Astmul bronșic la adult
Ordinul MS nr.1257 din 29.12.2022
Diagnosticul și managementul astmului bronșic la adult; pentru medicii de familie, pneumologi și alergologi.
Esențialul protocolului — pe întrebările medicului
- Recomandările GINA din 2019 includ cea mai importantă modificare din managementul astmului bronșic din ultimii 30 de ani. pag. 3
- Din motive de siguranță, GINA nu mai recomandă monoterapia cu β2-agoniști cu durată scurtă de acțiune (BADSA): oferă ameliorarea pe termen scurt, dar nu protejează pacienții de exacerbările severe, iar utilizarea frecventă sau recurentă de BADSA crește riscul de exacerbare. pag. 3
- GINA recomandă ca toți adulții cu astm să utilizeze un tratament de control cu CSI în doză mică la nevoie, în funcție de prezența simptomelor (în astmul ușor, treptele 1 și 2) sau zilnic (treptele 2 până la 5), pentru a reduce riscul de exacerbări severe și pentru controlul simptomelor. pag. 3
- Clasificarea dihotomică în astm extrinsec (alergic) și intrinsec (nonalergic) a fost înlocuită de descrierea fenotipurilor de astm (fenotip Th2 și non-Th2). pag. 3
- Boală respiratorie exacerbată de aspirină (sau alte AINS); denumirea veche — astm aspirinic, triada Widal. pag. 7
- Stare de rău astmatic (termeni mai vechi: astmul acut grav, răul astmatic, status asthmaticus). pag. 8
- Astm sever cu sensibilizare la fungi (SAFS) este o entitate recent descrisă: astm sever și sensibilizare fungică asemănătoare cu ABPA, dar fără bronșiectazii și dopuri de mucus și valori ale IgE totale <1000 UI/ml. pag. 6
- Astmul sever uneori este denumit „astm sever refractar”, însă odată cu apariția terapiilor biologice, termenul „refractar” nu ar mai fi aplicabil. pag. 6
Tratament la consultație
Tratamentul astmului bronșic: trepte și grupuri particularetabel · 57 puncte10 diferențe
Scopul tratamentului în astmul bronșic este obținerea și menținerea controlului bolii cu medicația inhalatorie corticosteroidiană antiinflamatorie pe treapta minimă necesară. pag. 3
Obiectivele terapiei (caseta 19)
- Controlul optim al simptomelor (diurne și nocturne). pag. 30
- Managementul comorbidităților. pag. 30
- Stoparea declinului și ameliorarea funcției pulmonare. pag. 30
- Creșterea calității vieții. pag. 30
- Reducerea exacerbărilor și tratamentul prompt în caz că apar. pag. 30
- Scăderea numărului de vizite la departamentul de urgență. pag. 30
- Scăderea spitalizărilor pentru astm. pag. 30
- Prevenirea progresiei bolii și declinului funcției pulmonare. pag. 31
- Scăderea mortalității prin astm. pag. 31
Tratamentul nefarmacologic
- Obligatoriu: școlarizarea pacienților și aparținătorilor (caseta 18, 19, anexa 4, 5); identificarea și reducerea factorilor de risc (anexa 3, 5). pag. 10
- Profilaxia primară (obligatoriu): prevenirea sensibilizării la persoanele predispuse; evitarea fumatului (activ și pasiv). pag. 9
- Profilaxia secundară: evitarea/minimalizarea expunerii la alergeni; imunoterapia specifică cu alergeni. pag. 9
- Colaborarea medic-pacient (caseta 18): școlarizarea pacienților; elaborarea planului comun de acțiuni; pacientul este învățat să coordoneze aprecierea nivelului de control al AB cu principalele semne și simptome ale bolii; aprecierea sistematică a nivelului de control al AB de către medic, a necesității de a revizui tratamentul și aderenței la tratament, tehnici de minimalizare sau evitare a expunerii la alergeni; plan individual de tratament formulat în scris, cu o listă cu denumirile și dozele medicamentelor de administrat permanent (medicația de control) și a celor care produc o ameliorare rapidă (medicația de urgență); monitorizarea stării sale în concordanță cu instrucțiunile scrise pentru medicația de control și pentru exacerbări. pag. 30
Măsuri de evitare a factorilor declanșatori (anexa 5)
- Reduceți, în primul rând, contactul cu praful de casă; renunțați la obiectele care acumulează praf (bibelouri, tablouri, carpete, draperii groase, covoare, mochete); utilizați un covor din plastic, lavabil; folosiți cât mai puțină mobilă și cât mai simplă, fără tapițerii (tapițate eventual doar cu piele sau cu înlocuitori) sau utilizați huse care pot fi spălate — cel puțin pentru camera în care vă petreceți cel mai mult timp (de ex. dormitor). pag. 53
- Saltele și perne fără puf sau pene, huse impermeabile la acarieni; spălați lenjeria de pat în apă fierbinte și uscați-o la soare; evitați curățenia prin scuturare, periere, măturare; folosiți aspiratorul (ideal cu filtru de apă sau filtru HEPA) și o mască de tifon umezit. pag. 53
- Ventilați corespunzător locuința, în special baia și bucătăria, pentru a împiedica formarea mucegaiului. pag. 53
- Dacă prezentați crize după expunerea la polen, stați în casă în perioadele de polenizare (mai ales, în lunile mai-iunie), cu ferestrele închise, în special în zilele senine, cu vânt. pag. 54
- Renunțați la animalele de casă, păsări, pești, plante de interior. pag. 54
- Dacă factorul declanșator este o substanță de la locul de muncă (crizele dispar în weekend sau în concedii), luați măsuri tehnologice (ventilarea spațiului, măști cu filtru), iar în extremis schimbarea locului de muncă (medicul specialist în Medicina Muncii vă poate fi de un real folos). pag. 54
- Evitați fumatul activ și cel pasiv, spray-urile de cameră și deodorantele pe bază de aerosoli. pag. 54
- Practicarea unor sporturi nu este contraindicată (înotul), dar evitați aerul rece și uscat sau atmosfera poluată; criza declanșată de aer rece sau efort se poate preveni prin administrarea de spray de criză (1-2 pufuri) înainte de efort. pag. 54
- Evitați medicamentele care vă pot declanșa crizele (aspirina, diclofenacul, propranololul etc.) și înlocuiți-le ori de câte ori este posibil (de exemplu, aspirina cu paracetamol în cazul în care ați răcit). pag. 54
- Tratați infecțiile respiratorii virale și afecțiunile ORL (rinite, sinuzite); evitați pe cât posibil stresurile de orice fel. pag. 54
- Preferați orașele cu altitudine mai ridicată, cartierele situate pe platouri; concediile de odihnă la munte pot fi benefice; evitați deplasările la țară cu cazări în case vechi sau nelocuite, cu mobilier vechi, covoare de lână, perne de puf. pag. 54
Principiile tratamentului medicamentos (casetele 20, 21)
- Medicamentele administrate prin inhalare sunt preferabile: concentrațiile mari de medicament sunt eliberate direct în căile respiratorii, cu efecte antiinflamatorii și bronhodilatatoare semnificative și un număr redus de efecte secundare sistemice. pag. 31
- Dispozitivele: inhalatoare sub presiune cu doza măsurată, inhalatoare cu doză măsurată acționate de respirație, inhalatoare cu pulbere uscată, dispozitivul tip turbohaler, tip diskhaler, nebulizatoare. Spacer-ele facilitează utilizarea inhalatoarelor, reduc absorbția sistemică și efectele secundare ale glucocorticosteroizilor inhalatori. pag. 31
- Două tipuri de medicație: medicamente care controlează astmul (previn simptomele și crizele) și medicamente de urgență, administrate în timpul accesului, cu efect rapid. pag. 31
- Alegerea medicației depinde de nivelul de control al AB (tabelul 2) și de medicația curentă. pag. 31
- Dacă tratamentul curent nu asigură controlul astmului este necesar de majorat volumul medicației (trecerea la o treaptă superioară). pag. 31
- Menținerea unui control optim al AB timp de 3 luni face posibilă reducerea volumului medicației de control (trecerea la o treaptă inferioară); scopul — dozele minime necesare pentru menținerea controlului simptomelor. pag. 31
- Fiecare treaptă include variante de terapie alternative, deși nu sunt similare după eficiență; eficacitatea crește de la treapta 1 până la treapta 5; alegerea tratamentului din treapta 5 depinde de accesibilitatea și de siguranța medicamentului. pag. 31pag. 32
- La majoritatea pacienților cu AB persistent care nu au administrat anterior tratament de control este necesar să inițiem tratamentul de la treapta a 2-a; dacă la examenul primar, în baza simptomelor, determinăm lipsa controlului, tratamentul se începe cu treapta a 3-a. pag. 32
- Pacienții trebuie să utilizeze medicamente de urgență (bronhodilatatoare cu acțiune rapidă) la fiecare treaptă; utilizarea sistematică a acestora este un indicator al AB necontrolat și indică necesitatea revizuirii volumului terapiei de control și/sau a aderenței; micșorarea sau lipsa necesității în medicamente de urgență reprezintă scopul tratamentului și un criteriu de eficacitate. pag. 32
Treptele de tratament conform B.1 și casetelor 22–26
| Treapta | Indicat | Medicația de control | Medicația de urgență (la nevoie) |
|---|---|---|---|
| 1 pag. 10pag. 32 | Pacienți care nu au administrat anterior medicație de control, cu astm intermitent: simptome episodice (tuse, raluri sibilante, dispnee ≤ 2 ori pe săptămână, și foarte rar simptome nocturne); în perioada dintre accese lipsesc manifestările bolii și deranjul nocturn; sau funcția pulmonară este în limitele normei. | Nu este necesară. În cazul apariției mai frecvente a simptomelor sau agravarea astmului, se indică terapie de control sistematică (treapta 2 sau treptele mai avansate) suplimentar la medicamentele de urgență. | Tratament preferat — CSI în doză mică-formoterol la nevoie. Opțiune alternativă — β2 agoniștii inhalatori cu acțiune rapidă. |
| 2 pag. 10pag. 11pag. 32 | Pacienți cu simptome de astm persistent ușor, care nu au administrat anterior medicație de control. | Zilnic, obligatorie: doză mică de CSI (tabelul 6). Alternativă: CSI în doză mică-formoterol; antileucotriene — la pacienții care nu acceptă să utilizeze sau au o aderență slabă la CSI, cu reacții adverse ale CSI greu de suportat, cu rinită alergică concomitentă. | Tratament preferat — CSI în doză mică-formoterol la nevoie. Opțiune alternativă — β2 agoniștii inhalatori cu acțiune rapidă. |
| 3 pag. 11pag. 32pag. 33 | Lipsa controlului bolii la examenul primar; pacienți care nu reușesc să obțină controlul cu tratament conform treptei 1, 2; astm persistent moderat. | Zilnic, obligatorie: doză mică de CSI plus β2-agoniști inhalatori cu durată lungă de acțiune (un singur inhalator cu doze deja stabilite sau două inhalatoare diferite). Alternativă: doză medie sau mare de CSI (B.1) / majorarea dozei de CSI până la doze medii (caseta 24); doză mică de CSI plus antileucotriene. Dozele mici de CSI de obicei sunt suficiente; doza se majorează dacă peste 3 luni de tratament nu s-a obținut controlul. Monoterapia cu formoterol, salmeterol nu este recomandată — doar în combinație cu CSI (fluticasonum, budesonidum). La doze medii și mari de CSI este recomandată utilizarea spacere-lor. | Tratament preferat — CSI în doză mică-formoterol la nevoie. Opțiune alternativă — β2 agoniștii inhalatori cu acțiune rapidă. |
| 4 pag. 11pag. 12pag. 33 | Pacienți care nu au reușit să obțină controlul pe tratamentul de treapta 3; astm persistent sever. Selectarea terapiei depinde de medicația treptelor anterioare (2 și 3). | Zilnic, obligatorie, unul sau mai multe medicamente: doză medie-mare de CSI plus BADLA; al treilea preparat — antileucotriene (B.1); CSI în doză mare asociat cu tiotropiu sau antagoniști de leucotriene (caseta 25). Majorarea dozei de CSI de la medie la mare asigură o intensificare nesemnificativă; dozele mari — doar de probă cu o durată de 1-3 luni, când controlul nu a fost obținut la CSI în doze medii cu BADLA și/sau al treilea preparat; administrarea pe termen lung a dozelor mari de CSI crește riscul de efecte adverse. | Tratament preferat — CSI în doză mică-formoterol la nevoie. Opțiune alternativă — β2 agoniștii inhalatori cu acțiune rapidă. |
| 5 pag. 12pag. 33 | Pacienți cu AB sever, necontrolat, pe fundalul terapiei de treapta a 4-a. | Zilnic, obligatorie, suplimentar la tratamentul de treapta a 4-a: CSO în doze mici — doar în formele severe (poate amplifica efectul, dar poate induce efecte adverse severe). B.1: *anti-IgE suplimentar ameliorează controlul astmului alergic. Caseta 26: asocierea terapiei biologice (anti IgE*, anti IL-5*, anti receptor IL-5α*, anti receptor IL-4α*) suplimentar la medicația de bază poate facilita obținerea controlului astmului alergic. | Tratament preferat — CSI în doză mică-formoterol la nevoie. Opțiune alternativă — β2 agoniștii inhalatori cu acțiune rapidă. |
- Dacă tratamentul curent (treapta 1) nu asigură un control adecvat al AB, recomandați tratamentul de treapta a 2-a (decizia se va lua peste 2-4 săptămâni). pag. 10
- Dacă tratamentul curent (treapta 2) nu asigură un control adecvat al AB, este necesară trecerea la treapta 3 (decizia se va lua peste 2-4 săptămâni). pag. 11
- B.1: dacă tratamentul curent (treapta 3) nu asigură un control adecvat al AB, se recomandă consultația pneumologului, alergologului și decizia de a avansa la o treaptă superioară. pag. 11
- Dacă tratamentul curent (treapta 4) nu asigură un control adecvat al AB, recomandați tratamentul de treapta a 5-a și/sau spitalizarea. pag. 12
Tratamentul în condiții de ambulatoriu (B.2, pneumolog, alergolog)
- Este indicat pacienților cu AB controlat/parțial controlat.
- Ajustarea tratamentului pentru asigurarea controlului AB.
- Corijarea tratamentului în funcție de cauza rezistenței.
- Intervenții educaționale pentru sănătate.
Treptele de tratament conform algoritmului C.1.2 (adulți și adolescenți)
| Treapta | Inițiați astfel dacă | Tratamentul de control preferat | Alte opțiuni pentru tratamentul de control | Tratamentul la nevoie preferat | Alte opțiuni pentru tratamentul la nevoie |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Simptome mai rar decât de două ori pe lună | CSI în doză mică-formoterol la nevoie* | CSI în doză mică administrat atunci când s-ar fi utilizat BADSA† | CSI în doză mică-formoterol la nevoie* | BADSA, la nevoie |
| 2 | Simptome de două ori pe lună sau mai des, dar nu zilnic | CSI în doză mică, zilnic sau CSI în doză mică-formoterol la nevoie* | Antagoniști ai receptorilor de leucotriene (LTRA) sau CSI în doză mică administrat atunci când s-ar fi utilizat BADSA† | CSI în doză mică-formoterol la nevoie* | BADSA, la nevoie |
| 3 | Simptome prezente în majoritatea zilelor sau cel puțin o dată pe săptămână la trezire | CSI în doză mică-BADLA | CSI în doză medie sau CSI în doză mică +LTRA# | CSI în doză mică-formoterol la nevoie la pacienții pentru care a fost prescris tratament de control și la nevoie‡ | BADSA, la nevoie |
| 4 | Simptome prezente în majoritatea zilelor sau cel puțin o dată pe săptămână la trezire și funcție pulmonară scăzută | CSI în doză medie-BADLA | CSI în doză mare, adăugare tiotropiu sau LTRA# | CSI în doză mică-formoterol la nevoie la pacienții pentru care a fost prescris tratament de control și la nevoie‡ | BADSA, la nevoie |
| 5 | Poate fi necesară o cură scurtă de CSO la pacienții cu astm sever necontrolat | CSI în doză mare-BADLA; trimitere pentru evaluarea fenotipului ± tratament de asociere, de ex. tiotropiu, anti-IgE, anti-IL5/5R, anti-IL4R | Asociere CSO în doză mică, dar va fi evaluat riscul de reacții adverse | CSI în doză mică-formoterol la nevoie la pacienții pentru care a fost prescris tratament de control și la nevoie‡ | BADSA, la nevoie |
- Evaluare: confirmarea diagnosticului; controlul simptomelor și factorilor de risc modificabili (inclusiv funcția pulmonară); comorbidități; tehnici de inhalare și aderență; preferințe și obiectivele pacientului. Opțiuni terapeutice: ajustați tratamentul în plus sau minus în funcție de nevoile specifice pacientului.
- * Date disponibile numai pentru budesonidă-formoterol.
- † CSI și BADSA în inhalatoare separate sau în combinație.
- ‡ CSI în doză mică-formoterol este tratamentul la nevoie la pacienții cărora li s-a prescris budesonidă-formoterol sau dipropionat de beclometazonă-formoterol tratament de control și la nevoie.
- # Luați în considerare asocierea HDM SLIT la pacienții cu reacție de hipersensibilitate, cu rinită alergică și VEMS>70% din prezis.
Imunoterapia alergen-specifică (AIT, caseta 27) — alergolog
- Tipuri în funcție de calea de administrare: imunoterapie subcutanată (SCIT), sublinguală (SLIT), epicutanată și per os (pentru alergenele alimentare). Indicațiile depind de patologia alergică și de alergenul la care se dorește obținerea toleranței.
- Contraindicații pentru AIT: astmul sever sau necontrolat, patologii sistemice autoimune active (necontrolate de tratament), malignități active; inițierea AIT este contraindicată în timpul sarcinii.
- Precauție sporită și evaluarea balanței risc/beneficiu: astm parțial controlat, boli severe cardiovasculare, tratament cu β-blocante, boli autoimune în remisie, patologii psihiatrice severe, aderență proastă la tratament, imunodeficiențe primare și secundare, istoric de reacții sistemice severe la AIT.
- Reacțiile locale pot fi ușoare (prurit, edem, eritem; tumefiere, hiperemie sau durere la locul injectării); reacțiile sistemice pot varia de la ușoare (frecvent la SLIT) până la foarte severe și deces (frecvent la SCIT).
Terapii biologice (tabel 7; nu sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor)
| Anticorpii monoclonali | Tipul | Indicații | Mecanism de acțiune | Efecte adverse |
|---|---|---|---|---|
| Omalizumabum* pag. 34 | AcMo umanizat anti IgE | Astm alergic sever | Se leagă de porțiunea Fc a IgE și blochează IgE libere, scade nivelul IgE serice; scade expresia receptorilor FcεRI IgE de pe mastocite, bazofile, celule dendritice și monocite; scade nivelul eozinofilelor din ser, spută, mucoasa bronșică; scade nivelul LB; scade nivelul IL-13 | Risc de anafilaxie; reacții la locul injectării; cefalee; nausee; infecții respiratorii superioare; tuse; artralgii; astenie; vertij; dermatită; nazofaringită |
| Mepolizumabum* pag. 34 | AcMo umanizat anti IL-5, de tip IgG1 | Astm sever eozinofilic; polipi nazali | Se leagă de ligandul IL-5 și împiedică legarea ei de receptorul său specific | Cefalee; exeme; reacții la locul injectării; spasme musculare |
| Reslizumabum* pag. 35 | AcMo umanizat anti IL-5, de tip IgG4 | Astm sever eozinofilic; polipi nazali | Se leagă de ligandul IL-5 și împiedică legarea ei de receptorul său specific | Odinofagie; dureri musculare; anafilaxie rar; reacții la locul injectării |
| Benralizumabum* pag. 35 | AcMo umanizat anti receptor IL5α | Astm sever eozinofilic necontrolat | Se leagă de receptorul IL-5α; provoacă apoptoza eozinofilelor și bazofilelor | Faringită; urticarie; febră; cefalee; reacții la locul injectării |
| Dupilumabum* pag. 35 | AcMo uman anti receptor IL-4α | Astm sever eozinofilic; rinosinuzită cronică cu polipi nazali, refractară la CS intranazali | Se leagă de receptorul IL-4α; blochează semnalizarea IL-4 și IL-13 | Faringită; greață; cefalee; reacții la locul injectării; hipereozinofilie |
Grupuri și situații particulare
- Astmul bronșic în sarcină: la o treime dintre gravide are loc agravarea evoluției AB, la o treime — o evoluție mai ușoară și la restul evoluția rămâne nemodificată. Administrarea medicamentelor necesită prudență, dar AB necontrolat are consecințe mult mai nefavorabile pentru făt (majorarea mortalității perinatale, creșterea riscului de nașteri premature și a copiilor subponderali). Lipsesc date despre efectul negativ asupra fătului pentru majoritatea preparatelor antiastmatice; tratamentul adecvat cu teofiline, β2-agoniști, CSI (în special, budesonida), antagoniști de leucotriene nu a fost însoțit de creșterea incidenței viciilor de dezvoltare. Tratamentul cu CSI previne exacerbările în timpul sarcinii — trebuie obligatoriu continuat. pag. 40
- Astmul bronșic și intervențiile chirurgicale: preoperatoriu este necesară aprecierea funcției pulmonare. Se indică o cură scurtă cu CS per os, atunci când VEMS < 80% din valoarea celor mai buni indici individuali, pentru micșorarea obstrucției bronșice. Pacienții care au administrat CS per os ultimele 6 luni înaintea intervenției necesită CS sistemici în timpul operației (100 mg hidrocortizon intravenos fiecare 8 ore); doza CS sistemici trebuie brusc micșorată timp de 24 de ore după operație, în scopul prevenirii regenerării tardive a plăgii. pag. 40
- Boală respiratorie exacerbată de aspirină/AINS: protocolul nu oferă indicații de tratament specifice (caseta 40 descrie doar tabloul clinic); evitarea aspirinei, diclofenacului, propranololului etc. este recomandată în ghidul pacientului tuturor pacienților cu AB (vezi „Măsuri de evitare a factorilor declanșatori”). pag. 38pag. 54
- Astmul provocat de efort fizic: prevenirea simptomelor prin inhalarea bronholiticului înainte de efort (ghidul pacientului: spray de criză, 1-2 pufuri, înainte de efort). pag. 40pag. 54
- Granulomatoză eozinofilică cu poliangeită (sindromul Churg-Strauss): astmul este o componentă esențială, accesele preced cu luni sau ani semnele de vasculită; astm sever, cu febră, infiltrate pulmonare multiple, uneori revărsat pleural; eozinofilie serică și în lichidul pleural, IgE serice crescute. Tratamentul se face cu corticosteroizi și cu ciclofosfamidă sau numai cu corticosteroizi. pag. 40pag. 41
- SARS CoV 2: bolile alergice respiratorii nu sunt factori de risc pentru infecție; nu există dovezi că corticosteroizii topici intranazali sau inhalatori, antihistaminicele H1 sau medicamentele biologice pentru astmul sever cresc riscul; se mențin măsurile de reducere a expunerii la aeroalergene, poluanți, fumul de țigară; nu trebuie modificate sau oprite tratamentele fără a discuta cu medicul curant alergolog sau pneumolog; medicamentele se administrează fără întrerupere; pMDI cu sau fără spacer (de uz strict personal) și dispozitivele cu pulbere uscată se utilizează în continuare; dacă tratamentul este oprit sau modificat, există riscul deteriorării, cu tratament de urgență sau internare. pag. 36pag. 37
- Vaccinarea anti COVID-19: pacienții cu astm sunt eligibili imediat ce vaccinul este disponibil; prioritizați în funcție de gradul de control al astmului și comorbidități; pacienții cu CSI pot fi vaccinați; la tratament cu corticosteroizi orali vaccinarea este indicată, cu evaluarea fiecărui caz (tratamentul îndelungat în doză mare ar putea reduce răspunsul imun); la tratament biologic — interval de 1-7 zile între injecție și vaccin. pag. 37
Medicamentele și dozele în astmul bronșictabel · 9 puncte5 diferențe
Dozele echipotente nictemerale de CSI la adulți (tabelul 6)
| Medicamentul | Doze mici/24 ore (µg) | Doze medii/24 ore (µg) | Doze mari/24 ore (µg)* |
|---|---|---|---|
| Beclometasonum* | 200-500 | > 500-1000 | > 1000-2000 |
| Budesonidum | 200-400 | > 400-800 | > 800-1600 |
| Fluticasonum | 100-250 | > 250-500 | > 500-1000 |
| Flunisolidum* | 500-1000 | > 1000-2000 | > 2000 |
| Ciclesonidum* | 80-160 | > 160-320 | > 320-1280 |
| Mometasonum | 200-400 | > 400-800 | > 800-1200 |
- *Nu sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor.
- Toți CSI se caracterizează printr-o eficacitate echivalentă dozelor echipotente; CS dozați în inhalatoare posedă aceeași eficacitate ca și CS în pulbere.
- Pacienții, care administrează timp îndelungat doze mari de CSI, trebuie consultați de specialiști pentru a alege o schemă corectă de tratament, cu o combinație optimă a medicamentelor de alternativă.
Medicamentele antiastmatice (anexa 2)
| Grupa | Medicamente | Dozaj | Doza zilnică/24 ore (mică, medie, mare) | Numărul de administrări zilnice |
|---|---|---|---|---|
| Accesul de astm: β2-agoniști cu acțiune rapidă (inhalatori) pag. 47 | Salbutamolum | 200 μg; 5 mg prin nebulizer | 600-800 μg | 3-4 |
| Accesul de astm: β2-agoniști cu acțiune rapidă (inhalatori) pag. 47 | Fenoterolum | 100 μg | 600 μg | 3-4 |
| Accesul de astm: metilxantine pag. 47 | Aminophyllinum | 2,4% - 5 ml | 0,24 g - 10,0 (așa în protocol; în coloana concentrației – 2,4% - 5 ml); 0,5 g/zi i/v | 1-2 |
| Controlul AB: corticosteroizi inhalatori pag. 47 | Beclometasonum* | 50 μg; 250 μg | 250-500 μg; 500-1000 μg; 1000-2000 μg | 3-4 |
| Controlul AB: corticosteroizi inhalatori pag. 47 | Budesonidum | 50, 200, 400 μg | 200-400 μg; 400-800 μg; 800-1200 μg | 2 |
| Controlul AB: corticosteroizi inhalatori pag. 47 | Fluticasonum | 25, 50, 125, 250 μg | 100-250 μg; 250-500 μg; 500-1000 μg | 1-2 |
| Controlul AB: corticosteroizi inhalatori pag. 47 | Flunisolidum* | 250 μg | 500-1000 μg; 1000-2000 μg; >2000 μg | 2 |
| Controlul AB: cromone pag. 47 | Acidum cromoglicicum* | 5 mg/puf; 20 mg/caps inhalare | 20-30 mg; 80-100 mg | 4 |
| Controlul AB: cromone pag. 47 | Nedocromilum* | 2 mg/puf | 16 mg | 4 |
| Controlul AB: metilxantine cu eliberare prelungită pag. 47 | Theophyllinum* | 100, 200, 300, 400 mg | 300-800 mg | 1-2 |
| Controlul AB: metilxantine cu eliberare prelungită (așa în protocol) pag. 47 | Salbutamolum | 4 mg | 8 mg | 2 |
| Controlul AB: β2-agoniști cu durată lungă de acțiune pag. 47 | Salmeterolum* | 25 μg | 50 μg; 100 μg | 2 |
| Controlul AB: β2-agoniști cu durată lungă de acțiune pag. 47 | *Formoterol | 4,5; 12 μg | 24 μg | 2 |
| Controlul AB: anticolinergice pag. 47 | Ipratropii bromidum* | 20 μg/puf | 60 μg; 120 μg | 2-3 |
| Controlul AB: anticolinergice pag. 47 | Tiotropii bromidum* | neprecizat | neprecizat | neprecizat |
| Controlul AB: corticosteroizi administrați oral pag. 48 | Methylprednisolonum | 4 mg/cpm, fiole 20, 40 și 250 mg | 7,5-60 mg/zi după necesitate | 1-3 |
| Controlul AB: corticosteroizi administrați oral pag. 48 | Prednisolonum | 5 mg/cpm, fiole 25 mg/1ml sau 30 mg/1ml | Cură scurtă: 40-60 mg/zi pentru 3-10 zile | 1-2 |
| Controlul AB: corticosteroizi administrați oral pag. 48 | Prednisolonum | 1 mg; 2,5; 5; 10; 20 și 25 mg/cpm | Cură scurtă: 40-60 mg/zi pentru 3-10 zile | 1-2 |
| Controlul AB: antagoniști de leucotriene pag. 48 | Montelukastum | 10 mg | 10 mg | 1 |
| Controlul AB: *anticorpi anti IgE pag. 48 | *Omalizumabum | fiole 150 mg/5 ml | 150-375 mg 1 dată la 2-4 săptămâni | 1 |
| Preparatele combinate pag. 48 | Salmeterolum + Fluticasonum (spray) | 25 μg; 50, 125, 250 μg | 25+50 μg; 25+125 μg; 25+250 μg | 2 |
| Preparatele combinate pag. 48 | Salmeterolum + Fluticasonum (diskhaler) | 50 μg; 100, 250, 500 μg | 50+100 μg; 50+250 μg; 50+500 μg | 2 |
| Preparatele combinate pag. 48 | Budesonidum + Formoterolum | 4,5; 12 μg; 80, 160 μg | 4,5 + 80 μg; 12 + 160 μg (așa în protocol) | 2-4 |
| Preparatele combinate pag. 48 | Ipratropii bromidum + Fenoterolum | 50 μg; 21 μg | 50+21 μg; 200+104 μg (așa în protocol) | 3-6 |
- * - medicamente care nu sunt înregistrate în Republica Moldova.
Preparatele combinate (anexa 2): protocolul nu precizează cărui component îi aparține fiecare valoare, iar ordinea valorilor poate să nu coincidă cu ordinea componentelor din denumire. „Budesonidum + Formoterolum”: primele sunt 4,5; 12 μg — în același tabel, acestea sunt dozajele de Formoterol. „Ipratropii bromidum + Fenoterolum”: 50 μg; 21 μg (50+21; 200+104 μg), în timp ce Ipratropii bromidum separat — 20 μg/puf. Valorile „12 + 160 μg” și „200+104 μg” sunt redate așa cum sunt tipărite și marcate „așa în protocol”: 104 μg nu este multiplu de 21 μg din același rând. Verificați cu instrucțiunea preparatului concret. pag. 47pag. 48
Alte doze din textul protocolului
- Exacerbare ușoară sau moderată la medicul de familie: 4-10 inhalații cu BADSA administrate prin pMDI + spacer, se repetă la fiecare 20 de minute timp de 1 oră; prednisolon: la adulți 40-50 mg, la domiciliu se continuă de obicei 5-7 zile. pag. 21
- Status astmatic: β2-agonist cu acțiune rapidă inhalator 2 pufuri — fiecare 20 de minute sau nebulizare continuă, timp de 1 oră. pag. 22
- Intervenții chirurgicale (CS per os ultimele 6 luni): 100 mg hidrocortizon intravenos fiecare 8 ore în timpul operației; doza trebuie brusc micșorată timp de 24 de ore după operație. pag. 40
Prudență cu bronhodilatatoarele cu acțiune rapidă (ghidul pacientului, anexa 5)
- Bronhodilatatoarele cu acțiune rapidă vor fi utilizate cu prudență la bolnavii cu: tahicardie; aritmii cardiace; cardiopatie ischemică cronică; insuficiență cardiacă.
- La persoanele care folosesc abuziv „spray-ul de criză” pot apare efecte adverse: palpitații; dureri de cap; agitație; tremor.
Medicamentele protocolului și compensarea CNAMtabel1 diferență
Tabelul include doar medicamentele protocolului compensate de CNAM. Celelalte medicamente ale protocolului — în răspunsurile „Medicamentele și dozele în astmul bronșic” (toți CSI din tabelul 6 și toate medicamentele din anexa 2), „Tratamentul astmului bronșic: trepte și grupuri particulare” (inclusiv terapiile biologice) și „Exacerbarea astmului și statusul astmatic: ce faceți” (asistența de urgență). pag. 22pag. 31pag. 34pag. 35pag. 47pag. 48
- SalbutamolumCNAM: Gratuit / parțial
β2-agonist cu acțiune rapidă în accese și exacerbări (opțiune alternativă la nevoie în toate treptele); testul bronhodilatator pag. 21pag. 28pag. 47
Fișa medicamentului → - Budesonidum + FormoterolumCNAM: Parțial240,90–274,74 MDL/unit.
CSI în doză mică-formoterol la nevoie — tratament preferat de urgență: conform B.1 — în toate treptele; conform algoritmului C.1.2, în treptele 3–5 — la pacienții cărora li s-a prescris budesonidă-formoterol sau dipropionat de beclometazonă-formoterol tratament de control și la nevoie; tratament de control (treptele 2–5) pag. 10pag. 11pag. 12pag. 20pag. 48
Fișa medicamentului → - BudesonidumCNAM: Parțial8,30 MDL/unit.
CSI — medicație de control (doze mici, medii, mari conform tabelului 6); în sarcină — fără creșterea incidenței viciilor de dezvoltare pag. 31pag. 40pag. 47
Fișa medicamentului → - FluticasonumCNAM: Parțial22,41–163,19 MDL/unit.
CSI — medicație de control (doze conform tabelului 6) pag. 31pag. 47
Fișa medicamentului → - Salmeterolum + FluticasonumCNAM: Parțial258,79–346,98 MDL/unit.
CSI + BADLA — medicație de control (treptele 3–5); salmeterolul — doar în combinație cu CSI pag. 33pag. 48
Fișa medicamentului → - MontelukastumCNAM: adulților nucopiilor — gratuit
Antagonist de leucotriene: alternativă în treapta 2, asociere la CSI în treptele 3–4 pag. 20pag. 32pag. 48
Fișa medicamentului → - Ipratropii Bromidum + FenoterolumCNAM: Parțial127,35 MDL/unit.
Preparat combinat; anticolinergic împreună cu β2 agonist — în exacerbarea moderată și severă pag. 21pag. 22pag. 48
Fișa medicamentului → - PrednisolonumCNAM: Parțial1,23 MDL/unit.
CS oral: cură scurtă în exacerbare; doze mici — asociere în treapta 5 pag. 21pag. 33pag. 48
Fișa medicamentului → - MethylprednisolonumCNAM: Parțial1,87 MDL/unit.
CS oral după necesitate pag. 48
Fișa medicamentului → - AminophyllinumCNAM: Parțial0,20–1,86 MDL/unit.
Metilxantină în accesul de astm, i/v pag. 47
Fișa medicamentului →
Urgențe și direcționare
Exacerbarea astmului și statusul astmatic: ce facețitabel · 29 puncte7 diferențe
- Exacerbare a astmului — agravare progresivă a astmului în ore sau zile (repetarea crizelor la un interval mult mai scurt de timp). pag. 7
- Criză astmatică — apariție/agravare bruscă (paroxistică) a simptomelor astmatice în absența sau în prezența unui factor declanșator. pag. 7
- Stare de rău astmatic — un acces astmatic de o deosebită severitate, de lungă durată, peste 24 de ore (sau accese severe repetate care durează mai multe ore), care nu răspunde la tratamentul bronhodilatator uzual, administrat în doze adecvate și care este însoțit de tulburări cardiocirculatorii, neurologice și modificări în gazometrie. pag. 8
Aprecierea severității exacerbărilor AB (tabelul 5)
| Simptomul | Ușor | Moderat | Sever | Iminența de stop respirator |
|---|---|---|---|---|
| Dispneea pag. 26 | Apare în timpul mersului; poate sta culcat | Apare în timpul vorbirii; preferă să stea așezat | Apare în repaus; poziție forțată (pe șezute aplecat înainte) | — |
| Vorbirea pag. 26 | În fraze | În propoziții | În cuvinte | — |
| Conștiență pag. 26 | Poate fi agitat | De regulă agitat | De regulă agitat | Confuz |
| Frecvența respirației pag. 26 | Crescută | Crescută | Adesea >30/min | — |
| Angajarea mușchilor respiratori accesorii cu tiraj supraclavicular pag. 26pag. 27 | De obicei lipsește | De obicei prezentă | De obicei prezentă | Mișcări toracoabdominale paradoxale |
| Raluri sibilante pag. 27 | Moderat exprimate, adesea doar la expir | Sonore | Sonore | Lipsesc |
| Puls pag. 27 | < 100 | 100-120 | > 120 | Bradicardie |
| Puls paradoxal pag. 27 | Absent, <10 mm Hg | Posibil, 10-25 mm Hg | Adesea, > 25 mm Hg | Absența sugerează epuizarea musculaturii respiratorii |
| PEF în % din prezis după bronhodilatator pag. 27 | >80% | 60-80% | <60% | — |
| PaO2 la respirație cu aer; PaCO2 pag. 27 | Normal; < 45 mm Hg | > 60 mm Hg; < 5 mm Hg (așa în protocol) | < 60 mm Hg; > 45 mm Hg: posibil IRA | — |
| SaO2 pag. 27 | > 95% | 91-95% | < 90% | — |
Algoritmul C.1.3: exacerbarea la medicul de familie
- Evaluarea pacientului: este confirmat diagnosticul de astm? Există factori de risc pentru deces din cauza astmului? Care este severitatea exacerbării? (luați în considerare cea mai deranjantă caracteristică).
- Ușor sau moderat: pronunță fraze, preferă să stea în poziția șezut, nu este agitat; FR crescută; nu utilizează musculatura respiratorie accesorie; FCC este de 100-120 bpm; SaO2 este 90-95%; PEF > 50% maxim/prezis.
- Sever: pronunță cuvinte, în repaus stă aplecat în față, este agitat; FR > 30/min; utilizează musculatura respiratorie accesorie; FCC > 120 bpm; SaO2 < 90%; PEF ≤ 50% maxim/prezis.
- Care pune viața în pericol: amețit, confuz sau „tăcere respiratorie”.
- Sever și care pune viața în pericol — URGENT: transferați la o clinică specializată în afecțiuni acute; în așteptare: administrați BADSA, bromură de ipratropiu, O2, corticosteroizi sistemici.
- Ușor/moderat — inițiați tratamentul: 4-10 inhalații cu BADSA administrate prin pMDI + spacer, se repetă la fiecare 20 de minute timp de 1 oră; prednisolon: la adulți 40-50 mg; SaO2 (dacă este disponibilă): saturația țintă 93-95%. Agravare — transfer.
- Continuați tratamentul cu BADSA la nevoie; evaluați răspunsul la 1 oră (sau mai devreme); agravare — transfer.
- Îmbunătățire — evaluare pentru continuarea tratamentului la domiciliu: simptome ameliorate, nu este necesară utilizarea BADSA; valoarea PEF se îmbunătățește și este > 60-80% din maxim/prezis; SaO2 > 94%; resurse adecvate la domiciliu.
- Tratament la domiciliu: tratament de ameliorare — continuă la nevoie; tratament de control — se inițiază sau se trece la o treaptă terapeutică superioară; verificați tehnica inhalatorie, aderența; prednisolon — se continuă de obicei 5-7 zile; reevaluare — peste 2-7 zile de la vizita anterioară.
- Reevaluare (14 zile): se ameliorează exacerbarea? trebuie de continuat tratamentul cu prednisolon? Tratamentul de ameliorare — se reduce la utilizare la nevoie. Tratamentul de control — se continuă doza înaltă pe termen scurt (2 săptămâni) sau termen lung (3 luni), în funcție de istoricul până la exacerbare. Verificați și corectați factorii de risc modificabili, inclusiv tehnica inhalatorie și aderența; recomandați consultul într-o clinică specializată dacă are >1-2 exacerbări pe an.
Algoritmul C.1.4: statusul astmatic
- Evaluarea inițială: anamneza, examenul fizic (auscultația, participarea mușchilor auxiliari în respirație, FCC, FR, PEF sau VEMS, SaO2, gazometrie la pacienții extrem de gravi).
- Terapia inițială: oxigenoterapie până la obținerea SaO2 ≥ 90%; β2-agonist cu acțiune rapidă inhalator 2 pufuri - fiecare 20 de minute sau nebulizare continuă, timp de 1 oră; în lipsa răspunsului imediat sau dacă pacientul a administrat recent CS per os, sau dacă este o criză severă — administrarea CS sistemici.
- Evaluarea repetată a stării pacientului peste o oră: examenul fizic, PEF, SaO2; la necesitate alte analize.
- Exacerbare moderată: PEF 60-80% de la prezis; simptome moderat exprimate, participarea mușchilor auxiliari. Tratamentul: oxigenoterapie; inhalarea unui β2 agonist și a unui preparat anticolinergic fiecare 60 minute; în cazul răspunsului pozitiv, continuarea tratamentului 1-3 ore.
- Exacerbare severă, status astmaticus: prezența în anamneză a factorilor de risc vital în timpul crizei; PEF < 60% de la prezis; simptome exprimate în repaus, ștergerea foselor supraclaviculare; lipsa ameliorării după începerea terapiei. Tratamentul: oxigenoterapie; inhalarea unui β2 agonist și a unui preparat anticolinergic; CS sistemici; sol. MgSO4 intravenos.
- Aprecierea repetată a stării peste 1-2 ore. Răspunsul bun: ameliorarea se menține pe parcursul a 60 min de la ultima administrare; examenul fizic: norma - lipsește detresa respiratorie; PEF > 70% de la prezis; SaO2 > 90%.
- Ameliorarea — criterii de externare: PEF > 60% de la prezis; menținerea efectului la terapie inhalatorie sau per os. Tratament la domiciliu: continuarea tratamentului cu β2 agonist inhalator; discutarea indicării CS per os; revederea indicării preparatelor inhalatorii combinate; școlarizarea pacientului: administrarea corectă a medicației, revederea planului de tratament.
- Răspunsul incomplet la tratament timp de 1-2 ore (prezența factorilor de risc vital; simptome de la slab exprimate până la moderate; PEF < 60% de la prezis; SaO2 nu se ameliorează) — transferul în secțiile de urgență: oxigenoterapie; inhalarea unui β2 agonist ± unui preparat anticolinergic; CS sistemici; sol. MgSO4 intravenos; monitorizarea PEF, SaO2, FCC; evaluarea repetată, evaluare periodică.
- Răspunsul nesatisfăcător — transferul în SATI.
Reguli generale în accese (casetele 20, 34, 37, 38)
- În accese este recomandată terapia cu doze adecvate de β2-agoniști inhalatori, cu acțiune rapidă (în cazul în care medicamentele inhalatorii nu sunt disponibile, se poate apela la bronhodilatatoare i/venoase sau orale). pag. 31
- În centrele de sănătate sau în spitale se administrează oxigen în cazul pacientului hipoxemic. pag. 31
- Tratamentul care nu se recomandă în accese: sedative, mucolitice, fizioterapia, hidratare cu un volum mare de lichide. pag. 31
- Antibioticele nu tratează crizele, dar sunt indicate pacienților care, concomitent, prezintă semne de infecții bacteriene. pag. 31
- SARS CoV 2: în exacerbările acute ale astmului va fi evitată folosirea nebulizatoarelor din cauza riscului crescut de diseminare aerogenă a particulelor virale; în exacerbările acute severe pacienții pot fi tratați cu corticosteroizi orali, o cură scurtă. pag. 36pag. 37
- Starea de rău astmatic (caseta 37) reprezintă atât o complicație a astmului, cât și o formă clinică distinctă; se atestă la 10-15% dintre pacienții spitalizați cu astm bronșic; mortalitatea depășește 5% (este o urgență medicală). Etiologia: infecții respiratorii; tratament neadecvat cu supradozarea bronhodilatatoarelor de scurtă durată; cofactori (acidum acetylsalicylicum, alte AINS, beta-blocante, sedative); întreruperea tratamentului cu corticosteroizi; expunere la concentrații mari de alergeni. pag. 37
- Tabloul clinic al stării de rău astmatic: dispnee expiratorie severă cu wheezing, rezistentă la simpatomimetice; expectorația absentă sau insuficientă; ortopnee, agitați, cianoză difuză, transpirați, tahipnee > 30 /minut, wheezing-ul minim sau absent; tirajul suprasternal și supraclavicular, toracele blocat total în inspir; sunet percutor „de cutie”, murmur vezicular diminuat și multiple raluri sibilante difuze sau „tăcere respiratorie”; hipoxemie (PaO2 70-40 mm Hg), hipercapnie (PaCO2 45-90 mm Hg), acidoză metabolică (pH < 7,35); tulburări psihice cu agitație, delir, stare confuză cu evoluție spre comă. pag. 37pag. 38
Când se trimite la pneumolog sau alergolog11 puncte1 diferență
- Consultația la pneumolog se va recomanda pacienților: cu AB primar diagnosticat; cu dificultăți de diagnostic; cu AB necontrolat. pag. 10
- Dacă tratamentul curent (treapta 3) nu asigură un control adecvat al AB, se recomandă consultația pneumologului, alergologului și decizia de a avansa la o treaptă superioară; pacienții la care nu s-a reușit obținerea controlului în treapta a 3-a necesită consult de specialitate, pentru excluderea unui diagnostic de alternativă sau a cazurilor de AB dificil de tratat. pag. 11pag. 33
- Deciderea de modificare a treptei de tratament — conform recomandărilor de majorare sau de reducere a treptei, după consultația medicului pneumolog sau alergolog. pag. 12
- Treapta 5 (algoritmul C.1.2): trimitere pentru evaluarea fenotipului ± tratament de asociere (tiotropiu, anti-IgE, anti-IL5/5R, anti-IL4R). pag. 20
- După exacerbare: recomandați consultul într-o clinică specializată dacă are >1-2 exacerbări pe an. pag. 21
- Pacienții, care administrează timp îndelungat doze mari de CSI, trebuie consultați de specialiști pentru a alege o schemă corectă de tratament. pag. 31
- Supravegherea temporară (B.2), obligatoriu: complicațiile acute; stările de urgență; cazuri de rezistență la tratament (caseta 30). pag. 15
- La nivelul pneumologului este recomandată consultația alergologului pentru pacienții cu AB atopic (teste cutanate, IgE, imunoterapia specifică). pag. 13pag. 16
- Spirografia completată de testul cu bronhodilatator este decisivă în stabilirea diagnosticului la nivel de specialist: pacienții primar depistați, pacienții cu dificultăți de diagnostic diferențial și cu eșec de tratament conform schemei stabilite în funcție de nivelul de control al bolii. pag. 58
- Nu trebuie modificate sau oprite tratamentele pentru alergiile respiratorii fără a discuta cu medicul curant alergolog sau pneumolog (caseta 34). pag. 36
- Dacă factorul declanșator este o substanță de la locul de muncă, medicul specialist în Medicina Muncii vă poate fi de un real folos. pag. 54
Când se spitalizează pacientul cu astm bronșic24 puncte3 diferențe
Criteriile de spitalizare (caseta 16)
- Exacerbări moderate și severe.
- Apariția complicațiilor (caseta 36).
- Unul dintre criteriile de spitalizare în SATI.
Complicațiile astmului bronșic (caseta 36)
- Complicații în timpul accesului: pneumotoraxul spontan; atelectazia pulmonară; fracturarea coastelor.
- Complicații, care apar între accese: pneumoniile; bronșiectaziile; emfizemul pulmonar; cordul pulmonar cronic; aspergiloza bronhopulmonară alergică.
Criteriile de spitalizare conform B.2 și B.3
- AB parțial controlat și AB necontrolat. pag. 15pag. 16
- Crize severe. pag. 15pag. 16
- Apariția/dezvoltarea complicațiilor. pag. 15pag. 16
- Boli concomitente severe/avansate. pag. 15pag. 16
- Determinarea gradului de incapacitate de muncă (opțional) — B.2. pag. 15
- Secțiile Pneumologie, Alergologie (nivel republican): cazurile în care nu este posibilă stabilirea diagnosticului și/sau asigurarea controlului AB la nivel raional (municipal). pag. 17
Alte indicații de transfer în staționar
- Dacă tratamentul curent (treapta 4) nu asigură un control adecvat al AB, recomandați tratamentul de treapta a 5-a și/sau spitalizarea. pag. 12
- Exacerbare severă sau care pune viața în pericol — urgent: transferați la o clinică specializată în afecțiuni acute; agravare pe fondul tratamentului inițial al exacerbării ușoare/moderate — transfer. pag. 21
- Răspunsul incomplet la tratament timp de 1-2 ore în statusul astmatic — transferul în secțiile de urgență. pag. 22
- Exacerbarea astmului bronșic, la orice treaptă de tratament, în funcție de nivelul de control necesită tratamentul exacerbării în staționar (B.3), cu aprecierea ulterioară a nivelului de control și cu modificarea schemei de tratament. pag. 18
- Starea de rău astmatic este o mare urgență care trebuie tratată, în cel mai scurt timp, în spital (ghidul pacientului). pag. 52
Externarea (caseta 29, B.3)
- Hemodinamică stabilă. pag. 35
- Lipsa acceselor nocturne. pag. 35
- Lipsa manifestărilor neurologice (deteriorare mentală). pag. 35
- Lipsa pulsului paradoxal. pag. 35
- Absența hipercapniei severe PaCO2 > 80 mm Hg. pag. 35
- PEF sau VEMS > 60% din prezis. pag. 35
- PEF sau VEMS 40-60% din prezis, dacă la domiciliu vor fi respectate toate indicațiile medicului. pag. 35
- Obligatoriu: extrasul va conține recomandări explicite pentru pacient și recomandări pentru medicul de familie (caseta 30). pag. 18
Când se transferă în terapie intensivă11 puncte2 diferențe
Criteriile de spitalizare în SATI (caseta 17; identice cu criteriile de severitate a stării de rău astmatic, caseta 39)
Algoritmul C.1.4: transferul în SATI
- Răspunsul nesatisfăcător la tratament timp de 1-2 ore: prezența factorilor de risc vital; simptome exprimate, somnolență, sopor; PEF < 30% de la prezis; PaCO2 > 45 mmHg; PaO2 < 60 mmHg → transferul în SATI.
- În SATI: oxigenoterapie; inhalarea unui β2 agonist ± unui preparat anticolinergic; CS sistemici; posibil metilxantine, teofiline i/venos; posibilă intubarea și ventilația.
- Răspunsul inadecvat la tratament — transferul în SATI; răspunsul incomplet la tratament timp de 6-12 ore — transferul SATI la lipsa efectului timp de 6-12 ore.
Alte semne de gravitate extremă (protocolul nu le numește criterii de transfer în SATI)
- Exacerbare care pune viața în pericol (amețit, confuz sau „tăcere respiratorie”) — urgent: transferați la o clinică specializată în afecțiuni acute. pag. 21
- Coloana „iminența de stop respirator” din tabelul 5 (aprecierea severității exacerbării; protocolul nu o numește criteriu de transfer în SATI): confuz; mișcări toracoabdominale paradoxale; raluri sibilante lipsesc; bradicardie; absența pulsului paradoxal sugerează epuizarea musculaturii respiratorii. pag. 26pag. 27
Diagnostic și supraveghere
Cum se confirmă astmul bronșictabel · 85 puncte6 diferențe
Diagnosticul se bazează pe recunoașterea simptomelor și semnelor clinice înalt sugestive pentru astm (dispnee, tuse, wheezing, senzație de constricție toracică) și pe excluderea altor posibile patologii. Documentarea prin teste funcționale respiratorii a obstrucției bronșice, a reversibilității acesteea după bronhodilatator și a variabilității în timp confirmă diagnosticul. pag. 3
Screening-ul la nivelul AMP
- Obligatoriu: persoanelor cu semne de obstrucție bronșică.
- Recomandat persoanelor cu: tuse recurentă; tuse persistentă; respirație șuierătoare în infecțiile respiratorii.
Examinarea la nivelul medicului de familie (B.1, obligatoriu)
- Anamneza. pag. 9
- Examenul fizic. pag. 9
- Examenul paraclinic: hemoleucograma; puls-oximetria; PEF-metria; testul cu bronhodilatator; ECG; examenul radiologic al cutiei toracice în 2 incidențe (la vizita primară sau la suspectarea unei complicații); analiza generală a sputei; analiza sputei la BAAR. pag. 9pag. 10
- Diagnosticul diferențial. pag. 10
- Evaluarea severității bolii și aprecierea nivelului de control (inclusiv chestionarul privind controlul astmului). pag. 10
- Trimitere către pneumolog sau alergolog și/sau spitalizarea pentru confirmarea diagnosticului de astm bronșic. pag. 10
Examinarea la nivel consultativ specializat (pneumolog, alergolog) (B.2): confirmarea diagnosticului, aprecierea nivelului de control, evaluarea gradului de severitate
- Obligatoriu: anamneza. pag. 12
- Obligatoriu: examenul fizic (caseta 12). pag. 12
- Obligatoriu, examenul paraclinic (caseta 13): hemoleucograma; puls-oximetria; PEF-metria; spirografia; testul cu bronhodilatator; ECG; examenul radiologic al cutiei toracice în 2 incidențe (la vizita primară sau la suspectarea unei complicații); analiza generală a sputei; analiza sputei la BAAR; IgE totale și specifice; testul ALEX (alergologie moleculară). pag. 12pag. 13
- Obligatoriu: diagnosticul diferențial; evaluarea gradului de severitate a bolii și aprecierea nivelului de control. pag. 13
- Recomandat: bronhoscopia; EcoCG; body-pletismografia; consultația alergologului pentru pacienții cu AB atopic. pag. 13
Nivel consultativ specializat alergolog (B.2.1): confirmarea diagnosticului de AB atopic și aprecierea nivelului de control al bolii
- Obligatoriu: anamneza.
- Obligatoriu: examenul fizic (caseta 12).
- Obligatoriu, examenul paraclinic (caseta 13): hemoleucograma; examenul general al sputei; puls-oximetria; PEF-metria; spirografia; testul cu bronhodilatator; testele cutanate cu alergeni; ECG; examenul radiologic al cutiei toracice în 2 incidențe (la vizita primară sau la suspectarea unei complicații); analiza sputei la BAAR; IgE totale și alergenspecifice; testul ALEX (alergologie moleculară).
- Obligatoriu: diagnosticul diferențial; evaluarea gradului de severitate a bolii și aprecierea nivelului de control.
- Recomandat: testele de provocare cu acetilcolină, metilcolină; testul de efort.
Nivel de staționar (B.3): confirmarea diagnosticului de AB, aprecierea nivelului de control al bolii, evaluarea gradului de severitate a exacerbării
- Obligatoriu: anamneza.
- Obligatoriu: examenul fizic (caseta 12).
- Obligatoriu, examenul paraclinic (caseta 13): hemoleucograma; puls-oximetria; PEF-metria; spirografia; testul cu bronhodilatator; ECG; IgE totale și specifice; examenul radiologic al cutiei toracice în 2 incidențe (la vizita primară sau la suspectarea unei complicații); analiza sputei la BAAR; analiza generală a sputei.
- Obligatoriu: diagnosticul diferențial (caseta 14, 15); evaluarea gradului de severitate a bolii și aprecierea nivelului de control.
- Recomandat: bronhoscopia; EcoCG; *body-pletismografia; gazimetria sângelui arterial; evaluarea echilibrului acidobazic; consultațiile specialiștilor (neurolog, otorinolaringolog, nefrolog, endocrinolog, etc.); investigațiile la recomandarea specialiștilor.
Pașii obligatorii în abordarea pacientului astmatic (caseta 8)
- Determinarea gradului de severitate a obstrucției bronșice, reversibilitatea și variabilitatea ei.
- Investigarea obligatorie privind factorii de risc (anexa 1) și a condițiilor clinice asociate.
- Evaluarea sensibilizărilor la alergeni.
- Determinarea reactivității bronșice pentru pacienții cu o funcție pulmonară normală.
- Plan de acțiuni pentru fiecare pacient, pe termen scurt (1-3 luni) și pe termen lung.
Întrebări utile pentru diagnosticul de astm bronșic (caseta 9)
- A prezentat pacientul episoade de wheezing, inclusiv episoade repetate?
- Prezintă pacientul tuse nocturnă sau accese de tuse?
- Prezintă wheezing și tuse după un efort fizic?
- A prezentat episoade de wheezing și tuse după expunerea la alergene sau poluanți din aer?
- A prezentat episoade de wheezing în cadrul infecțiilor respiratorii acute?
- Pacientul are istoric de „răceli” care „coboară la piept” sau durează mai mult de 10 zile până să se vindece?
- Simptomele pacientului sunt ameliorate de un bronhodilatator?
Antecedentele personale și heredocolaterale (caseta 10)
- Prezența episoadelor de dispnee, wheezing, tuse și de opresiune toracică cu evaluarea duratei și a condițiilor de ameliorare. pag. 25
- Antecedentele heredocolaterale de astm bronșic. pag. 25
- Factorii de risc: expunere la fumul de țigară, inclusiv fumatul pasiv; expuneri la alergeni inhalatorii (acarienii din praful din casă, animale, gândacii de bucătărie, polenul și mucegaiuri); exacerbarea simptomelor în cadrul efortului fizic; simptome exacerbate de medicamente (în special AINS). pag. 25
- Simptomele astmatice se manifestă concomitent (opresiunea toracică este mai puțin constantă) și au comun: variabilitatea în timp (sunt episodice) — apar sau se agravează în prezența sau în absența unui factor declanșator, se ameliorează sau dispar spontan sau sub tratament; declanșarea preferențial nocturnă; apariția în prezența unui factor declanșator (efortul fizic, expunerea la un alergen, râsul puternic, alergeni profesionali etc.). pag. 25pag. 26
- Factori personali, familiali și de mediu. pag. 26
Criza astmatică și examenul fizic (casetele 11, 12)
- Criza se instalează rapid cu dispnee expiratorie, cu expirație prelungită și șuierătoare (wheezing), senzație pronunțată de opresiune toracică, lipsă de aer (senzație de sufocare).
- Durata de la 20-30 de minute până la câteva ore.
- Se ameliorează spontan sau la administrarea β2-adrenomimeticelor cu acțiune rapidă.
- Au un orar preferențial nocturn.
- Crizele apar brusc și se termină de asemenea, brusc, printr-o tuse supărătoare, cu eliminarea unei spute mucoase, vâscoase, „perlate”, în cantități mici.
- Semnele de afectare a sistemului respirator pot lipsi.
- Inspecția: poziția șezândă (ortopnee) cu angajarea mușchilor respiratori accesorii; tahipnee.
- Percutor: hipersonoritate difuză și diafragmul coborât.
- Auscultativ: murmur vezicular diminuat; raluri uscate sibilante polifonice, diseminate, predominant în expir, care eventual se pot auzi și la distanță (wheezing); raluri ronflante și raluri subcrepitante în hipersecreția bronșică importantă.
- La pacienții cu astm bronșic de lungă durată, cu obstrucție respiratorie severă și progresivă, dispneea de efort (eventual și tusea) este prezentă și între accese; dispneea continuă este caracteristică astmului persistent sever, necontrolat.
Investigațiile paraclinice (caseta 13)
- Investigațiile obligatorii: PEF-metria; spirografia/spirometria (pneumolog, alergolog); testul cu bronhodilatator; testele cutanate cu alergeni (alergolog); puls-oximetria; hemoleucograma; analiza generală a sputei; electrocardiograma; IgE specifice la alergeni și/sau IgE specifice către alergene moleculare (pneumolog, alergolog); examenul radiologic al cutiei toracice în 2 incidențe (la vizita primară sau la suspectarea unei complicații). pag. 27
- Investigații recomandate: analiza sputei la BAAR; bronhoscopia (pneumolog); EcoCG; body-pletismografia cu test bronhodilatator; gazometria sângelui arterial; teste de provocare (de efort, acetilcolină, metacolină); CT/HRCT pulmonar, a mediastinului. pag. 27pag. 28
Testele funcționale și valorile-prag
- Spirografia permite aprecierea gradului de severitate și de reversibilitate a obstrucției bronșice; permite diferențierea de afecțiunile manifestate prin restricție. pag. 28
- PEF-metria permite aprecierea și monitorizarea gradului de severitate și de reversibilitate a obstrucției bronșice. pag. 28
- Body-pletismografia permite aprecierea gradului de severitate și de reversibilitate a obstrucției bronșice, a capacității pulmonare totale (TLC), a volumului rezidual (RV) și determinarea capacității de transfer a gazelor (DLCO). pag. 28
- Testul cu β2-agonist (testul bronhodilatator): valorile spirografice sau ale PEF-metriei efectuate la 15 minute după inhalarea unei doze de β2 agonist cu durată scurtă de acțiune sunt comparate cu cele obținute înainte de inhalare; creșterea valorilor VEMS-ului ≥12% și ≥ 200 ml sau PEF ≥ 20% arată o reversibilitate a obstrucției și este sugestivă pentru astm. pag. 28
- Reversibilitate: creștere rapidă a VEMS (sau PEF), apărută peste câteva minute după inhalarea unui medicament bronhodilatator cu acțiune rapidă (de exemplu, 200-400 µg salbutamol) sau o ameliorare mai lentă a funcției pulmonare, manifestată peste câteva zile sau săptămâni, după inițierea unui tratament de control adecvat (de exemplu, CSI). pag. 7
- Testul de efort: spirografia (PEF-metria) se face inițial și la 5-10 minute după un efort fizic nestandardizat (alergare sau exerciții fizice), dar suficient pentru a crește semnificativ frecvența pulsului (până la 120/min). Scăderea VEMS ≥12% și ≥ 200 ml sau PEF ≥ 20% este sugestivă pentru astm (bronhospasm de efort). Obligatoriu după testul de efort se va administra un bronhodilatator pentru a restabili VEMS la valoarea inițială. pag. 28
- Testul de alergare timp de 8 minute este util și ușor de efectuat pentru stabilirea diagnosticului. pag. 40
- %PEF = PEF minim al zilei date / PEF prezis x 100%. pag. 28
- Variabilitatea circadiană = 2(PEF vesperal – PEF matinal)/(PEF vesperal + PEF matinal) x 100%. pag. 28
- Pacienții care prezintă simptome caracteristice AB, dar au funcție pulmonară normală, pentru stabilirea diagnosticului necesită determinarea reactivității bronșice; persoanele senile și cele cu AB profesional necesită investigații suplimentare. pag. 27
- Examenul de spută: eozinofile (în proporție de 10-90%), cristalele octoedrice Charcot-Leyden, sugestive pentru AB atopic; spiralele Curschmann. pag. 28
- Hemoleucograma poate prezenta leucocitoză cu eozinofilie în astmul atopic; o hemoleucogramă normală nu exclude astmul alergic. IgE totale serice pot fi crescute în astmul alergic, dar o valoare normală nu exclude sensibilizarea. pag. 28
- Dozarea de IgE specifice către alergene de mediu, inhalatorii (acarieni, polen, alergene de animale, gândaci de bucătărie sau fungi), mai rar alimentare (nuci, arahide, fructe de mare, pește, proteinele laptelui de vacă etc.). pag. 28
- Dozarea IgE specifice către alergenele moleculare (test alergologic multiplex ALEX): documentarea sensibilizării către alergenele moleculare majore este importantă pentru a diferenția alergia veritabilă de reacțiile alergenice încrucișate între diferite molecule alergenice din surse diferite, dar cu un înalt grad de similitudine structurală; documentează sindromul de alergie orală (sindromul polen-alimente). pag. 29
- Examenul radiologic toracic este obligatoriu doar la prima vizită, când diagnosticul nu este încă definitivat; în criza de astm se poate prezenta cu semne de hiperinflație pulmonară (diafragm aplatizat cu mișcări reduse, hipertransparența câmpurilor pulmonare, lărgirea spațiului retrosternal, orizontalizarea coastelor); în astmul sever poate fi indicat pentru documentarea complicațiilor bolii (pneumotorax, pneumomediastin, atelectazii prin dopuri de mucus) sau a afecțiunilor asociate (pneumonii, pneumonite etc.). pag. 29
- Gazometria este necesară la pacienții cu semne de insuficiență respiratorie, la cei cu SaO2 sub 90%. pag. 29
Alergene majore asociate astmului (tabelul 4)
| Sursa alergenică | Specia | Molecule alergenice majore |
|---|---|---|
| Acarienii (fecale) | Dermatophagoides farinae | Der f 1; Der f 2 |
| Acarienii (fecale) | Dermatophagoides pteronyssinus | Der p 1; Der p 2 |
| Gândacii de bucătărie (fecale) | Blattella germanica | Bla g 1; Bla g 2 |
| Șoarecii (urina) | Mus musculus | Mus m 1 |
| Pisica (păr) | Felis domesticus | Fel d 1 |
| Câinele (păr) | Canis familiaris | Can f 1 |
| Fungii | Alternaria alternata | Alt a 1 |
| Fungii | Aspergillus fumigatus | Asp f 1; Asp f 2 |
| Ambrozia (polenul) | Ambrosia artemisiifolia | Amb a 1 |
| Mesteacănul (polen) | Betulaceae verrucosa | Bet v 1 |
Algoritmul diagnostic C.1.1
- Simptome de astm, semne fizice de obstrucție/hiperinflație → spirometria + test bronhodilatator.
- Creștere VEMS > 12% (reversibilitate) indiferent de valoarea inițială → diagnosticul: astm.
- VEMS > 80% fără reversibilitate → test de efort nestandardizat, spirometrie la 5-10 minute după efort: scădere VEMS > 12% → diagnosticul: astm.
- Nu scade VEMS > 12% → diagnostic diferențial; administrare de β2-A-DSA, monitorizare, retest bronhodilatator: variabilitate PEF > 20% sau test bronhodilatator pozitiv → diagnosticul: astm; variabilitate PEF < 20% sau test bronhodilatator negativ → diagnostic diferențial.
- VEMS < 80% cu reversibilitate (așa în protocol) → diagnostic diferențial: altă boală sau suspiciune de astm.
- Suspiciune de astm → diagnostic diferențial; test terapeutic cu CS inhalator, monitorizare: variabilitate PEF > 20% sau test bronhodilatator pozitiv → diagnosticul: astm; variabilitate PEF < 20% sau test bronhodilatator negativ → diagnostic diferențial.
- Testele funcționale normale nu exclud diagnosticul de astm bronșic.
Diagnosticul diferențial (casetele 14, 15)
- Boli cu obstrucție bronșică: BPCO; fibroza chistică; bronșiectazii*; corp străin aspirat*; obstrucția de căi respiratorii superioare; bronșiolită obliterantă; bronșiolita acută; stenoze de căi aeriene mari; cancer pulmonar*; carcinoidul pulmonar; sarcoidoză*. pag. 29
- Boli fără obstrucție bronșică: tuse cronică de altă cauză; sindromul de hiperventilație; disfuncția de corzi vocale; rinita cronică; refluxul gastroesofagian; insuficiența cardiacă; dispneea paroxistică nocturnă (insuficiența cardiacă stângă, „astm cardiac”); fibroza pulmonară; tromboembolismul pulmonar; vasculitele sistemice; sindromul de hiperventilare; timusul hiperplazic. pag. 29
- * Posibil fără obstrucție bronșică la spirometrie. pag. 29
- Astmul cardiac (insuficiența ventriculară stângă): survine la vârste mai înaintate; anamnestic și prin examen clinic se atestă factorii etiologici ai insuficienței ventriculare stângi (infarct miocardic, hipertensiune arterială, valvulopatii, tulburări de ritm, miocardite etc.); dispneea paroxistică este mixtă, însoțită de tahipnee și de tuse; se agravează la efort fizic sau nocturn în clinostatism, este zgomotoasă; obiectiv: ortopnee, acrocianoză, tahipnee; percutor: submatitate ușoară în câmpurile pulmonare inferioare; raluri subcrepitante bilateral posterior la baze, uneori și raluri sibilante; cardiomegalie, tahicardie, ritm de galop, semne ale afecțiunii de bază; radiologic: desen pulmonar accentuat, hiluri omogenizate, edem peribronșic, linii Kerley; ECG: semne de suprasolicitare a ventriculului stâng și ale bolii de bază. pag. 29pag. 30
Formele particulare: elemente de diagnostic
- Boală respiratorie exacerbată de aspirină (sau alte AINS): crizele de astm apar după folosirea aspirinei sau a AINS peste 10-30 min sau după câteva ore; aspectul clinic al accesului astmatic nu are nimic caracteristic; poate asocia polipoza nazală și rinită; prevalență de la 4% până la 40% din toate cazurile de astm bronșic, mai frecvent la adulți, la femeile în menopauză. pag. 38
- Astmul bronșic provocat de efort fizic: bronhospasmul apare de obicei peste 5-10 minute după întreruperea efortului (foarte rar în timpul efortului); simptome tipice pentru AB sau o tuse prelungită, care trece de sine stătător peste 30-45 de minute; în favoarea diagnosticului este reducerea rapidă a simptomelor după inhalarea β2 agonist sau prevenirea simptomelor prin inhalarea bronholiticului înainte de efort. pag. 39pag. 40
- Astmul bronșic tusiv: tusea este principalul simptom (sau unicul), mai frecvent noaptea; neproductivă, chinuitoare („spastică”), survine în crize; este necesară evaluarea variabilității PEF-ului, a hiperreactivității bronșice și determinarea eozinofilelor în spută; diagnostic diferențial cu tusea la inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, refluxul gastroesofagian, sinuzita cronică etc. pag. 40
- Astmul ocupațional — criterii: stabilirea legăturii dintre acțiunea agenților sensibilizanți cunoscuți sau presupuși cu activitatea profesională; lipsa simptomelor pentru AB până la angajarea la serviciu sau agravarea evoluției AB după angajare; proceduri: istoricul clinic, testarea imunologică (teste cutanate prick sau/și IgE specifice), spirometria și evaluarea hiperreactivității bronșice nespecifice, evaluări în serie ale testelor pulmonare funcționale și inflamatorii (FeNO) în legătură cu locul de muncă; provocarea specifică prin inhalare ar trebui considerată testul „standard de referință”, dar nu este utilizată în mod obișnuit (disponibilitate limitată, riscuri, potențial pentru rezultate fals negative). pag. 38pag. 39
- Astmul ocupațional — elemente cheie în diagnostic (caseta 42): istoricul clinic are o sensibilitate mare, dar o specificitate foarte scăzută; absența testelor de hiperreactivitate bronșică nespecifică la subiecții expuși recent la agentul suspect face ca diagnosticul să fie foarte puțin probabil; la subiecții care sunt departe de momentul expunerii și care nu au demonstrată hiperreactivitate bronșică nespecifică, prezintă un nivel normal de FENO și/sau un număr normal de eozinofile în spută — diagnosticul de AO este foarte puțin probabil; combinarea testelor de hiperreactivitate bronșică nespecifică cu un test cutanat prick sau IgE specific pozitiv pentru agenții cu masă moleculară mare sau mică crește specificitatea (~85%) și valoarea predictiv pozitivă și poate fi considerată etapă de confirmare pentru AO probabil; un nivel crescut de IgE specifice pentru unii alergeni (grâu, secară, latex etc) oferă o specificitate crescută și valoarea predictiv pozitivă >95%; înregistrări repetate a PEF-ului la serviciu și în afara serviciului oferă o sensibilitate moderată (~82%), dar o specificitate mai mare (~88%) și sunt mai fiabile în confirmarea AO; combinarea unei creșteri a eozinofilelor din spută ≥2% la locul de muncă cu măsurători repetate a PEF-ului sporește specificitatea, în timp ce sensibilitatea nu este modificată semnificativ. pag. 39
- Aspergiloza bronhopulmonară alergică (caseta 47): fungii din genul Aspergillus, în special Aspergillus fumigatus, sunt microorganisme saprofite, dar la persoanele atopice pot provoca aspergiloză bronhopulmonară alergică; crizele de astm survin mai frecvent toamna și iarna, sunt severe, cu febră, însoțite de expectorație caracteristică vâscoasă și cu dopuri; obiectiv, în afara modificărilor caracteristice astmului se pot aprecia zone de submatitate și raluri subcrepitante localizate în lobii superiori; radiologic se atestă opacități pulmonare nesegmentare cu o evoluție tranzitorie; IgE totale și IgE specifice anti Aspergillus sunt crescute; evoluția poate duce la apariția de modificări pulmonare cronice cu bronșiectazii proximale și fibroză apicală progresivă. pag. 40
Agenți principali care pot provoca astmul profesional (anexa 3)
| Agenți cauzali | Exemple | Domeniul/industria |
|---|---|---|
| Cu greutate moleculară mare: plante pag. 48 | Făină de cereale (grâu, secară, orz, hrișcă) | Morari, brutari, patiseri |
| Cu greutate moleculară mare: plante pag. 48 | Polen (roșii, ardei gras, broccoli, șofran) | Muncitori în sere |
| Cu greutate moleculară mare: plante pag. 48 | Plante ornamentale | Horticultura, lucrători în florării |
| Cu greutate moleculară mare: plante pag. 48 | Condimente (anason, scortisoară, coriandru, fenicul, nucșoară), fasole, seminte (cafea, soia, in, lupin), Frunze (ceai, mușețel) | Industria alimentară, procesatori de ceai și ceai din plante |
| Cu greutate moleculară mare: plante pag. 48 | Latex de cauciuc natural din arborele Hevea | Lucrători din domeniile de sănătate și stomatologie, tehnicieni în laborator |
| Cu greutate moleculară mare: animale pag. 48 | Mamifere (șoareci, șobolani, vaci) | Lucrători în laborator, fermieri |
| Cu greutate moleculară mare: animale pag. 48 | Fructe de mare (pește, crustacee, moluște) | Procesatori de fructe de mare |
| Cu greutate moleculară mare: animale pag. 48 | Insecte (muște, lăcuste, viermi, păianjeni, acarieni prădători, viespi parazitoide, nematode) | Lucrători în laborator, producători de hrană pentru pești, pomicultori, combatere biologică a dăunătorilor în sere |
| Cu greutate moleculară mare: animale pag. 48 | Produse de origine animală (proteine din lapte/ou, albumină serică bovină, carmin din Dactlylopius coccus) | Industria alimentară, brutari, producatori de coloranti naturali |
| Cu greutate moleculară mare: enzime pag. 49 | α-Amilază, maxatază, alcalază, papaină, bromelaină, pancreatină | Industria de panificație, brutari, producție de detergenți, industria farmaceutică |
| Cu greutate moleculară mică: izocianați pag. 49 | Toluen diizocianat, metilen difenil diizocianat, hexametilen diizocianat | Productie de poliuretan, industria materialelor plastice, izolatii, turnătorii, vopsire prin spray |
| Cu greutate moleculară mică: anhidride acide pag. 49 | Anhidride ftalice, trimelitice, maleice și tetracloroftalice | Lucrători cu rășini epoxidice |
| Cu greutate moleculară mică: acrilati pag. 49 | Cianoacrilați, metacrilați, acrilați simpli | Adezivi, materiale dentare și ortopedice, unghii sculptate, cerneală de tipar, vopsele și materiale pentru acoperirea suprafețelor |
| Cu greutate moleculară mică: amine pag. 49 | Etilendiamină, derivați de dimetil amine, etanolamine | Detergenți, agenți tensioactivi, fluide pentru prelucrarea metalelor, întăritori din rășini poliaminice pentru rășini epoxidice |
| Cu greutate moleculară mică: biocide pag. 49 | Formaldehidă, glutaraldehidă, amoniu cuaternar compuși, clorhexidină, triclosan | Lucrătorii din domeniul sănătății, curățenii, industria alimentară |
| Cu greutate moleculară mică: rășini epoxidice pag. 49 | Diferiți întăritori de rășini epoxidice | Acoperiri, adezivi, fabricarea compozitelor plastice, revestirea tevilor |
| Cu greutate moleculară mică: metale pag. 49 | Crom, nichel, cobalt, platină | Rafinărie de metale, producție de aliaje metalice, galvanizare, sudare |
| Cu greutate moleculară mică: săruri persulfate pag. 49 | Decolorarea părului | Frizerii |
| Cu greutate moleculară mică: fluide pentru prelucrarea metalelor pag. 49 | Agenti cauzali: biocide (izotiazolinonă și derivați, metilen-bis-morfolină), microorganisme, metale | Tăierea și șlefuirea metalelor |
| Cu greutate moleculară mică: lemn pag. 49 | Cedru roșu, iroko, abachi, stejar etc. | Industria de cherestea, dulgheri, producători de dulapuri și mobilă |
Cum se evaluează severitatea și controlul astmului bronșictabel · 29 puncte3 diferențe
| Tipul AB | Crize de astm | Accese nocturne | PEF sau VEMS; variabilitate a PEF |
|---|---|---|---|
| Intermitent | < 1 dată pe săptămână; PEF normal asimptomatic între crize | ≤ 2 ori pe lună | > 80%; < 20% |
| Persistent ușor | > 1 dată pe săptămână, dar < 1 dată pe zi; crizele pot afecta activitatea | > 2 ori pe lună | > 80%; 20-30% |
| Persistent moderat | Zilnic; crizele afectează activitatea | > 1 dată pe săptămână | 60-80%; >30% |
| Persistent sever | Permanent; activitate fizică limitată | Frecvente | < 60%; > 30% |
În tabelul 1 al protocolului, semnele de la 80% și 60% se află deasupra liniei care subliniază întreaga valoare, de aceea după tehnoredactare nu se poate distinge cu certitudine între „>” și „≥” („<” și „≤”). pag. 23
| Elemente de urmărit | Controlat total | Controlat parțial | Necontrolat |
|---|---|---|---|
| Simptome diurne | Lipsesc; ≤ 2 episoade/săptămână | > 2 episoade/săptămână | 3 sau mai multe din criteriile de astm parțial controlat în orice săptămână |
| Limitări ale activității | Lipsește | Prezentă | 3 sau mai multe din criteriile de astm parțial controlat în orice săptămână |
| Simptome nocturne | Lipsesc | Prezente | 3 sau mai multe din criteriile de astm parțial controlat în orice săptămână |
| Utilizare de medicație de urgență | Lipsește; ≤ 2 episoade/săptămână | > 2 episoade/săptămână | 3 sau mai multe din criteriile de astm parțial controlat în orice săptămână |
| Funcție pulmonară (PEF sau VEMS) | Normală | Indici micșorați (< 80% de la prezis sau de la cel mai bun rezultat al pacientului respectiv) | 3 sau mai multe din criteriile de astm parțial controlat în orice săptămână |
| Exacerbări | Lipsesc | ≥ 1 exacerbare/an | 1 exacerbare/săptămână |
Chestionar privind controlul astmului bronșic (anexa 1): ultimele 4 săptămâni
| Întrebarea | 1 punct | 2 puncte | 3 puncte | 4 puncte | 5 puncte |
|---|---|---|---|---|---|
| 1. În decursul ultimelor 4 săptămâni de câte ori v-a creat probleme astmul dvs. la serviciu, la școală sau acasă? | Tot timpul | Foarte des | Uneori | Rareori | Deloc |
| 2. În decursul ultimelor 4 săptămâni cât de des ați avut/întâmpinat dificultăți în respirație? | Mai mult de o dată pe zi | O dată pe zi | De 3-6 ori pe săptămână | O dată sau de 2 ori pe săptămână | Deloc |
| 3. În decursul ultimelor 4 săptămâni de câte ori simptomele astmului dvs. (respirație șuierătoare/wheezing, tuse, dificultăți în respirație, senzație de apăsare sau durere în piept) v-au trezit noaptea sau mai devreme decât de obicei, dimineața? | 4 sau mai multe nopți pe săptămână | 2-3 nopți pe săptămână | O dată pe săptămână | O dată sau de 2 ori | Deloc |
| 4. În decursul ultimelor 4 săptămâni ați folosit spray-ul inhalator sau medicația corespunzătoare pentru criza de astm (cum ar fi salbutamolul)? | De 3 ori sau mai multe ori pe zi | 1-2 ori pe zi | 2-3 ori pe săptămână | O dată pe săptămână sau mai puțin | Deloc |
| 5. Cum ați evalua propriul control al astmului dvs. bronșic în decursul ultimelor 4 săptămâni? | Total necontrolat | Slab controlat | Relativ controlat | Bine controlat | Total controlat |
- Punctaj 25: astmul bronșic este CONTROLAT TOTAL. Se continuă tratamentul cu medicația cu care s-a obținut controlul bolii.
- Punctaj 20-24: astmul bronșic este CONTROLAT BINE, dar nu în totalitate. Se recomandă intensificarea tratamentului (creșterea dozei de CSI /modificarea tratamentului) pentru atingerea CONTROLULUI TOTAL.
- Punctaj < 19: astmul bronșic este NECONTROLAT. Este obligatorie intensificarea tratamentului (introducerea unei medicații de fond /creșterea dozei de CSI / modificarea tratamentului).
Punctajul 19 nu este atribuit niciunei categorii la interpretarea rezultatelor (protocolul indică doar Punctaj 25, Punctaj 20-24 și Punctaj < 19). pag. 46
Definiții: astm necontrolat, dificil de tratat, sever
- Astm necontrolat include una din situațiile de mai jos sau ambele: control redus al simptomelor (simptome frecvente sau exces de medicație de urgență, limitarea activității cauzate de astm, treziri nocturne cauzate de astm); exacerbări frecvente (≥ 2/an) care necesită administrare de CSO, sau exacerbări severe (≥ 1/an) care să necesite spitalizare.
- Astm dificil de tratat — astmul care rămâne necontrolat pe treapta 4 și 5 de tratament GINA (doze medii și mari de CSI în asociere cu o a doua terapie de control; tratament de întreținere cu CSO); sau care necesită menținerea unui astfel de tratament pentru controlul astmului și reducerea riscului de exacerbare. Poate părea dificil de tratat din cauza unor factori modificabili: tehnica incorectă de administrare a inhalatorilor, aderența scăzută, fumatul sau comorbiditățile, sau pentru că diagnosticul este incorect.
- Astm sever — subcategorie a astmului dificil de tratat: rămâne necontrolat în pofida aderenței la terapia optimizată în treapta maximală și a tratamentului factorilor favorizanți sau se agravează dacă doza crescută de tratament este redusă; este identificat printr-o evaluare retrospectivă.
- Astm corticosteroid-dependent — necesitatea CSO pentru a menține controlul astmului.
Factori de risc pentru exacerbări și decese (caseta 31)
- Lipsa controlului simptomelor de astm SAU chiar dacă pacientul are puține simptome:
- Utilizare BADSA în exces ≥3 flacoane/an.
- Utilizarea excesivă a BADSA > de 1 flacon / lună.
- ≥1 exacerbare în ultimele 12 luni.
- FEV1 mic; reversibilitate excesivă la bronhodilatator.
- Tehnici de inhalare incorecte și/sau aderență joasă la tratament.
- Fumatul.
- Obezitatea, rinosinusite cronice, sarcina, eozinofilie.
- Intubare (vreodată) pentru astm.
Cauzele astmului necontrolat: ce se verifică
- Nu se folosește medicația potrivită (frica de inhalator, ignorarea bolii). pag. 36
- Nu se folosește inhalatorul potrivit. pag. 36
- Tehnică incorectă de inhalare. pag. 36
- Nu se utilizează medicamentele în fiecare zi. pag. 36
- Expunerea la factori de risc (poluare, fumat, alergeni). pag. 36
- Astmul slab controlat (inflamație persistentă, permanentă) poate provoca în timp leziuni permanente la nivelul căilor respiratorii (remodelare a căilor respiratorii). pag. 36
- Confirmarea AB rezistent la tratament — obligatoriu de analizat: aderența inadecvată la tratament; utilizarea incorectă a inhalatorului; eșecul în modificarea stilului de viață; utilizarea medicamentelor cu efect de bronhospasm; diagnosticul alternativ. pag. 18
Clasificarea și fenotipurile
- Clasificarea AB (caseta 1): astmul bronșic alergic (Th2); astmul bronșic non-alergic (non Th2); astmul bronșic mixt; astmul bronșic fără precizare; status asthmaticus. pag. 23
- Forme clinice particulare (caseta 2): astmul provocat de efort fizic; astmul bronșic tusiv; astmul profesional/ocupațional; boală respiratorie exacerbată de aspirină (astm indus de aspirină/AINS). pag. 23
- Astm Th2: astmul alergic clasic; astmul indus de efort; boala respiratorie exacerbată de aspirină; astm eozinofilic cu debut tardiv. pag. 24
- Astm non-Th2: astmul asociat obezității; astmul asociat fumatului; astmul neutrofilic; astmul paucigranulocitar. pag. 24
- Eozinofilia > 300 eozinofile/mm3 în sânge, respectiv 3% eozinofile în spută, este un indicator de prognostic nefavorabil. pag. 7
- Astm neutrofilic: <2% eozinofile și ≥ 61% neutrofile în spută. pag. 7
Supravegherea pacientului cu astm bronșic29 puncte2 diferențe
Frecvența vizitelor
- B.1 (obligatoriu, AB controlat): a II-a vizită — peste 2-4 săptămâni; a III-a vizită — peste 1-3 luni; următoarele vizite — fiecare 3 luni. pag. 12
- Pacienții revin la consultația medicului la 2-4 săptămâni după prima vizită, iar ulterior — fiecare 3 luni. pag. 35
- După exacerbare, vizitele la medic se fac peste 2-4 săptămâni. pag. 35
- Odată stabilit controlul astmului, rămân esențiale vizitele periodice de la 1-6 luni, după caz. pag. 35
- Numărul de vizite la medic și aprecierea nivelului de control depinde de severitatea inițială a astmului și de gradul de școlarizare a pacientului. pag. 35
- Nivelul de control al AB trebuie să fie apreciat în anumite intervale de timp de medic, dar și de pacient. pag. 35
- Pacienții care au administrat doze mari de CSI sau de CS per os sunt incluși în grupul de risc pentru osteoporoză și fracturi (este necesară efectuarea tomodensitometriei osoase în dinamică și administrarea bifosfonaților). pag. 35
Monitorizarea pentru menținerea controlului: SIMPLES (caseta 33)
- S (Smoking) — recomandări ferme privind renunțarea la fumat tuturor pacienților cu astm fumători și oferirea de tratament farmacologic și suport comportamental celor care vor să oprească fumatul.
- I (Inhaler technique) — verificarea, la fiecare vizită, a tehnicii de administrare a medicamentelor inhalatorii.
- M (Monitoring) — evaluarea, la fiecare vizită, a controlului astmului.
- P (Pharmacology) — verificarea schemei de tratament, lipsă de aderență, intențională sau nonintențională.
- L (Lifestyle) — recunoașterea unei eventuale expuneri la factori de risc.
- E (Education) — inițierea și menținerea unui dialog referitor la caracteristicile bolii și la importanța tratamentului.
- S (Support) — identificarea elementelor care ar putea contribui la creșterea aderenței la tratament (familie, anturaj, asociații de pacienți).
Formular de consultație la medicul de familie (anexa 4)
- Tusea (da/nu); expectorațiile (da/nu, specificați); wheezing-ul (da/nu); febră (da/nu, specificați); dispneea (da/nu).
- Numărul de accese diurne (specificați); numărul de accese nocturne (specificați).
- FR (specificați); FCC (specificați); nivelul TA sistolice și celei diastolice (specificați); ralurile sibilante (da/nu, specificați); fumatul (da/nu).
- Analiza generală a sângelui; analiza generală a urinei; PEF-metria (specificați); spirografia (specificați); glucoza în sânge à jeun; SaO2.
- Radiografia toracică în 2 incidențe; semnele radiologice de complicații ale AB (da/nu); examenul sputei la BAAR.
Automonitorizarea PEF
- După confirmarea diagnosticului, PEF-metria este utilă în aprecierea eficacității terapiei administrate prin monitorizarea PEF matinal și vesperal; considerăm necesară aprovizionarea pacienților astmatici cu PEF-metre. pag. 58
- Măsurătorile se fac de două ori pe zi: dimineața și seara, de preferat la aceleași ore, pe perioade de timp stabilite de medic, cu înregistrarea riguroasă a valorilor în grafic; repetați manevra de trei ori și notați doar valoarea cea mai mare. pag. 55
- Măsurarea PEF-ului este utilă: în perioada stabilirii diagnosticului; pentru controlul astmului — scăderea PEF-ului anunță agravarea bolii; când se introduce un nou medicament; la pacienții cu forme instabile de boală. pag. 55
Indicatorii de monitorizare a implementării protocolului
- 1.1. Ponderea pacienților cu obstrucție bronșică din lista medicului de familie, cu vârsta de peste 18 ani, cărora li s-a efectuat screening-ul astmului bronșic (PEF-metria, test cu salbutamol) pe parcursul ultimului an, în %. pag. 44
- 2.1. Proporția de pacienți diagnosticați cu astm bronșic și supuși examenului standard pe parcursul ultimelor 6 luni, conform recomandărilor PCN AB, în %. pag. 44
- 3.1. Proporția de pacienți astmatici cu funcție pulmonară normală sau aproape normală (VEMS > 75%) pe parcursul a cel puțin 3 luni, în ultimul an, în %. pag. 44
- 3.2. Numărul de solicitări ale echipei de AMU la domiciliu, pe motiv de accese de astm bronșic sau de exacerbări, pe trimestru. pag. 44
- 3.3. Proporția de pacienți supravegheați, cu diagnosticul de astm bronșic confirmat, care au dezvoltat starea de rău astmatic pe parcursul ultimului an, în %. pag. 44
- 4.1. Proporția pacienților astmatici veniți la clinică pe parcursul ultimelor 3 luni, cărora, în mod documentat, li s-a oferit informații privind conduita pacientului cu astm bronșic, în %. pag. 45
- 4.2. Proporția pacienților supravegheați, cu diagnosticul de astm bronșic, care frecventează școala pacientului astmatic pe parcursul ultimului an, conform registrului, în %. pag. 45
Ce compensează CNAM la acest diagnostic
10 medicamente pentru adulți la tema „Astm bronșic”
Sursa: lista oficială CNAMEdiția din 24.09.2026 · cnam.md ↗Învățați pe această temă


Protocoalele se revizuiesc. Primiți notificare când ministerul actualizează un protocol din specialitatea „Pneumologie” — fără a verifica site-ul manual.