în PC provocate de stafilococ, BGN și anaerobi, nefiind caracteristică pentru pneumoniile cu pneumococ, micoplasme și clamidii pag. 17
  • Crepitația este semnalată în ~ 80% cazuri. Sindromul clasic de condensare pulmonară este prezent doar la 15-30% pacienți cu PC. În 20% cazuri de PC semnele fizice lipsesc pag. 9pag. 18
  • Unele semne clinice (debutul insidios (3-7 zile), cu semne de afectare a căilor respiratorii superioare, tuse neproductivă, simptome extrapulmonare – mialgii, artralgii, cefalee, diaree) și caracterul reticulonodular al infiltrației pulmonare, situată preponderent la bazele pulmonare, pot sugera că pneumonia este provocată de germeni atipici – micoplasme și clamidii; un diagnostic etiologic cert al PC nu este posibil doar în baza datelor clinice și de laborator pag. 17
  • De la bun început termenul de „pneumonie atipică” avea menirea de a sublinia decurgerea oligosimptomatică (subclinică) a pneumoniei cu germeni intracelulari (Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, Legionella spp.) în comparație cu cea prin Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, BGN. Actualmente se cunoaște că pneumonia cu Legionella are o simptomatologie diversă, dar de regulă gravă, cu mortalitate înaltă, astfel că termenul de „pneumonie atipică” va fi abandonat din lipsa semnificației clinice, precum și din cauza că ultimii ani termenul („pneumonie atipică”) a fost utilizat pentru infecțiile cu coronaviruși pag. 18
Interpretarea investigațiilor
  • Examenul radiologic confirmă prezența pneumoniei, stabilește localizarea, extinderea și posibila formă clinicomorfologică a pneumoniei; permite evaluarea în dinamică a procesului patologic; confirmă complicațiile: colecția lichidiană pleurală, distrucția pulmonară pag. 19
  • Tomografia computerizată este de un real folos pentru depistarea complicațiilor, evidențierea eventualei necrotizări, pentru diferențierea naturii infiltrației pulmonare: indurarea pneumonică cu bronhogramă aerică sau condensarea pulmonară secundar obstrucției bronhiei centrale pag. 19
  • La 50-70% bolnavi cu PC se observă leucocitoza cu deviere spre stânga a formulei leucocitare; leucocitoza peste 15 x 10⁹/l mai des sugerează etiologia bacteriană a PC, deși nivelul mai mic al leucocitelor serice nu o exclude; numărul leucocitelor și formula leucocitară nu permite să numim cu certitudine agentul patogen al PC pag. 9pag. 19
  • Examenul ecografic al cavității pleurale este sensibil în depistarea epanșamentului pleural mic (cantitatea minimă de aproximativ 20 ml) și în aprecierea cantității de lichid pag. 19
  • Hemoculturile și culturile din lichidul pleural au o valoare diagnostică mai mare față de sputocultură, însă rezultatele sunt pozitive doar la 30% pacienți cu PCS, cu condiția recoltării probelor anterior primelor doze de antibiotice pag. 19
  • Agentul etiologic va fi considerat definitiv, în cazul izolării din medii necontaminate la normal (hemocultură, însămânțarea lichidului pleural), la pacienții la care se va documenta majorarea de 4 ori a titrului de anticorpi în seruri perechi; foarte probabil în cazul probelor valide de spută cu rezultate pozitive ale sputoculturii; documentarea titrului crescut al IgM către agenții atipici pag. 19
Diagnosticul diferențial (caseta 11)
  • Cancerul bronhopulmonar și alte tumori pulmonare (inclusiv tumori benigne, metastaze pulmonare, limfoame)
  • Tuberculoza pulmonară
  • Colecțiile pleurale lichidiene
  • Edemul pulmonar
  • Pneumopatiile interstițiale
  • Trombembolismul pulmonar și infarctul pulmonar
  • Atelectazia
PC și cancerul bronhopulmonar (caseta 12)
  • Cancerul bronhopulmonar este depistat la peste 10% dintre bolnavii cu PC trenante
  • Tumoarea endobronhială poate obtura complet sau parțial lumenul bronșic, provocând pneumonia retrostenotică. Suspecția de tumoare centrală este sugerată de pneumoniile recurente
  • Unele forme de cancer pulmonar (în special carcinomul bronșioloalveolar) se pot manifesta ca infiltrate pulmonare
  • Hemoptizia este simptomul care de regulă ridică suspiciunea de tumoare bronhopulmonară centrală. Asocierea și a altor factori de risc pentru cancer - vârsta înaintată, tabagismul, pneumofibroza marcată la pacienții care prezintă hemoptizie indică evaluarea prin FBS
  • În scopul evidențierii tumorii periferice (care nu poate fi evidențiată bronhoscopic) este recomandat CT/HRCT pulmonar și deciderea biopsiei pulmonare cât mai precoce, în eventualitatea unui cancer bronhopulmonar
  • Suspecția unui diagnostic alternativ de cancer bronhopulmonar, trebuie să persiste în toate cazurile de pneumonii recurente sau evoluție trenantă a bolii, cu dinamică incompletă a infiltratului pneumonic
PC și tuberculoza pulmonară (caseta 13)
  • Bacterioscopia sputei (3 bacterioscopii succesive) rămâne și în continuare cel mai rapid test diagnostic, indicat tuturor pacienților cu manifestări de infecție respiratorie
  • Tuberculoza pulmonară deseori este sugerată de absența răspunsului (lipsa involuției radiologice la examenul repetat) la ABT nespecifică timp de 10 – 14 zile
  • Pacienții care nu răspund pozitiv la ABT nespecifică trebuie evaluați suplimentar în vederea tuberculozei pulmonare: bacterioscopii Ziehl-Nielsen repetate a sputei (sau a spălăturilor gastrice); însămânțarea sputei în laboratoarele de referință; PCR (reacții de polimerizare în lanț) în probe de spută și sânge; examenul complex al lichidului pleural însoțit (la necesitate) de biopsii pleurale la pacienții suspecți de pleurezie tuberculoasă
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Pulsoximetria: la toți sau doar la ftiziopneumolog
Obligatorie la nivelul AMP (B.1) și în lista investigațiilor obligatorii din caseta 10, fără restricții pag. 9pag. 18În algoritmul C.1.1, la investigații obligatorii: „pulsoximetria (ftiziopneumologul)” pag. 14
Glicemia în lista investigațiilor obligatorii
Obligatorie tuturor pacienților cu suspecție de PC (sumarul recomandărilor, B.1, caseta 10) pag. 5pag. 9pag. 18În algoritmul C.1.1, lista investigațiilor paraclinice obligatorii nu include glicemia pag. 14
Nivelul de evidență pentru investigațiile obligatorii
Sumarul recomandărilor: clasă de recomandare I, nivel de evidență A pag. 5B.1 (nivelul AMP): nivel de evidență C; B.2 (ftiziopneumolog): nivel de evidență B pag. 9pag. 11
RMN în lista investigațiilor recomandate
Caseta 10 (investigații recomandate): RMN nu figurează în listă pag. 18pag. 19B.2 (ftiziopneumolog), investigații recomandate (selectiv): bacterioscopia sputei, indicii biochimici ai serului, FBS, toracenteza, ecografia, CT, RMN, consultația specialistului din alt domeniu (nivel de evidență C) pag. 11
Verificat pe paginile protocolului
Cum se evaluează severitatea și riscultabel · 32 puncte1 diferență
Clasificarea clinico-evolutivă (caseta 1)
FormaCaracteristica
Pneumonii cu evoluția ușoarăSemne de intoxicație ușoare sau lipsă, manifestările insuficienței respiratorii minime, semnele de activitate a procesului inflamator slab pronunțate
Pneumonii de gravitate medieFebră și impregnare infecțioasă moderată, manifestări moderate de insuficiență respiratorie, îndeosebi la efort fizic, manifestări cardiovasculare ca tahicardia și hipotensiunea
Pneumonii severePrezența a cel puțin două din criteriile care indică spitalizarea în SATI
Determinarea severității PC (caseta 7, algoritmul C.1.1)

Investigarea obligatorie privind criteriile de spitalizare, inclusiv în SATI, bolile concomitente (BPCO, DZ, ICC, IRC, neoplazii, etilism cronic, narcomanie, BCV, deficit ponderal); evaluarea riscului de deces; alcătuirea planului de tratament. pag. 17

Complicațiile PC (caseta 26; subiectul protocoalelor separate)
  • Epanșamentul pleural
  • Empiemul pleural
  • Distrucția/abcedarea parenchimului pulmonar
  • Sindromul de detresă respiratorie acută a adultului
  • Insuficiența respiratorie acută
  • Șocul septic
  • Bacteriemia secundară, septicemia, focarele de diseminare hematogenă
  • Pericardita, miocardita
  • Glomerulonefrita ș.a.
Scorul CURB-65 pentru aprecierea riscului de deces (tabelul 2)
Factorul de riscPrezentAbsent
C (Confusion)1 punct0 puncte
U (Urea sporită în ser) (prag neprecizat în protocol)1 punct0 puncte
R (Respiratory rate - FR≥30/minut)1 punct0 puncte
B (Blood pressure - TAs<90 mm Hg și/sau TAd≤60 mm Hg)1 punct0 puncte
65 (vârsta ≥65 ani)1 punct0 puncte

Riscul este considerat mic când pacientul acumulează zero puncte, mediu - 1-2 puncte, înalt - 3-5 puncte. Pentru evaluarea rapidă a riscului de deces prin PC și a necesității spitalizării poate fi utilizat scorul CURB-65: pacienții care nu acumulează nici-un punct au risc minor de deces din complicațiile PC și pot fi tratați la domiciliu după evaluarea altor criterii ce indică spitalizarea; cei care prezintă risc mediu sau mare vor fi spitalizați. pag. 20

Factori de prognostic nefavorabil
  • Hiperglicemia (peste 11 mmol/l) este un factor independent de risc de mortalitate în PC pag. 9
  • Leucopenia, sub 4 x 10⁹/l sau leucocitoza peste 25 x 10⁹/l indică un prognostic nefavorabil (în criteriile de spitalizare în SATI aceleași praguri sunt date ca „25 mii/ml” și „4 mii/ml” – așa în protocol) pag. 19pag. 21
  • Hipoxemia (cu PaO₂ sub 60 mm Hg) este un factor de prognostic nefavorabil și un criteriu de spitalizare în SATI cu instituirea ventilației asistate pag. 19
  • Saturația cu oxigen a sângelui periferic (SaO₂) prin pulsoximetrie trebuie monitorizată la toți pacienții cu PCGM și PCS; evaluarea globală a schimbului gazos este necesară la pacienți cu semne de insuficiență respiratorie, la cei cu SaO₂ sub 90% pag. 19
Factori de risc ai macroorganismului pentru evoluția trenantă a PC (caseta 23)
  • Vârsta peste 55 ani
  • Etilismul cronic
  • Tabagismul
  • Comorbiditățile (BPCO, ICC, IRC, afecțiuni oncologice, DZ)
  • Evoluția severă a bolii
  • Infiltrația pneumonică întinsă
  • Bacteriemia secundară
  • Inoportunitatea și/sau ineficacitatea ABT
Definiții
  • Pneumonie trenantă: pneumonie în care nu survine resorbția radiologică a infiltratului inflamator în 4 săptămâni (după cel puțin 10 zile de ABT), pe fundalul ameliorării tabloului clinic sau al persistenței unor semne clinice și biologice pag. 7
  • Pneumonie progresivă: formă de pneumonie cu agravarea rapidă a stării pacientului (după cel puțin 48-72 de ore de ABT optimă), iar radiologic – cu progresarea infiltrației cu circa 50%; în ~ 10% cazuri PC poate avea o evoluție progresivă pag. 7pag. 25
Clasificarea în baza principiului etiologic (caseta 2)
GrupulAgenții
Pneumonii bacterieneStreptococcus pneumoniae; Staphylococcus aureus; Streptococcus pyogenes și alți streptococi; Klebsiella pneumoniae (bacilul Friedlander); Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic); Escherichia coli; Proteus spp.; Serratia spp.; Haemophylus influenzae; Bacteroides fragilis și alți germeni anaerobi
Pneumonii viraleVirusuri gripale și paragripale; Virusul sincițial respirator; Virusul citomegalic; Adenovirusuri; Enterovirusuri; Virusuri herpetice; Virusul Ebstein-Barr
Pneumonii determinate de agenți atipiciChlamydophila pneumoniae; Mycoplasma pneumoniae; Legionella pneumophilla
Pneumonii fungiceCoccidiomycosis (coccidiomicoza); Aspergillus fumigatus (aspergiloza); Histoplasma capsulatum (histoplasmoza); Candida albicans (candidoza); Pneumocystis jiroveci (carinii)
Clasificarea clinicomorfologică (caseta 3)
  • Pneumonie lobară (sau franc lobară, pneumonie crupoasă, pleuropneumonie): este produsă de pneumococ și interesează unul sau mai mulți lobi pulmonari, sau mai multe segmente; pleura este neapărat implicată; radiologic apare ca o opacitate cu localizare lobară sau segmentară net delimitată pag. 15
  • Bronhopneumonie: mai multe focare de alveolită în diverse stadii de evoluție, situate în jurul unei bronhii mici; radiologic se prezintă prin multiple opacități diseminate, diferite ca mărime, formă și intensitate, cu contur difuz; poate fi produsă de oricare dintre germeni pag. 15
  • Pneumonie interstițială: afectarea interstițiului pulmonar cu interesarea slabă a alveolelor; radiologic se traduce prin accentuarea desenului hilar, cordoane opace de la hil spre periferie; este produsă mai des de agenții atipici pag. 16
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Pragul FR: „>” sau „≥” 30/minut
Criteriu de spitalizare în SATI (caseta 15) și algoritmul: FR>30/minut pag. 14pag. 21Scorul CURB-65 (tabelul 2): R - FR≥30/minut pag. 20
Verificat pe paginile protocolului
Supravegherea pacienților cu PCtabel · 44 puncte2 diferențe
Tratamentul la domiciliu: primele zile (algoritmul C.1.1, B.1)
  • Contactul telefonic a 2-a zi (după 24 ore de la inițierea ABT) pag. 10pag. 14
  • A doua vizită activă peste 48 ore de ABT (B.1: aprecierea eficienței ABT după 48 – 72 ore) pag. 10pag. 14
  • De apreciat eficacitatea ABT; de reevaluat necesitatea spitalizării (în caz de ineficiență ABT) pag. 10pag. 14
  • Repetarea examenului radiologic (la a 12 – 14 zi); în caz de persistență a semnelor radiologice examenul radiologic se mai repetă peste 6 săptămâni (B.1, nivel de evidență C) pag. 10
Periodicitatea de supraveghere de către medicul de familie (caseta 25)
GrupulPC rezolvată la examenul radiologic repetat la 12-14 zi de la inițierea ABTPC nerezolvată la examenul radiologic repetat la 12-14 zi
PCU (cei tratați la domiciliu trebuie vizitați activ după 48 ore de la inițierea ABT, contactul telefonic este recomandat a 2-a zi)Supravegheați 2-3 săptămâni după debutul boliiSupravegheați 6 săptămâni după debutul bolii
PCGMExaminați la 2-3 săptămâni după debutul boliiSupravegheați 6 săptămâni după debutul bolii
PCS (după externare; în plus – la 3, 6, 12 luni după debutul bolii)Supravegheați 2-3 săptămâni după debutul boliiSupravegheați 6 săptămâni după debutul bolii

PC asociată de comorbidități – supravegherea suplimentară în funcție de recomandările pentru supravegherea pentru bolile asociate. pag. 26

Controlul (caseta 25)
  • Pe parcursul spitalizării zilnic se va monitoriza temperatura corpului, frecvența respiratorie, pulsul, tensiunea arterială, statusul mental, SaO₂ pag. 25
  • Controlul radiologic se repetă la 12-14 zi de la inițierea ABT pag. 25
  • În cazul agravării stării pacientului și/sau suspecției de progresare a infiltratului pneumonic examenul radiologic se va repeta la necesitate pag. 25
  • Radiografia cutiei toracice se va repeta la unii pacienți peste ≈ 6 săptămâni: pentru a exclude PC ca și complicație a unui cancer bronhopulmonar subiexistent la persoanele cu factori de risc sporit pentru cancer (vârsta înaintată, tabagismul, BPCO); la pacienții la care simptomele sau semnele fizice ale PC nu se ameliorează, în pofida ABT corecte; la pacienții la care nu au dispărut toate semnele radiologice ale PC pag. 25pag. 26
  • Ghidul pacientului: după 12-14 zile de la inițierea tratamentului, medicul vă va recomanda repetarea testelor de laborator și al examenului radiologic; pacienții la care pneumonia nu se tratează în acest termen vor repeta examenul radiologic, de regulă, peste 6 săptămâni pag. 35
Aspecte evolutive ale PC sub tratament (caseta 22)
  • La pacientul imunocompetent, fără boli concomitente, pe fondalul ABT adecvate: în următoarele 24-72 ore survine stabilizarea clinică; la a 3–5-a zi scade dispneea, tusea și purulența sputei, impregnarea infecțioasă, se normalizează temperatura corpului pag. 24
  • După 7 zile de ABT mai pot persista unele semne fizice (de exemplu crepitația) în circa 20-40% cazuri pag. 24
  • Rezultatele ABT sunt apreciate ca „satisfăcătoare” în cazurile cu stabilizare clinică și diminuare a manifestărilor clinice și/sau a semnelor patologice de laborator în următoarele 24-72 ore de tratament; tratamentul antibacterian este considerat ineficient dacă peste 3-5 zile de la inițierea lui nu scad sau din contra progresează febra și manifestările clinice pag. 24
  • Regresarea semnelor radiologice ale PC este mai lentă, față de manifestările clinice; în primele zile ale bolii (la pacienții spitalizați), pe fondalul stabilității clinice, infiltrația poate progresa și/sau apărea lichid pleural – „progresarea” radiologică în acest caz este lipsită de semnificație prognostică pag. 25
  • Majoritatea pacienților (75-90%) „răspund” satisfăcător la ABT și PC se rezolvă în termenii așteptați (2-3 săptămâni) pag. 25
  • Pneumonia este apreciată ca vindecată în cazul dispariției complete (sau aproape complete) a semnelor și simptomelor clinice cu resorbția infiltratului radiologic; normalizarea semnelor fizice nu poate fi considerată criteriu strict de vindecare clinică pag. 25
  • Dacă după 4 săptămâni, pe fondalul ameliorării tabloului clinic sau persistenței unor semne clinice și biologice, nu survine resorbția radiologică a infiltratului inflamator (după cel puțin 10 zile de ABT) PC se consideră trenantă; în ~ 10% cazuri PC poate avea o evoluție progresivă, iar la evaluarea radiologică repetată (după 48-72 ore de ABT optimă) se constată progresarea infiltrației cu circa 50% pag. 25
Formular de consultare la medicul de familie (Anexa 3)
  • Tusea (da/nu)
  • Expectorațiile (da/nu, specificați)
  • Durerea toracică (da/nu)
  • Febra (da/nu, specificați)
  • Alte simptome și semne de impregnare infecțioasă (da/nu, specificați)
  • Dispneea (da/nu)
  • FR (specificați)
  • FCC (specificați)
  • Nivelul TA sistolice și diastolice (specificați)
  • Ralurile crepitante/subcrepitante (da/nu, specificați)
  • Alte semne fizice de consolidare pulmonară (da/nu, specificați)
  • Fumatul (da/nu)
  • Analiza generală a sângelui
  • Analiza generală a urinei
  • Diabetul zaharat (da/nu)
  • Glucoza în sânge a jeun
  • Creatinina serică
  • Ureea serică
  • SaO₂
  • Radiografia toracică în 2 incidențe
  • Semnele radiologice de infiltrație pulmonară (da/nu)
  • Semnele radiologice de complicații ale PC (da/nu)
  • Examenul sputei la BAAR
  • Riscul de deces CURB-65 (numărul de puncte)
Profilaxia primară: vaccinarea (caseta 4)
  • Vaccinul pneumococic este recomandat (vaccinare unică*): persoanelor peste 65 ani cu comorbidități (ICC, BPCO, DZ, ciroză hepatică, BCV, etc); persoanelor cu asplenie funcțională sau organică; persoanelor imunocompromise (HIV-infecție, leucemie, boala Hodjkin, mielom multiplu, metastaze generalizate, tratament imunosupresiv, IRC, sindrom nefrotic, transplant medular) pag. 16
  • * O singură revaccinare antipneumococică (după 5 ani) este recomandată doar: vârstnicilor peste 65 ani, dacă prima vaccinare a fost efectuată până la vârsta de 65 ani; persoanelor imunocompromise; persoanelor cu asplenie pag. 16
  • Vaccinul antigripal este recomandat (vaccinare anuală): persoanelor peste 50 ani; persoanelor cu comorbidități (ICC, BPCO, DZ, ciroză hepatică, BCV); persoanelor cu asplenie funcțională sau organică; persoanelor imunocompromise; persoanelor din instituțiile geriatrice; cadrelor medicale și personalului auxiliar care activează în instituțiile medicale; membrii familiei persoanelor din grupul de risc pag. 16
  • B.1: vaccinul pneumococic și vaccinul antigripal anual – recomandat, nivel de evidență B pag. 9
Protocolul spune diferit — decizia aparține medicului
Termenul primei vizite active / evaluării eficacității ABT
Algoritmul C.1.1 și caseta 25: vizitați activ după 48 ore de la inițierea ABT pag. 14pag. 26B.1: aprecierea eficienței ABT (după 48 – 72 ore), vizită activă pag. 10
Revaccinarea antipneumococică
Sumarul recomandărilor și B.1: vaccinul pneumococic cu revaccinare (unică) la 5 ani pag. 5pag. 9Caseta 4: vaccinare unică; o singură revaccinare antipneumococică (după 5 ani) este recomandată doar: vârstnicilor peste 65 ani, dacă prima vaccinare a fost efectuată până la vârsta de 65 ani; persoanelor imunocompromise; persoanelor cu asplenie pag. 16
Verificat pe paginile protocolului

Sursa datelor este protocolul clinic aprobat de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și publicat pe ms.gov.md. Med Expert nu este autorul protocolului.

Fișa nu este un document oficial. Este o sinteză de referință, verificată pe paginile protocolului. Sunt posibile inexactități și omisiuni, iar protocolul poate fi actualizat înaintea fișei.

Fișa nu înlocuiește raționamentul clinic. Deciziile de diagnostic și tratament le ia medicul curant, consultând textul integral al protocolului. Med Expert nu poartă răspundere pentru deciziile luate pe baza fișei.

Datele despre compensare — conform listei CNAM din 24.09.2026; statutul actual îl verificați pe cnam.md.

Dacă ați observat o inexactitate, vă rugăm neapărat să ne semnalați — o vom verifica după protocol și o vom corecta.

Sinteza vă este utilă?

Ce compensează CNAM la acest diagnostic

12 medicamente pentru adulți la tema „Pneumonie”

CNAMSursa: lista oficială CNAMEdiția din 24.09.2026 · cnam.md ↗
Informație de referință. Versiunea actuală și completă a protocolului — doar în sursa oficială pe ms.gov.md.

Învățați pe această temă

Înregistrări ale prezentărilor
Videoteca: Pneumologie și alte specialități →
Cursuri EMFC
Urmăriți actualizările

Protocoalele se revizuiesc. Primiți notificare când ministerul actualizează un protocol din specialitatea „Pneumologie” — fără a verifica site-ul manual.

Urmăriți — gratuit